6,112 matches
-
Acasa > Poezie > Delectare > NĂMOL Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului NĂMOL Soarele-i topit, iar cerul este gol, Apele-au secat, în smârcuri fetide, Iarba-n verde, azi, nu se mai deschide, Din puțuri mai
NĂMOL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373596_a_374925]
-
Acasa > Poezie > Delectare > NĂMOL Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului NĂMOL Soarele-i topit, iar cerul este gol, Apele-au secat, în smârcuri fetide, Iarba-n verde, azi, nu se mai deschide, Din puțuri mai scoatem doar negru nămol. Și inima, în piept, mereu se-nchide, Când nefericirea îi tot dă
NĂMOL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373596_a_374925]
-
Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului NĂMOL Soarele-i topit, iar cerul este gol, Apele-au secat, în smârcuri fetide, Iarba-n verde, azi, nu se mai deschide, Din puțuri mai scoatem doar negru nămol. Și inima, în piept, mereu se-nchide, Când nefericirea îi tot dă ocol Și se-ntinde ca o pată de petrol, Ca un mucegai, nespălat, în blide. Doar sufletul ne apără ființa, Fântână clară-n care se răsfrânge Din soare
NĂMOL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373596_a_374925]
-
Fântână clară-n care se răsfrânge Din soare, și lumină și dorința De-a pune viață și mult roșu-n sânge. Dar prea ades nu ne-nfrânăm voința Și lacrima începe-atunci a plânge. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: NĂMOL / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NĂMOL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373596_a_374925]
-
ne întind bucata de pîine evadații din închisoarea clipei ce-apasă pe-amîndoi! Prin vene-mi curge seva podgoriilor apuse, cînd mă zbăteam ca leul în cușca unui vis și salahorii pîclei se zguduiau de tuse, cărînd în lăzi de zestre nămolul din abis. Cum să-mi îndrept aripa cea frîntă și murdară cînd plouă-acid pe timpul rămas ca un șantier înpustiit, pe care doar ciorile coboară în spasmul cumințeniei ce strînge ca un fier? M-am petrecut în falduri, alunec pe lumină
DOMNIŞOARǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373936_a_375265]
-
așteptând să fie salvată. Bagajele i se duseseră departe, departe de tot, nu chiar până în Bușteni, dar nici mult nu mai aveau. I-am sărit cu toții în ajutor și cu chiu cu vai fata a ieșit din râpă, plină de nămol și fără să mai aibă schimburi ori bani la ea. Bagajul nu îi mai putea fi recuperat. - Hai, mă, cu cântec înainte!, ne-a ordonat tovarășa Pâslaru, fiți mai cu inimă, căuite, acu’ ajungem! „Sus, mai sus, cutezători”, am început
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
Pe pământ însă au coborât și vrăjitoare. Ele au forme din duhul pustiurilor și adâncurilor, încă de la facerea lumii rămase-n noi. Ele fac, justiție, nedreaptă, pentru că mâine nu vor mai avea, bunuri fără drept însușite și strâmbă judecată. In nămolurile și groapa de gunoi a timpului, fără odihnă cândva vor fi. Femeia omului trebuie să fie cu toate darurile din ea, în timpul nostru. Nu trebuie să greșim cu formule care nu pot socoti, ce nu există. Nu trebuie să uităm
FEMEIA OMULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345793_a_347122]
-
se îndreaptă spre cer. Ard fermele, hanurile în care fusese încartiruită armata franceză, ard casele țăranilor, fânul. Seara, o jale adâncă a cuprins tot pământul. Mii de leșuri zac cu fața spre cer sau cu fața în jos, acoperite de nămol și sânge. Unii muribunzi se târăsc, strigă după ajutor printre cadavre calde. Numărul participanților? Îl aflu în curând în Muzeul de ceară. Iată ce mi-am notat : Armata frannceză (total 14.000 luptători): Aripa stângă: 1 300 de călăreți și
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
cu autobuzul. Acolo era și marea, plaja, lume din toată Europa, mai ales venită la tratament în tot timpul anului. Erau cele mai renumite baze de tratament din sud - estul țări, împreună cu cea de la Techirghiol, pe bază de împachetări cu nămol sapropelic. - Văd că nu te-ai îndrăgostit de nicio dobrogeancă, însă ești îndrăgostit lulea de Dobrogea. - Nici chiar așa, însă m-am simțit destul de bine acolo. Am avut și norocul să mă cazez la o bătrână cumsecade și am avut
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
himeric... Suntem azi și-n amintire Ca un stol de păsări moarte Zburând peste cimitire... Mici stafii cu aripi sparte... Suntem inimi călătoare Cuiburile părăsind, Păsări triste, căzătoare, Unele în zbor murind... Suntem azi, aici și-n vise, Ca-n nămol pe-un tăpșan, Păsări de pământ ucise... Sunt și eu un cormoran! Referință Bibliografică: Azi,aici... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 652, Anul II, 13 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate
AZI,AICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346414_a_347743]
-
sinea mea, m-am cam mirat, ne-nțelegând de unde atâta mulțumire, lacul fiind la fel de neângrijit ca și Amara. La mal apa era foarte murdară și plină de mătasea broaștei. Dar sora cea mare înota în larg și făcea băi reci cu nămol, deci...știa ea ce știa. Trecuse bine de 70 ani, dar se menținea într-o formă foarte bună. Un timp au vorbit ele, apoi ne-am ridicat să continuăm plimbarea pe malul lacului. Sora cea mai mare ne-a abandont
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
Apa este rece. Răceala ei o simt și păsările, dar mai ales piciorul nătâng ce alunecă. Apa depășește marginea bocancului, piciorul s-ar retrage, dar mâlul călduț îl împachetează grijuliu - să nu răcească. Piciorul coboară pe bâjbâite. Pare teren sigur. Nămolul îl îmbie cu căldură, tot mai sus - pe gambă. Lângă el apare și celălalt picior - geamănul. Mâlul e amăgitor, călduț... cald - ca o mănușă, însă brusc, înșfacă cele două membre și... haț!, le trage spre adâncuri îngurgitându-le. Un țipăt!... Un
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
din alergat nici când se împiedică de câteva oi ce behăiau dezorientate prin ploaie. Plângea , nu pentru că-și pierduse cizmele pe drum, ci pentru că nu mai știa unde este, nu mai știa încotro s-o apuce. Se avântă neputincios prin nămolul ce-i ajunsese mult peste glezne, trăgându-se cu încăpățânare de rogozul ce-i tăia palmele, se afunda tot mai mult pe un drum ce nu- i era cunoscut, până când...Glasurile pe care le auzea erau lângă el, clare, distincte
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
megafon al unor vânzători de bilete pentru spectacolele diferiților cântăreți de muzică ușoară, populară, sau de manele, prin grădinile-cinematograf din stațiunile litoralului. Sau de vânzătorii ambulanți cam colorați ce-i drept la fizic, ce încercau să vândă turiștilor porumb fiert, nămol în sticle de jumătate de litru, ori obiecte artizanale din scoici. Șansele lor erau cam reduse. Doar dacă găseau clienți cam de aceeași categorie socială cu ei, că erau pe plajă toate reprezentările societății românești, inclusiv dintre cei cărora le
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
împrumuturile bancare, pentru a ridica standardul de calitate al Complexului său. Era singurul din Neptun care avea hotel, restaurant, discotecă și bază de tratament, frecventat încă de înainte de revoluție de către turiștii străini, mai ales pentru renumitele tratamente cu gerovital și nămol sapropelic. Complexul era un nume cu renume în Europa. Insistă asupra dușului cât mai mult. La început folosi apa fierbinte cât o suporta corpul, apoi schimbă registrul ca într-un duș scoțian, se biciuia cu jeturi de apă rece. Pielea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
nu! Mai știu!” - am strigat eu speriat de posibila dispariție a mașinuței și am continuat: „E bolnavă rău broscuța! Umblă-n cârje sărăcuța. Dar la vara care vine Are să se facă bine, Că merge la Techirghiol Și face băi cu nămol”. Între timp, se așezase și mama la masă, iar eu - ca să impresionez și mai mult asistența și să o epatez cu producțiile mele literare - am trecut la „piesa de rezistență” care vorbea despre un conflict caznic, izbucnit dintr-o eroare
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
din urmă în picaj - unei paseri uriașe și nemaivăzute pe aceste tărâmuri plescăi cu zgomot și se năpusti cu ciocul prelung pentru a se cufunda cu aripile strânse și puternice în hula adâncului învolburat și negru al apei amestecate cu nămol, un fel de ritual care nu-și găsea corespondențe în nici un cotlon al minții lor de dinaintea acestor fantasme și pe care magnifica „pasăre de pe altă lume” îl urma pentru a abate puhoaiele din calea zburătoarelor sinucigașe, a le stăvili pentru
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
cu nuferi, iar florile par lumânări aprinse-n altar, când diva se golește înfloresc luceferi și luciul apei se preschimbă-n cleștar. Vântu-și toarce fuioarele în fine adieri, iar miresmele se-mpânzesc involuntar, dar lacul tresare sub eolienele atingeri, apoi nămolul se dislocă ca și-un ghețar. Iar un sticlete trist orchestrat de greieri își cântă oful precum un vechi flașnetar, nuferii luminează ca și-o aură de îngeri și Luna se-ndrăgostește de tristul-lăutar. În bătaia Lunii, nuferii parcă-s
LACUL CU NUFERI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376260_a_377589]
-
reluare Și... voi fi tare! Dor Crengi uscate Zile crispate Nopți reci Speranțe seci Toate-n mine adunate - Se lovesc în bătăi numărate Secunde trăite în artefacte Și-n juru-mi gînduri moarte Lacrimi uscate Trăiri evaporate Suflet gol La sol nămol Și-n mine mor Sentimente de dor... Neființă A mai căzut o frunză Cu toate că e vară Și îi contemplu calea. Prin ceață vine solitară Lăsîndu-se pe sufletu-mi - O revelație ușoară... Atât de liberă să fii, Atât de liberă-n
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SETEA DIVINĂ Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Să curgă sângele peste pieptul gol peste ochi peste frunte peste pânza de in sub picioare mustind roșu nămol să sature setea din duhul divin să cheme în carne pe cel neîntrupat. Când scapără focul sub pielea de taur prin sângele curs cel chemat a intrat și-și reazemă capul sub coarne de aur. Privind către lumea cea vie
SETEA DIVINĂ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369282_a_370611]
-
trup făcând greoaie ori imposibilă înaintarea noastră spre zorii unui alt început. Mai mult, după ce ne-am curățit puțin trăim cu toții o obsesiva nevoie de a ne murdări din nou, de a ne pângări și de a ne afunda în nămolul tuturor apostaziilor neopagane. Este explicabil de ce neliniștea și nemulțumirea noastră sufletească devin strigătoare la cer. ● Trăim în această lume ca si cum metafizica n-ar fi întâlnit încă istoria. În naufragiul nostru istoric porumbelul pe care l-am trimis nu s-a
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
Legislativ: * HG nr. 228/2004, privind controlul introducerii în țară a deșeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecționării active și tranzitului; * OMAAP nr. 49/14.01.2004, pentru aprobarea normelor tehnice privind protecția mediului și, în special, a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură; * Ordinul comun MMGA nr. 2/05.01.2004, MTCT nr. 211/06.02.2004 și MEC nr. 118/02.03.2004, pentru aprobarea procedurii de reglementare și control al transporturilor de deșeuri pe teritoriul României; * Ordinul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Ordinul comun nr. 344/708/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) al Ministrului mediului și gospodăririi apelor și al Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și, în special, a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. Datorită restructurării guvernamentale, acest OM a fost modificat pentru stabilirea responsabilităților noilor autorități implicate, prin OM nr. 344/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) Implementare: Strategia Națională de Gestionarea Deșeurilor (SNGD) și Planul Național de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
deocamdată, sînteți Gh. Popescu..., ca și mine..., ca și el..., nu vă luați după ce scrie în buletin..., ca și... Gh. P. unu: Iar faci din toată lumea o apă și un pămînt... Gh. P. doi: Deocamdată sîntem... o baltă... și-un nămol... (pauză) Bine, hai să facem altfel... Cine a colaborat cu securitatea să se ridice în picioare... Gh. P. unu: Ești de groază! Gh. P. doi: De ce?! Poate că după spectacol plecăm acasă fiecare cu numele lui... adevărat... Ei? Nu vreți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. P. doi: Ce vrei să spui?! Gh. P. unu: Poate că s-au ridicat..., cum să-ți spun, în ei..., pe dinăuntru... Și poate că or să plece acasă așa..., ridicați în picioare..., și-și vor dibui numele... din nămolul ăla... cu litere rătăcite... Gh. P. doi: Poate... poate... poate... Gh. P. unu: Pînă una alta, nu crezi că spectacolul ăsta riscă să devină un deranj pentru cei din sală? Cu noi e altceva, mă rog, ne place nouă să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]