782 matches
-
istoria locală. În studiul Hușii, Caraivan afirma că „numele Hușilor vine însă de la un stăpânitor al acestor locuri, Husul”, dar că „Moșia Husului a devenit prin răscumpărare domnească”. Și el era de părere că târgul Sărata a fost desființat din cauza năvălirilor din afară, iar locuitorii de acolo s-au mutat pe teritoriul actualului oraș. Husiții nu ar fi putut impune un toponim localnicilor, cu voia lor, dar și a domniei, decât dacă ar fi reprezentat un grup social numeros și majoritar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și-a concentrat atenția în această parte a Moldovei datorită așezării târgului Huși în centrul țării, protejat natural de dealuri și codri de o parte, iar în partea estică de vecinătatea cu râul Prut, care era o piedică în calea năvălirii turcilor și tătarilor. De la Huși, domnul putea supraveghea posibilele mișcări ale dușmanilor în sudul țării și pe Valea Prutului, pentru a interveni la vremea potrivită, căci era mai ușor de parcurs drumul care ducea, cu mai multe ramificații, de la Iași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru o moară lui Vasile Medelnicer din Colibani (la vest de Bârlad), iar celălalt document este din 14 octombrie. Deși, domnul avea interes să stea cât mai mult la Huși, mai aproape de ocrotitorii săi turci, pentru că din Răsărit exista pericolul năvălirilor cazacilor, puține documente menționează prezența lui aici. Este perioada în care ajung să fie mai rare călătoriile domnilor prin vechile orașe moldovene, devenite curți domnești, și stau mai mult în Curtea de la Iași, capitala statornică a Țării Moldovei din a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Galați, unde a fost primit cu simpatie de ispravnicul Cantacuzino. În 1759 solia polonă condusă de contele Potocki înainta pe Valea Prutului. La 23 octombrie 1759, acești călători au oprit la Stănilești (aproape de Huși), unde nu au găsit locuință, datorită năvălirilor tătarilor din anul precedent (1758). După un călător polon, Fălciu „care fusese mai înainte un orășel populat”, nu mai avea în 1759, după ce îl ruinaseră tătarii „decât vreo zece - douăzeci de case”. Șapte ani mai târziu, în 1766, un alt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care preoții pot avea condiții de trai: Cotnari, Iași, Galați și Baia. Mai erau localități (Bacău, Trotuș, Huși, Bârlad) - nota episcopul - unde s-ar fi putut trăi „când se va întoarce lumea acasă”. Despre viața grea din Moldova în condițiile năvălirilor permanente a tătarilor relatează și misionarul Francesco Antonio Renzi din Stipite (? - 1697). Era minorit conventual și, în Raport către Propaganda (19 februarie 1691, Iași), semnala faptul că la Huși cele peste 50 de familii, „locuiesc în păduri din cauza fluxului și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sale isprăvniciilor ținutale și, în urmare după înțelesul acelora, la locurile unde sunt cu prisosință s-au întrebuințat și se întrebuințează nu numai locuitorii de la locul acela, dar și din alte mai multe sate. Eu, însă întru apărarea unei aseminea năvăliri la locurile cu grâu ce am pe moșiile înconjurătoare târgului Huși, n-am avut decît pe locuitorii din satul Corni cărora le-am dat și hrană de la mine. De câteva zile însă, după oarecare împrejurări urmate acolo, care au dat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pleca în alte țări. Ca și cum a-ți părăsi casa și rosturile din propria țară ar fi o bucurie. Șomajul și sistemul corupt al mafiei multipartinice îi silește pe mulți dintre noi să ia drumul bejeniei, mai rău decât în vremea năvălirilor tătărești. E drept, avem tătarii noștri, bine instalați la cârma treburilor obștești. Nu sunt un nostalgic, dar, de bine,de rău, în perioada dictaturii comuniste orice copil de la țară putea să facă liceul și o facultate cum a fost și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înseamnă că ești un nimeni. Poate că cineva, dintre cei tineri, care se ocupă de istoria recentă, va avea curajul să calculeze și să exprime valoric dimensiunea pierderilor înregistrate de țara noastră de după 1989. Sunt sigur că nici în timpul marilor năvăliri, nici în timpul stăpânirilor străine, nici în prea multele și marile războaie, România n-a înregistrat asemenea pierderi, jafuri și distrugeri, ca în perioada de când și-a redobândit libertatea. Pe vremea turcilor, spolierea Țărilor Române se făcea după politica fiscală cuprinsă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
istorice și economice ale imigrșrilor interromânești La începutul mileniului al II-lea teritoriul de la est de Carpați, dintre Carpați și Nistru, pe care s-a format în secolul al XIV-lea statul medieval țara Românească Moldova, a continuat să fie supus năvălirilor pustiitoare ale ultimilor migratori asiatici de origine turco-mongolă: pecenegii, cumanii, uzii și, ultimii, mongolo-tătarii. în aceste condiții, comunitățile românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în obști sătești și teritoriale, având conducători proprii, militari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu mult a lipsit ca în teritoriile de la sud și la est de Carpați să fi apărut un stat al turcilor vechi, cumanii, numit Cumania, repede „spulberată” de marea pustiire mongolotătară de la 1241-1242. Oricât de pustiitoare și distructive au fost năvălirile migratorilor asiatici, oricât de sălbatice au fost hoardele înarmate, pornite după jafuri și cuceriri, până la urmă trebuiau să asigure stabilitate, liniște și ordine pentru populația locală; altfel i-ar fi anulat orice posibilitate de subzistență. Nu știm de nici o înțelegere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toana) capriciu sufletesc și din ea acest Tanacu, un om cu toane, capricios, care a întemeiat satul .Trebuie să menționez cu părere de rău puținătatea izvoarelor istorice referitoare la Tanacu, aceasta din cauza că s-au pierdut datorită nestatorniciei vremurilor lor :năvăliri,războaie. Numele satului este dat de la soții Tănase și Miliana. Tănase, în tot ceea ce îndeplinea era atât de tăcut, încât oamenii l-au poreclit Tanasetacutu, prescurtat Tanacu de unde și numele satului. Deci numele de Tanacu vine de la acel întemeietor Tanacu
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
în cultură, conviețuirea îndelungată atât în nordul, cât și în sudul Dunării, relațiile de colaborare politică și comercială, dar și culturală din epoca medievală și modernă), nu se sfiește să le găsească lipsuri: datarea venirii slavilor în Dacia (amintită după năvălirea bulgarilor mongoli), omiterea relațiilor comerciale și politice medievale ruso-române anterioare lui Ștefan cel Mare, cercetarea prea limitată a influențelor mișcărilor revoluționare, ale socialismului rusesc la români, ca și tratarea succintă a colaborării militare (1944-1945) și apoi pașnice româno-sovietice, lipsa unui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a ortodoxiei lui Vodă Constantin, făcându-l În scrierile lor un simplu finanțator al tipografiilor și al arhitecturii românești.În acea perioadă brâncovenească, exista și o categorie de oameni defavorizați, unii poate datorită stăpânirii boierești, dar cei mai mulți datorită năvălirilor periodice. Acestea precum și schimbările de stare socială, pierderea totală a bogăției și averii datorată răscumpărării unui membru al familiei erau principalele motive care contribuiau la sarăcie. Formele de Întrajutorare spontană care funcționau În sate (muncile efectuate pe pământul văduvelor fără
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
lasă loc și pentru partea negativă, adversă, și chiar îi găsește o perfectă justificare. Explicația acestei viziuni creștine mai aparte este găsită de Ovidiu Papadima în situația istorică a acestui neam românesc, "așezat la răscrucile atâtor destine istorice, bătut de năvăliri ca nimeni altul". Pentru un astfel de neam, "justificarea creștină a răului, a suferinței, era o necesitate de viață. Față de puțina lumină, față de imensul întuneric de durere al soartei sale, neamul acesta trebuia să-și cimenteze credința în necesitatea acestui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
s-a conservat actualmente integral doar în anumite zone, în rest fiind cunoscut prin anumite piese sau prin reconstituire. Subliniem, totuși, o mare varietate datorată, și ea, unor condiții istorice specifice. Zona noastră a fost una dintre cele mai expuse năvălirilor turcești și, mai ales, tătărești, a fost apoi teatrul de război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nu va întîrzia să fie scos la lumină de criza din 1929. Tensiunile franco-germane Învingătoare dar slăbită, Franța din 1920 este o putere cure își face probleme în privința viitorului său. Efortul imens pe care l-a făcut pentru a rezista năvălirii armatelor germane, o l ace să se teamă că nu peste mult timp fostul său dușman va reveni în forță pe planul relațiilor internaționale. De aceea nu înțelege atitudinea foștilor săi aliați britanici și americani cărora le reproșează ca pe
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
colectivă a prostimei nu poate fi stăvilită fără jertfe" (1998: 170). 73 Piru subliniază "viziunea apocaliptică" (1970: I, 156). 74 Cf. Ieșirea, 10. Tot în Vechiul Testament din Biblie (Ioil, 1), una dintre catastrofele abătute aspra ținutului lui Iuda implică o năvălire a lăcustelor. 75 Cf. Apocalipsa, 9. 76 Actul III, scena II. 77 Utilizez epitetul "practică" pentru a atrage atenția asupra unui aspect adesea neglijat în critica literară. Cu toate că eu, împreună cu majoritatea criticilor de astăzi, decelez în proza caragialiană un melanj
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sistemul Barierei Răsăritene, care mai includea Suedia și Polonia, guvernul francez avea tot interesul să sprijine și să apere integritatea teritoriului acestuia. Franța a susținut și reformele care ar fi dat Porții posibilitatea de a rezista cu mai mare succes năvălirilor străine. La sfîrșitul secolului însă, Franța și-a asumat timp de o scurtă perioadă neobișnuitul rol de a constitui principala amenințare la adresa domeniilor otomane. În 1797, Napoleon a lansat o campanie agresivă în Marea Mediterană. În mai, flota franceză a ocupat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o notă amuzantă, cu atît mai mult cu cît vorbește limba barbarilor de dincolo de gard, adică româna, plină de imprecații bolborosite. Cu atît mai "amuzant", cu cît românii au jucat rolul de sperietoare pentru englezi, care, scrupuloși, au așteptat îngrijorați năvălirile barbare aducătoare de molime (SIDA, TBC etc.) chiar din prima zi a integrării României în Uniunea Europeană. Deslușesc aici un rictus ironic al regizorului, plasînd umanitatea tocmai acolo unde este invocată barbaria și maternitatea, acolo unde ea este privită ca o
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
să vorbească elegant, personajele amestecă clișee melodramatice ("ea e viața mea", "e iubirea vieții mele") cu exprimări inculte ("Aș vrea să știu dacă se merită să fac acest pas", "sîn-tem decît noi doi" etc.). Cînd încep însă scenele-cheie (flagrantul trădării, năvălirea în scenă a partenerului înșelat), personajele răcnesc, se în-jură, se insultă, icnesc și se reped să dea pumni, palme, ghionturi. Se desfășoară astfel, minute în șir, un fel de balet repetitiv, cu mișcări sacadate, în care personajele sînt împiedicate de
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai pleacă.../ pe unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile năvălirilor turcești/ după-un iute, uriaș pîrjol,/ rămîne țara tristă și săracă,/ cu trupul sîngerînd și gol...". Incontestabil însă, opțiunea lui Aron Cotruș a fost pentru dreapta. Fără a fi înregimentat în Legiune, s-a arătat, precum Cioran, fascinat de viziunea
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
în afaceri bisericești, atentat la onoarea și viața unui advocat român și scoaterea lui de guler afară prin forță jandarmerească dintr-o casă privată, desființarea volnică a unui cor românesc de plugari, care a desfătat adeseori o întreagă lume românească, năvălirea cu forță brachială [brutală] în sanctuarul bisericei, răpirea și târârea unui prapor bisericesc din fața altariului - sunt fapte săvârșite în ziua mare din partea protopretorului Ioanovici în Chizătău; fapte cari, poate în întreaga lume civiliza- tă, stau fără păreche, iar în Ungaria
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
ne-au luminat conștiința comunității de limbă; este acum rîndul ca să se întroneze în etnicul nostru conștiința comunității de destin prin eroismul acelora ce pot purta o armă pentru apărarea hotarelor în contra barbariei năvălitoare dinspre Răsărit. Nu sîntem la prima năvălire de barbari. Românii au fost doar de veacuri o veșnică santinela, pusă să apere în acest colț al Europei creștinismul și civilizația. Datoria ne-o cunoaștem. Caracterele tipului de român se vor defini, după cum datoria, pe care o cunoaștem, va
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
pe cap, interpretam rolul Geniului Roman, în care calitate adresam României, întrupată de o fecioară din rândurile noastre, brunetă și, cum spunea poetul, cu rușinea zugrăvită pe obraz încurajări în situația destul de îngrijitoare în care se afla, sub puzderia de năvăliri barbare. Sceneta, era în versuri ample, de factura lui Mircea Dem. Rădulescu, tâlcul îi era, desigur, patriotic, fusesem ales pentru mușchiulatura de biciclist a pulpelor, vădind descendența din infatigabilii mărșăluitori de sub stindardele cu vulturi ciocoși - și pentru vocea cald-baritonală. Păstrez
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
de talazuri către stelele-arzătoare ridica sloiuri de gheață, le-arunca în șanț de nori, vrînd să spargă cu ei cerul." La prima vedere ar părea că versurile citate constituie pur și simplu versificarea unui capitol de istorie antică și anume năvălirile popoarelor barbare din nord, năvăliri care au condus la prăbușirea imperiului roman de apus. În acest caz Nordul, Miazănoaptea, ar trebui localizat în Peninsula Scandinavă, de unde au pornit spre sfîrșitul Antichității goții purtători ai religiei lui Odin. Menționarea zeului germanic
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]