1,621 matches
-
putea fi definite intensele căutări: "N-ar fi nevoie decât/ de o cupolă/ tăcută/ înaltă/ cu miresme de sori,/ de o noapte de cumpănă,/ ca orice noapte/ promițătoare și/ primejdioasă,/ și de glasul nostru/ planând în rotocoale line/ peste ființe năpădite de ierburi,/ scoici, melci și sare/ fierbinte". Dar în umbră stă binecunoscuta "Efigie arsă/ într-un timp sonor, de clopote." Chiar dacă peisajul existențial se prezintă bântuit de torturantul spirit al obscurității, speranța va persista, infatigabila speranță: "Voi vedea/ încă o dată
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
care să convingă. Nu mai vorbesc despre hermeneutica picturii bisericești, obligatoriu de respectat. Pauza a fost scurtă, necesară unui schimb rapid de priviri și impresii cu ceilalți preoți. Părintele Pavel era foarte nerăbdător să-mi povestească amintirile ce l-au năpădit în Biserica Sfântului Ilie, ceea ce a și făcut imediat, până să ajungem la mașină. - Deci, am plecat de la icoana mare, Pantocrator, am mers în jos și am ajuns la altar. Eu, care urmăream zilnic cât și, mai ales, cum s-
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
simțit Și totuși puțin altul, Mai mare ,mai puternic Dar tot atît de sigur De tine, cel pe care Il admirăm demult. . Revederea noastră , M-a amețit, se pare; Simțurile mi le-a trezit. Cu valurile-i calde M-a năpădit iubirea. Și-n ea m-am cufundat, Plutind într-o lume Necunoscută mie. Primul sărut fierbinte, Primele mângâieri, M-au electrizat, M-au îmbătat Și am simțit Atingerea Și sensul Săgeților de foc Ale micuțului, Zglobiului, Poznașului AMOR! Imagine: Adina
DE CÂTE ORI TE AUD de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370895_a_372224]
-
de tot sunetul aurului vechi și toate vorbele țigăncii. Nu realiza încă și nu se temea că tot ceea ce mai rămăsese din amintirea ultimului tren de lux din secolul trecut era un biet vagonet împotmolit în nămeții care creșteau, îl năpădeau de sus și de jos. Dincolo, în lumea din care ea evadase sau din care fusese ,,extrasă”, era încă zi plină, era amiază, cu arșiță trasă în aparate sofisticate de climatizare, caniculă purtată direct dintre ciulinii bărăganelor de odinioară. Dincoace
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
zbuciumul, revolta împotriva mizeriei umane , a ticăloșilor, care indiferent de epocă în care trăim, ei tot își fac veacul, să-i descoperim ura împotriva mentalităților și a obiceiurilor rău famate, cu care s-a întâlnit de-a lungul vieții sale. Năpădit de amintiri „precum cârdul de vrăbiuțe asupra unui codru de pâine aruncat în grădina din fața casei,”echilibru scriitorului este susținut de dragostea mereu vie a soției sale, de zâmbetul ei cald, de atmosfera plăcută ce i-o crează și care
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
se face dor Mi se face dor de Tine, mereu, Ca de o minune necesară în viața mea. Fără de care n-aș putea respira Și n-aș mai putea zbura Spre înălțimile harului la care mă duce Dragostea Ta. Mă năpădesc lacrimile de dor Când privesc cerul plin de culori Și asfințitul ce arde în flăcări Atâtea clipe de așteptări... Nu ... Nu Te-Ai îndepărtat... Dar nu-mi mai găsesc locul Parcă viața mi-e un mandat Căruia trebuie să-i
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
am terminat treburile de care fugisem hoțește la joacă. Mă făceau să uit de mine. Eram fericit! Mai apoi, zeci și sute de amintiri cu izvoare în începuturile cititului, ale scrisului, ale primilor pași către ceea ce numim învățătură, m-au năpădit și mi-au umplut sufletul de o stare de bine ce nu poate fi exprimată prin cuvinte. Îmi amintesc, plin de nostalgie, cu ce bagaj încărcat de emoții și teamă am plecat la grădiniță și, mai târziu, la școală, toate
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
să deretice puțin, să curețe curtea, pregătind-o să reziste până data viitoare. Ceilalți..., trecând pe la o poartă ce poate nu mai există, neputând zări casa în care au venit pe lume din cauza pomilor și a ierburilor sălbatice ce au năpădit-o după plecarea părinților din diverse motive: ori copiii nu s-au putut înțelege asupra moștenirii, ori sunt prea departe și nu au reușit să o întrețină, nu au găsit cumpărători, sau, pur și simplu, indiferența a fost atât de
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
principe ca loc de refugiu în cazul năvălirii vrăjmașilor. Câțiva tineri vânjoși forțară poarta de stejar de sub arcada zidurilor ce înconjurau mărețul castel ca pe o cetate. Aceasta scârțâi asurzitor din țâțâni și se deschise. Oștenii pătrunseră călare în curtea năpădită de ierburi și bălării. Descalecară atenți la orice foșnet. La un semn al căpitanului Arnăutu, o parte dintre vânători cercetară curtea până în cele mai ascunse cotloane alături de căpitanul Sasu, iar altă parte îl urmară în încăperile clădirii. Căutară cu băgare
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
dar expunerea aleasă aparține autoarei:” Calea este grea și drumul șinuos/ Când vrei s-ajungi aproape de Hristos/ Mi-am jupuit genunchii prin coclauri/ Să pot ajunge s-aduc lui Iisus lauri// Să-ncununez cu frunze și-mbobocite flori/ Minunata frunte -cândva - năpădită de sudori/ Când El, învățătorul neamurilor cu iubire aduce/Vestea cea bună celor ce l-au răstignit pe cruce// Și-a dat duhul iertând pe schingiuitori/Împlinind voia Tatălui - în chinuri, te trec fiori/ Gândindu-te la cele șapte cuvinte
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
trecut împreună prin toate primejdiile, a urmat neînduplecata soartă a oamenilor. Zi și noapte l-am plâns; nădăjduind că strigătele mele l-ar fi putut trezi, n-am îngăduit să fie îngropat, șapte zile și șapte nopți, până ce l-au năpădit viermii. De când m-a părăsit, nu mai înțeleg nimic din viață, și nu încetez să tot umblu, ca un vânător care întinde capcane, în inima pustiului...” Atunci hangița Siduri îl ajută să dea de urma corăbierului lui Uta-Napiștim, singurul în
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
a băgării în seamă. - Dar imi este frică nu înțelegi ? era tensionată la maxim, în asta zi de iarnă târzie, fără zăpadă și lipsită de ger cu un cer liber de nori dar plin de șfori ale tensiunilor ce o năpădeau precum ceață dimineații. Era plăpânda în reacții și puternică în afirmații, ... Citește mai mult Piesele- Vin-o și pune odată mâna pe ea, îi spuse pe un ton autoritar. De câteva ore bune se străduia să o convingă să facă
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
a băgării în seamă.- Dar imi este frică nu înțelegi ? era tensionată la maxim, în asta zi de iarnă târzie, fără zăpadă și lipsită de ger cu un cer liber de nori dar plin de șfori ale tensiunilor ce o năpădeau precum ceață dimineații. Era plăpânda în reacții și puternică în afirmații, ... XII. CHEMAREA TA, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1115 din 19 ianuarie 2014. Cum să te chem în curte Când TU curtea-mi ești Hai pășește în
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
mă liniștești cântând în cor cu fluturii primește sărutul meu în lumi sclipitoare de basm și pune-mi inelul din floare de dor pe degetul de legământ să stăm cuminți în nopți de orice lună și să privim cum lumea năpădește pământul fără să ne pese de lăcomiile ei nemăsurate Referință Bibliografică: Să ne iubim / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1333, Anul IV, 25 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SĂ NE IUBIM de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368277_a_369606]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > SPERANȚA MĂ NĂPĂDEȘTE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului În adâncul vieții mele, Pe a sufletului undă, A-nghețat în grea durere, Fosta-mi dragoste profundă. Sunt adânci a feții riduri, Prinse-n raza de
SPERANŢA MĂ NĂPĂDEȘTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368295_a_369624]
-
sufletului undă, A-nghețat în grea durere, Fosta-mi dragoste profundă. Sunt adânci a feții riduri, Prinse-n raza de lumină, Ochii-mi sunt ca două viduri, Înghețate fără vină. Adânc sapă amintirea, Unda vieții-mi răscolește, Răbufnește răzvrătirea, Speranța mă năpădește. Mă trezesc din nou la viață, Inima-mi bate-n adâncuri, Ce-a -nghețat, azi se dezgheață, Lacrimi unduiesc în plânsu-mi. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SPERANȚA MĂ NĂPĂDEȘTE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09
SPERANŢA MĂ NĂPĂDEȘTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368295_a_369624]
-
vină. Adânc sapă amintirea, Unda vieții-mi răscolește, Răbufnește răzvrătirea, Speranța mă năpădește. Mă trezesc din nou la viață, Inima-mi bate-n adâncuri, Ce-a -nghețat, azi se dezgheață, Lacrimi unduiesc în plânsu-mi. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SPERANȚA MĂ NĂPĂDEȘTE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SPERANŢA MĂ NĂPĂDEȘTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368295_a_369624]
-
răsărit de lună, țuc-o, doamne, pe nebună ! că din zori pân’la chindie așa dragă mi-a fost mie... doamne, nu mă adormi, că nănaș ție ti-oi fi, și de-o fi să fie-așa, florile m-or năpădi, păsările m-or nunti, teiul se va legăna, floarea își va scutura peste umbrulița mea, frunza-n dungă mi-o cânta: cetioară, dragule, acolo sus înspre cer zboară bunul norocel, te vor păzi mierlele, te vor cânta mândrele, te vor
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
Agapia din deal. Când linia caselor se termină, în fața mea se afișă un munte cu piepturi abrupte și cu păduri seculare. Îmi ridicai privirea și rămăsei câteva clipe înmărmurit de frumusețea priveliștii ce se ridica în fața ochilor, și atunci mă năpădiră amintirile unui vis frumos din îndepărtata mea copilărie, când admiram pentru prima dată albul imaculat al zăpezii și verdele odihnitor al acestor păduri de brazi. Mă simțeam acum copleșit de emoții asemănătoare celor ale regăsirii locurilor natale. Venisem aici prima
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
lor spirituală, ci doar prăbușiri pe dinăuntru, pentru ca apoi să renască cu și mai mare putere de sacrificiu, unul pentru celălalt.Întâlnirea cu iubirea îi metamorfozase și le salvase sufletele, dar erau pregătiți să facă față multor înfrângeri.Simțeau dragostea năpădindu-le prin toți porii în inima lor tânără, în toată ființa lor dârză, dar simțeau și nevoia de a îmbina visurile lor tinerești și ambițioase cu preocupîrile artistice și cu speculațiile filosofice. Întâlnise la Emanuel care-i apăruse încă din
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
Acum Câine îi arunca priviri de îmbărbătare, de chemare spre atingerea țintei, căci omul obosise, era mai anevoie să străbată câmpul măturat de vânturi și spălat de ploile reci ale toamnei. Tot Câine îl trezea lingându-i fața, când stăpânul, năpădit de oboseală, s-ar fi lăsat mai mult somnului. Ar fi vrut să zboare, dar osteneala și dorul îl sfârșiseră. Simțea cu toată ființa că Dunărea e aproape, dar... În seara aceea Câine fusese atât de agitat! Nu ascultase îndemnurile
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
te cheme dac ci : gena, educația, cultura, mediul în care ai trăit și tot ce ai dat și primit cât timp ai stat pe pământ. Mai bine ne-am gândi cum să scăpăm de țigănismele și turcismele care ne-au năpădit, de excesul de șmecherisme și hoțisme care încep să se citească flagrant pe fața și în limbajul corpului nostru. Suntem ,,excelenți,, vorba lui Pleșu,( suflată de la Puric), dar uităm repede cat de greu le-a fost până și celor pe
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
cu adevărat, într-un fel onorează spiritul omului simplu ca fragment de veșnicie. Argumentez cu două fragmente, insuficiente privirii de ansamblu asupra volumului dar semnificative ca stil auctorial lui Sorin Coadă: „Zăvorul porții de fier înțepenise în rugină. Din curtea năpădită de brusturi și cucută, rămânea doar cărarea bătucită o viață de om. Ea îi conduse pașii spre teiul înflorit dar lipsit de mireasmă. Își amintea doar acel sfârșit de an cu umbra unei morți. Părea că trenurile nu mai opresc
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
nici n-am cunoscut-o, a murit pe când eram foarte mică. Tata a ținut să mă dea la studii, la Cambridge. Dar de când am revenit din Anglia, mi-am dat seama că tata parcă era alt om. Îmbătrânise deodată, îl năpădiră unele idei fixe, dintr-ale lui nu-l mai poate scoate nimeni - Bietul de el! Să-l fi schimbat oare, îndelunga lui singurătate? - Și eu bănuiesc același lucru! De fapt, una din ciudățeniile tatei este încăpățânarea cu care urmărește să
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
forță un soldat în brațe, de-a curmezișul mijlocului său. E atâta frumusețe în privirea lui, plină de mândrie, de curaj și de bucuria tinereții... așa vreau să-l păstrez în sufletul meu! De aceea, de fiecare dată când mă năpădesc amintirile ultimelor sale clipe printre noi, iau fotografia din care mimica sa ușor arogantă avertizează că nu e bine să te pui cu el și încerc să călătoresc în vremurile în care se simțea gata să se ia la trântă
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]