614 matches
-
în paza ordonanței, care trebuia să-mi supravegheze somnul (să nu visez urât!). La masa din bucătărie, unde își prepara din foiță și tutun țigara, ungurul cumsecade și prietenos mă ținea pe genunchi și mă lăsa să-l deschei la nădragi, să-i scot sexul din izmene și să mă joc cu el, cerându-i totodată amănunte cu privire la raporturile lui sexuale cu slujnica de vizavi. Insistam ca amănuntele să fie cât mai precise, în timp ce sexul lui, și așa mare în micile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai toate rochie după moda franceză. Tinerimea, firește, își schimba mai ușor portul decât oamenii mai în vârstă cari, obișnuiți cu hainele turcești, se lăsau numai cu încetul de ele, luând în locul turbanului o șapcă asemănătoare șepcii ofițerilor ruși, în loc de nădragii largi turcești, pantaloni și în locul papucilor galbeni cizme negre” (Veress, 1928-1929, 379). Odată cu veșmintele se schimbă și interioarele caselor, mobilele europene luând locul celor orientale, îngreunând și mai tare adaptarea la nou. Tânărul pictor relatează cu amuzament: „Tot modei europene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și a proprietății. Forța tradițiilor. Satul rămîne prin excelență sectorul unde s-au păstrat tradițiile indigene. Țăranul gal continuă să-și vorbească limba, așa cum o atestă calendarul galic de la Coligny (Ain); el se îmbracă precum strămoșii săi, cu pantaloni, bracae, nădragi, pe deasupra cărora poartă o tunică și o capă, sagum, manta de război, sau un mantou fără mîneci, caracalla, adoptat de fiul împăratului Severus, care și-a tras de aici și porecla. Habitatul este sumar: o colibă din lemn sau căsuță
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
până și cei mai buni dintre medici, chiar dacă nu mint, nu spun tot ce gândesc! Odată rezolvată problema prometeică, începe o altă luptă. Nu mai vrea să folosească ceea ce se cheamă, pudic, "mijloace de protecție" (vulgo: să facă pipi în nădragi), nici plosca, vrea să meargă la toaletă. Baia e chiar în fața patului, câțiva pași și treaba e rezolvată, dar infirmierele nici nu vor să audă. Și, ca să agraveze lucrurile, îi dau, la prânz și seara, aceeași masă frugală: iaurt simplu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
rugurilor nesfârșite, ar fi aplicat nou-născuților criteriul selecției estetice și al perfecțiunii corporale. Jumătate din Europa ar fi fost decimată, iar Quasimodo și confrații săi demult transformați în cenușă. În ceea ce mă privește, străveziu și subdezvoltat, mă mențineam laolaltă grație nădragilor și curelei care-mi țineau scheletul pe verticală, asemenea unui hărăguț de vie. Dacă mama, întâmplător, m-ar fi adus pe lume în cetatea spartanilor, aș fi fost aruncat cu repulsie, fără întârziere, de pe stânca cea mai înaltă, în conformitate cu ritualurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
roman polițist, auzisem că la Editura Tineretului, a doua editură a țării, condusă de dna Mihăileanu, soția lui Ion Mihăileanu, redactor-șef adjunct la Contemporanul, caută autori pentru nou înființata colecție policieră - „Enigma”. Auzisem de un caz ciudat petrecut la Nădrag, o mică localitate industrială situată în munții blajini ai Banatului, la nord de Caransebeș: o triplă crimă perpetrată de un psihotic, un paranoic care-și pusese în cap să omoare cât mai mulți membri de partid, câștigându-și în acest
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
amantă frumoasă din vremea aceea, care mă vizita din când în când la Lugoj, fugind din Bucureștiul unde soțul ei lucra la o „intreprindere” misterioasă - mie-mi spunea că la „externe”, am aflat apoi că era polițist, căpitan! -, am vizitat Nădragul, să-mi fac o idee despre „realitatea” pe care tocmai o inventam. (Această Luminița mi-a servit apoi, după ani, ca model pentru „demimondena” Lelia din Bunavestire și, la apariția cărții, în mai ’77, în plin scandal politic și mediatic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de nevolnicia sa. Într-un fel poetul (care o fi?) e un palavragiu care îi duce pe alții cu vorba, se duce pe sine însuși cu vorba...! Și asta ca să nu i se vadă peticele cu care și-a cârpit nădragii cu care a ieșit la sărbătorile lumii din jur! Și dacă e să revin iarăși la versul lui Vallejo, cred că e vorba și de un instinct criminal al poetului, prea puțin pedepsit, însă demn de luat în seamă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
visăm la zbuciumul valurilor, nu neapărat la Soare, căci Îl găsim și acasă. Chiar și eu, care fug de apă ca pisica și nu frecventez Litoralul per se, atunci când treburile mă poartă pe acolo, Îmi fac timp ca, suflecându-mi nădragii, să-mi las picioarele mângâiate de valuri. Poate asta e o reîntoarcere spre vremurile primordiale, ale apariției Vieții, chiar dacă omul nu păstrează o amintire conștientă a acelor timpuri În care el nu exista Încă. Și totuși, undeva În el, ea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o poziție, și tu să profiți de pe urma lui. Aici s-au întâmplat multe lucruri bune. „La lemne“. Teritoriul nostru. Aici am purtat discuții filosofice. Pif, mai ales, n-are decât probleme filosofice majore, nu flecuștețe. Că i s-au rupt nădragii e doar o chestie colaterală. Important e că toți suntem niște corcituri. Ce-i aia autohton în București. De ce sunt bucureștenii jigodii. Concluzia fusese că în mare parte bucureșteni veritabili nu există. Doar venetici alogeni, care n-au o viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
miez de zi Heinrich ieși de la serviciu pe șest în dunga vântului o pasăre cânta sus peste râu înfiptă sta o aluniță-n cer din stâlp se clătina o sârmă semănând cu cusătura de la pantalon pre pietre călcând el umplea nădrag și veston pe-alese cu pietricele mai mari ca grindina sclipitoare și grele de parcă Heinrich n-ar fi fost nicicând făr’ de altă rațiune decât apa înaltă gata să se reverse adâncă numa’ bună să te-neci în ea uite
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu tot cu oameni în furtună; cea mică avu mult de luptat, dar ajunse în cele din urmă la țărmurile din Puglia (Italia). Toate acestea se petreceau în toiul iernii: era foarte frig și ningea. Pelerinul nu purta alte veșminte decât niște nădragi de pânză groasă care-i ajungeau până la genunchi lăsându-i picioarele goale, ceva încălțări, un pieptar de stofă neagră ros de tot pe la umeri și o manta scurtă și jerpelită. 50. Ajunse în Veneția la jumătatea lunii ianuarie 1524. De la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nimic de la el în nici un fel, îl legară și-l duseră la căpitan care, știau ei bine, îl va face să vorbească. Ceru să se îmbrace cupelerina, dar nu voiră să i-o dea și îl duseră, nelăsându-i decât nădragii și pieptarul, de care am pomenit mai sus. 52. Pe drum, Pelerinul văzu ceva ca o icoană a lui Cristos când era dus legat, fără a fi vorba de o viziune ca celelalte 2. L-au dus de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
unchiul meu Ruka, a aruncat cu pietre În ambasada germană. Petersburg-ul a decăzut, devenind Petrograd Împotriva oricăror reguli de prioritate a denumirilor. Beethoven s-a dovedit a fi olandez. Jurnalele cinematografice arătau explozii fotogenice, convulsiile unui tun, pe Poincaré În nădragii lui de piele, băltoace de noroi, sărmanul țarevici atât de mititel, În uniformă cercheză cu pumnal și cartușieră, surorile lui lungane Îmbrăcate șleampăt, trenuri lungi Înțesate cu trupe. Mama a Înființat un spital pentru soldații răniți. Mi-o amintesc În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a poruncit, a atârnat în ștreang un pârcălab ce-și văzuse mai mult de căpătuială decât de datorie... Aista nu-i om! Îi drac și încă din cei împielițați! În câteva zile, am dat jos pe puțin zece ocale. Curg nădragii pe mine. "Tu ești boier Cupcici?!" a izbucnit în lacrimi muierea ce nu mă mai recunoștea. M-o batjocorit Vodă, bombăne înciudat și stupește o flegmă între morminte, grijuliu să nu-și afle vreo pricină cu mortul. M-o bătut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
repara situația, o repară. Modelul nu e nou în România. Într-o vreme, la FC Național, Olăroiu aproape că ținea de unul singur echipa. La fel a procedat și Rednic la Rapid. Și cazuri ar mai fi. Patronii întorc buzunarele nădragilor pe dos și zic: „N-am!“. Antrenorul se angajează financiar și, vrînd să facă un bine, face un rău. Pentru că situațiile de acest gen riscă să devină obișnuite, cu tehnicieni care finanțează pentru a putea lucra în liniște și cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Se războia cu valul un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. ION VINEA Ion Vinea a publicat proză cu aspect suprarealist și foarte dificilă la lectură, în care se întîlnește metoda lui Urmuz (excesul de importanță dat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Stati clasicizează în versiuni și în poezii originale. De reținut o întreagă pleiadă de "poeți tineri", dîndu-se înșiși ca atare. Ștefan Baciu slăvește copilăria hoinară: Șaisprezece ani, nici o lacrimă dulce ca o turtă, Fiecare cuvânt sobru, fiece gest aritmetic calculat, Nădragi lungi, încopciați cu aramă pe burtă, Și nici un copil de vecin nețesălat. În curs de afirmare sunt Teodor Scarlat, Alexandru Raicu, George Fonea, Ion Sofia Manolescu, Aurel Marin, elegiac al imaterialului, cântăreț al munților și al pădurilor, Aurel Chirescu, Eusebiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
influențată de toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez: 1 Ibidem, p. 296. 2 Scrieri, III, p. 45. Piesa e o localizare din franțuzește. "...să te îmbraci după modă. În locul nădragilor acelor roși, să pui un pantalon elegant, botine de glanț, un bonjur făcut după jurnal ca toată lumea bine educată, ș-atunci aș putea suferi viderea dumitale, dar în halul acesta, o, ceriule! mă sparii!", în sfârșit, cum o caracterizează Drăgănescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
glasul crunt, icoana lui Marte întreagă; Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii nădragi și cojocul de ger îi păzesc anevoie. Iar fiorosul lor chip e acoperit de lung păr. Doar la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului glas. Printre norodul de aici nu se află
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
noi ducem teama Liftei barbare de-aici amestecate cu greci, Căci locuiesc împreună cu noi de-a valma barbarii, Care în oraș stăpînesc cele mai multe clădiri. .................................................. Chiar și acei pe care îi crezi că-s de viță grecească, în Loc de costum strămoșesc poartă nădragi persiani. Ei se-nțeleg între ei printr-o limbă ce-i leagă-ntre dînșii; Eu doar prin semne le-arăt ceea ce vreau să le spun, Eu sînt aicea barbar că nu-s priceput de nici unul”.Pînă și grecii și-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu servitoarea (o toantă de-a lui Nădrag din satul meu, care umblă mereu desculță), pe băncile din parc. Formația acestora - zice E.G. - s-a întregit ulterior cu Calimandric, care a fost în tinerețe șoferul lui Leonte Răutu. Aș vrea să-l întrerup pentru cîteva întrebări, dar nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
amestecă cu drojdia ținutului călcat... * "Că unii zicea - scrie Cronicarul - că Domnitoru... l-au închis pe Stroe vornicul în pușcărie și i-au făcut judecată dă moarte și l-au pus într-un car cu boi, numai cu antiriul și nădragii pe el și i-au spînzurat răvășelile acele, ale cui vor fi fost, Dumnezeu știe, și așa cu acea pompă l-au trecut pen tîrgu și-au dus la mănăstirea Snagovului dar nu l-au omorît, ci fără voie l-
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
amestecă cu drojdia ținutului călcat... * "Că unii zicea - scrie Cronicarul - că Domnitoru... l-au închis pe Stroe vornicul în pușcărie și i-au făcut judecată dă moarte și l-au pus într-un car cu boi, numai cu antiriul și nădragii pe el și i-au spînzurat răvășelile acele, ale cui vor fi fost, Dumnezeu știe, și așa cu acea pompă l-au trecut pen tîrgu și-au dus la mănăstirea Snagovului dar nu l-au omorît, ci fără voie l-
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
în general, nici nu se compară cu cele de la Budapesta pînă la Vladivostok, vasăzică inclusiv Rusia pravoslavnica și Siberia, la un loc, unde, după cinic, ar fi o adevărată aventură să te deschei, pardon, la prohap, ori să-ți dai nădragii jos, ca omu^... Mai ar fi, în partea aceasta a Evropei, să spunem, closetele turcești, joase, cu tălpici, moștenite de mult de la imperiul bolnav al aceleiași Evrope, stabilind aici un mare cap de pod la 1453, de unde și azi, ce
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]