850 matches
-
făcut spionaj pentru organele militare române”. În anul 1935 organele de contrainformații maghiare au descoperit o altă organizație de spionaj, ce lucra în folosul României. Cei arestați cu această ocazie au fost laborantul chimic Tamas Izever, comerciantul Ferencz Paszthony și muzicantul Iosif Virag, ei fiind condamnați la 12, trei, respectiv cinci ani de închisoare. Prima zi a lunii iunie 1936 a reprezentat o informare către D.G.P., privind identificarea de către poliția maghiară a unui serviciu de spionaj „în favoarea Micii Înțelegeri și în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
C, sectorul 3. 459. Pană Constantin Isabella, născută la 10 iunie 1966 în localitatea Bălțești, județul Prahova, România, fiica lui Pană Ion și Dumitra, cu domiciliul actual în Germania, 45879 Gelsenkirchen Georgstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Ploiești, str. Muzicanți nr. 23, bl. 6, ap. 9, sc. A, județul Prahova. 460. Kirr Stelian, născut la 20 iunie 1968 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Hobu Stelian și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 73630 Remshalden, Bahnhofstr. 18, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
ai căsătorit tînăr? eu, la 24 de ani! tu ești de la [Belcuța], și tu, și tu! te știe polițistul în civil, alo, uită-te la mine, unde mergi! în două ore să nu te mai găsesc în gară! echipă de muzicanți, ce ai cu mine, mă cunoști? unde mergi?! pînă la Pocreaca! eu te-am întrebat la ce oră ai tren! nu, scuză-mă, ești străin de cauză, merg la Timișoara, nu știu exact cînd am tren, e închis la "Informații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din Valea Mare. În ziua a doua și a treia, dimineața, se umbla cu vălăretul. După terminarea dansurilor, gospodarul punea la dispoziția celor prezenți câteva sticle cu vin, celor care au organizat activitatea o anumită sumă de bani, iar la muzicanți un bacșiș, pască, cozonac și ouă roșii. Înălțarea Domnului coincidea cu ziua eroilor, când mergeam cu școala la biserică și la cimitir, unde slăveam prin cântece și poezii, eroismul celor căzuți la datorie pentru apărarea gliei strămoșești și întregirea neamului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
copii erau din clasa civililor, adică a meseriașilor, iar 10 din cea a militarilor. În clasa a doua erau în cursul de iarnă 44 de copii înscriși, dintre care 19 copii erau ai meseriașilor, 6 ai militarilor, 11 copii de muzicanți, 3 moldoveni și 4 evrei. La școala din Suceava erau înscriși 60 de copii (54 de băieți și 6 fete) pentru cursul de iarnă, în cele două clase (32 elevi în clasa I și 28 elevi în clasa a II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o aduce frumos fie din fluieră, fie din caval fie din diblă. într-astea gazdele, respectiv viitoarea soacră mică ajutată de câteva sucăcițe încarcă masa, iar mesenii în timp ce se ospătează aduc vorba despre planurile copiilor, despre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mesenii în timp ce se ospătează aduc vorba despre planurile copiilor, despre zestrea cu care trebuie să vină fiecare în noua gospodărie ce e pe cale să se înfiripe. Când se conturează o concluzie convenabilă tuturor, se toarnă tot mai vârtos în pahare, muzicantul angajat e tot mai solicitat și toată suflarea participantă la eveniment se încinge la joc, logodna transformându-se într-o petrecere cu multă bucurie, într-o nuntă mai mică. Se întâmplă și situații în care părinții celor doi tineri nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dea nu numai Domnului ceea ce era al Domnului, ci și cezarului ceea ce se cuvenea cezarului. Pe seară, mirele împreună cu prietenii lui cei mai apopiați, care la nunțile domnești sunt numiți cavaleri de onoare, împreună de asemenea cu unu, doi, dintre muzicanții angajați se duc la nănași, pe care îi iau cu alai și de unde cu toții merg la casa miresei. În caz că e vreme frumoasă se organizează joc în ograda acesteia, se bea un pahar, două, de băutură, vin sau rachiu, după preferințe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ospăț, și ca să fie proaspeți pentru tot ceremonialul care urmează. Sucăcițele, femeile care pregătesc ospățul la casa miresei, în noaptea asta de sâmbătă către duminică, târziu, încolo către ziuă, când au cam terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant și merg acasă la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de a se crăpa de ziuă. Acolo se înșiruie la fereastra camerei în care știu ele că dorm nănașii și cântă după tradiție: Ziuori, ziuori, dragi surori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din grădini, De la neamuri și vecini, Că te duci printre străini. Și te plânge maică-ta Că nu ști’ când te-o vedea ! Apoi întregul alai se deplasează către biserică, unde se va desăvârși ceremonialul cununiei religioase. în frunte merg muzicanții, apoi nănașu de braț cu mireasa, apoi nănașa la braț cu mirele și în sfârșit în urma lor se aliniază toți invitații care doresc să participe la ceremonial. În drumul lor spre biserică, strigăturile, chiuiturile nu contenesc : Rămâneți cu Dumnezeu, Că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un joc în uliță, după care toți nuntașii sunt poftiți la masă. Aceasta se întâmplă cu o foarte mică aproximație cam la vremea prânzului, ospățul urmînd să se încheie la lăsarea serii, cînd driganele se întorc din câmp. Începe ospățul, muzicanții sunt foarte solicitați, pentru că ei trebuie să zică în timp ce mesenii mănâncă, melodii de ascultare, cântece de lume, după cum în pauzele dintre felurile de mâncare trebuie să zică de joc. Jocul se deschide de obicei cu o feciorească, joc cu figuri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
6 feluri după care urmează o ciorbă sau supă și mai departe felurile parcă nu se mai gată, fripturi, sarmale, cafele, prăjituri, cozonac, iar ca băuturi, rachiu, coniac, vin, bere, ape minerale, sucurile cele mai cosmopolite și cele mai sofisticate. Muzicanții tradiționali au fos înlocuiți cu muzica adusă prin aparatura modernă, înregistrată pe casete sau pe C.D.uri, prea rar se mai aduce câte o formație de muzică modernă, dar care, toate au ceva în comun, menirea de a sparge urechile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în final să piardă sau să câștige, dar aceasta nu mai interesa ceata întrucât ea avea asigurate deja fondurile de la cel ce câștigase licitația și suporta de acuma necondiționat, toate cheltuielile cetei. Ceata mai angaja pentru toată durata sărbătorilor un muzicant, de obicei un balaoacheș cu dibla sau cu clarinetul, care contra unui cuantum bănesc cu care se învoiau, trebuia să fie întotdeauna acolo unde era ceata, fie la repetiții, fie la susținerea programului de sărbători. De asmenea mai angajau câte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou și Bobotează, ceata de feciori mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la gazdele unde știau că fetele se adunau la lucru, cu furca, cu cusături, cu croșetatul, făceau un joc, două, și plecau apoi la altă gazdă. Seara se făceau vizite în șezătorile de femei, unde de regulă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se lucrează, se organiza joc fie în piața din mijlocul satului, fie în fața crâșmei, fie pe luncă. Se aduna aici toată suflarea satului și oamenii se simțeau bine. În seara de Anul nou feciorii ieșeau din nou la joc cu muzicantul lor. De data aceasta li se alăturau și bandele satului și se încingea jocul până după miezul nopții cînd «se îngropa» anul vechi și se primea cu bucurie, cu pocnituri din bici, cu focuri de pușcă și de pistoale și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
păgână, provenind din perioade de dinaintea apariției creștinismului, cu semnificații de cele mai multe ori neînțelese. Blanele rămase din stânjenii de lemne, primite la început în dar de la primar, se valorificau la diverși oameni ai satului, iar cele ce mai rămâneau se dădeau muzicantului care tot timpul a fost alături de ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol care urma, prin prestarea de către fiecare fecior a uneia sau a două zile de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Herr Hauer Josef, bătrânul cu fermecata lui harmonică cu numai doisprezece bași ca să le cânte, iar ei să danseze ceea ce era atunci la modă, nemuritoare valsuri de Johan Strauss, sau marșuri care predicționau imprevizibile războaie mondiale. În ultima vreme bătrânul muzicant, căruia foarte curând ambii feciori îi vor pieri în grozăviile acelui ticălos al doilea război mondial, încă mai avea tăria să cânte, acel frumos, languros și inegalabil tango-marș, Lillimarlen, pe care toată lumea, în toate ocaziile îl fredona atunci. Mai ales
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lustragii 93. Servicii executate de lustruitori de mobila 94. Servicii de frizerie, coafura, cosmetica, manichiură, pedichiura, masaj 95. Servicii executate de măcelari 96. Servicii de morărit 97. Servicii executate de mozaicari, faianțari, parchetari, teracotari, zidari, zugravi 98. Servicii executate de muzicanți 99. Servicii executate de meditatori 100. Servicii de plisat, gofrat, ajurat, stopeuri 101. Servicii executate cu pive 102. Servicii de presare metale la rece, bobinare 103. Servicii executate cu uleinite 104. Servicii executate de bucătari 105. Servicii de pompe funebre
ORDIN nr. 1.192 din 8 octombrie 1999 privind aprobarea nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor de venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125904_a_127233]
-
pentru uzul lor pe 3 zile. 13. - Mostrele fără valoare, importate în conformitate cu dispozițiile legii de față. 14. - Cărțile științifice străine, chiar legate, sosite prin poștă, sub bandă la adresa particularilor, fiecare carte în cîte un singur exemplar. 15. - Instrumentele pe care muzicanții le poartă cu dînșii. 16. - Articolele de pansament, instrumentele și aparatele medicale și chirurgicale, destinate spitalelor statului, daca nu se produc în țară. 17. - Instrumentele, aparatele, reactivii și produsele chimice destinate laboratoriilor universitare și școlare. Ministerul de Finanțe poate acorda
LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949 asupra vamilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127088_a_128417]
-
Aluminiul. Minereuri și obținerea metalului. Tehnologii 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și altor aliaje. Ceaunarii și tuciurile. VI. Argilele și cărămidăritul...........................................................................2 ore 1. Cărămidarii 2. Argilele VII. Rudarii și pădurea. Prelucrarea lemnului .................................2 ore VIII. Muzicanții. Lăutarii............................................................2 ore IX. Meserii sezoniere: culesul fructelor de pădure și bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2 ore 1. Ghicitul, datu În ghioc sau În cărți 2. Mineralele, rocile, omul și spiritismul 3. Cerșetoria XI. Meserii pierdute
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
construit case. Unii dintre ei care au acumulat terenuri agricole s-au apucat de agricultură cu rezultate bune economice, cum ar fi cei din zona orașului Tg. Frumos care au ”Învățat” tehnologia agricolă de la minoritarii lipoveni. 5.4. Lăutarii sau muzicanții. Lăutarii sunt un neam desprins din ursari și vătrași pe la mijlocul secolului al XX-lea. Lăutarii din mediul rural cântau la sărbători și erau agricultori ocazionali, cu ziua. La oraș, erau mai specializați și trăiau mai ușor, fiind solicitați la restaurante
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Brăila, Maria Lătărețu, Ion Voicu, lăutarii din Clejani, Grigoraș Dinicu, Fărâmiță Lambru sau Ion Onoriu ș.f.m.a. Ursarii sunt În general oameni blajini, pașnici, prietenoși și cooperanți. Iubesc muzica și dansul. Conviețuiesc În relații foarte bune cu celelalte etnii. Muzicanții alcătuiesc, după cum spunea un coleg căldărar, „Aristocrația rromilor”, nu sunt bogați, dar prin comportament și grad de civilizație, sunt apreciați de societate. Lăutarul este cel care cu generozitate și respect pentru „consumatorul de muzică” cântă cu multă pasiune, instrumentul și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
satele și orașele cu ursul, câștigându-și astfel traiul. După ce arta dresajului a dispărut, la Începutul secolului trecut, ursarii au Învățat din meseriile altor neamuri. Ursarii sunt Împărțiti pe bresle fiind denumiți ulterior, după meseria pe care o practicau: lăutari (muzicanți), pieptănari, vindecători sau/și vrăjitori, ceaunari, argintari și aurari etc. Rromii ursari reprezintă un număr Însemnat din categoria rromilor sedentari, sedentarizarea lor realizându-se cu multe secole În urmă. Majoritatea acestora și-au desfășurat activitatea În vetrele localităților, pe lângă curțile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nerrome lângă care și-au dus existența (aculturație). Cu toate acestea, o serie de elemente proprii culturii, tradițiilor și civilizației rromilor ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Referitor la meseriile tradiționale, se constată ca cei mai mulți ursari sunt lăutari (muzicanți), dar mai există și ursari care practicau și Încă mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mânca sute de ani. Din mâinile lor ies adevărate capodopere sculptate! - Rudarii Își trag numele din dialectul slavilor de sud: [ruda]= minereu; - Rudarii care prelucrează lemnul au dat denumirea unor așezări precum satul Blindari din comuna Golești, Județul Vâlcea VIII. MUZICANȚII. LĂUTARII 1. Istoricul acestui neam al rromilor. O altă meserie de veche tradiție la majoritatea neamurilor de rromi este cântatul. Rromii sunt, probabil, cei mai cunoscuți În toată lumea datorită muzicii lor. Există numeroase izvoare istorice care menționează muzicieni de origine
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]