1,027 matches
-
când făcea aprovizionarea de sâmbătă dimineața. Astăzi aproape că este un clișeu. De aceea în locațiile oarecum progresiste sunt acum amenajate spații pentru schimbarea copiilor și tot de aceea reclamele la McDonald’s îl arată pe tată cu copiii dând năvală - fără mami, care probabil petrece sâmbăta la birou. (Oricum mami nu i-ar lăsa să mănânce Big Macs). Acest fenomen nu se întâmplă doar în America. Pe când mă plimbam în concediu prin cartierele cele mai la modă din Milano am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
prin reorganizarea muncii feminine în folosul integrității familiei. Natalia Dr. Popoviciu Buletinul muncii și asigurărilor sociale, organ al Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale, anul XV, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1935, pp. 653-663. 41TC "41" șApelț Către femeitc "[Apel] Către femei" Năvala valului fascist e în creștere; amenință să șteargă în trecerea lui, orice urmă de libertăți cetățenești. Țările cu regim complet fascist sunt imaginea stării ce se pregătește peste tot, unde fascismul dă asalt puterii. Învingător, roadele lui vor fi aceleași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ar gândi așa, cu siguranță că lucrurile ar merge mult mai bine în țara asta. (2011) MOMENTE Euroturma Comportamentul televiziunilor noastre se aseamănă foarte mult cu cel al oilor în turmă: se duce una întrun loc și apoi toate dau năvală după ea. De cele mai multe ori, după cum spune și vorba din popor, se duc „de râpă“ sau în zone mlăștinoase și pestilente. Descoperă ProTV deliciile știrilor de la ora cinci, cu babe violate, amante hăcuite și bețivi înjunghiați la cârciuma satului? Se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cele mai grave din lume: ruptura de cei apropiați, memoria dezrădăcinată, limba uitată. În ce mă privește, am înțeles că trebuia să-mi asum faptul că veneam din altă parte și că această altă parte, sortită întunericului, putea să dea năvală în orice clipă pentru a mă împiedica să fiu liberă în mine însămi atât pe cât credeam. Prea multe probleme omenești au lăsat urme de care ne împiedecăm odată și odată. Apar semne care aduc mărturia unei trăiri îndepărtate ce se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
timp să primească și un pod. Tocmai în acel loc era îngămădită sumedenie de zăpadă, derdeluș cuminte sub care nimeni nu ar fi ghicit mișcarea apei topite. și la mijlocul canalului m-am trezit scufundat până la piept, cu picioarele rupte de năvala puhoiului subteran. Partea de sus țintea spre casă, partea de jos era împinsă către Dunăre. Conform teoriei malului, tot o creangă, sărmana, mi-a venit în ajutor. Am luat-o pe câmp, prin grădinile oamenilor, a dat sfântul și am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mahala pe malul Limanului Nistrului, poartă cu poartă. În sfârșit, o femeie cu doi copii agățați ciorchine de fustă ne-a primit. Avea liberă o cameră cu un pat și o masă. Ne gândeam că, în momentul cînd va vedea năvala a trei copii ne va trimite mai departe dar nu. Se vede că doar săracii știu cu adevărat ce e durerea, suferința și necazul. Era greu. Anastasia, fata lui moș Filip, elevă de clasa a treia, dormea pe jos, pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Lucian Raicu. Ființă extrem de discretă, L. a ajuns cu timpul să fie cunoscută numai printre inițiați, ca autoare de cărți pentru copii sau ca subiect pentru analiștii pasionați de etajările textuale, parabola fantasmatică, „pirandellismul animalier” (Ion Vartic). După o adevărată năvală editorială cu cărți pentru copii în anii ’50 (Ghiduș Arcăduș, 1953, Cutia de sticlă, 1957, Șmecherul în paradis, 1957, Băiețașul din stele, 1958 ș.a.), multe apărute în colecția „Înșir’te mărgărite. Cartea școlarilor mici”, unele traduse în germană și maghiară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
iar mașina lui a fost incendiată. Totul e relativ. Ierihon, ce de ecouri!... "când cornul de berbece va răsuna..." De șapte ori în jurul cetății, iar în a șaptea zi, când se crăpă de ziuă, zidurile se prăbușiră și poporul dădu năvală înăuntru, urmându-l pe Iosua... Da, ce poate fi mai plin de vrajă ca acest nume biblic, hugolian, nervalian, mirosind a șofar și a anatemă, scâncet al sufletului și țipăt al fugarilor? Și ce poate fi mai dezolant, mai frust
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Umberto a avut loc în plină vară, cînd Roma era pustie. Dar pentru ceremonia aducerii trupului și înhumarea în Panteon 49, alături de mormîntul lui Victor Emmanuel al II-lea, susținătorii monarhiei de Savoia și curioșii din toate colțurile țării dădeau năvală în masă, iar trenurile, triplate, aduceau în capitală o mulțime evaluată la aproape un milion de spectatori. Această afluență de oameni, care nu găsiseră unde să doarmă și rătăceau sau se culcau pe trotuare, era un subiect de legitimă preocupare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
iar altele cu foarte mici deosebiri” (p. 226); limba română este „adevărată latină, stricată, ca și italiana” (p. 212); „...așè și graiul românilor pre aceste locuri cu îndelungată vreme și răsipă lăcuitorilor, romanii de supt aceste locuri, care pustiindu-să de năvala tătarâlor, să mutase... ș-au stremutat și graiul” (p. 271). Explicând evoluțiile latinei către o altă limbă, Costin zice: „care acéstea în limba letinească, adică râmlenească, acum nu încape, ce cură fără acéstea în măsurile sale” (p. 248). Se poate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
identitate proprie sub toate aspectele (fonetic, gramatical și lexical), limbă în care atât latina cât și traca și-au pierdut identitatea. Strădania științei tradiționale de a prezenta limba română ca pe o continuitate a latinei afectate în evul mediu de năvala populațiilor barbare se cere a fi înlocuită cu evoluția romanității orientale în interferență cu celelalte fenomene etnolingvistice care compun peisajul actual din jumătatea de est a Europei. Cercetător de largă cuprindere, O. Densusianu intuia șubrezenia eșafodajului teoretic al etimologiei tradiționale
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
când întreabă?/ Când se suspendă?”), dezvăluie dependența teatral-absurdă a universului („Senină sfială albind ne rărim/ În numele marelui mim/ În numele marelui mim îndoială/ În lacrima lumii cuminte plutim/ din gura amară a marelui mim/ Ies stoluri de păsări și nori dau năvală”) și face să vibreze mirarea între afirmație și negare: „Te voi goni cu gură stinsă,/ Te voi reține ca pe-un sfânt/ Între nimic și poezie,/ Între credință și trădare?// În lumea ta de-nfiorare/ Vei vrea să vin, ca mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
trebuiau să iasă din ascunziș în ordine de bătaie, la un semnal și moment anumit. Episcopul sus-numit și comitele Bochi, necunoscând tactica de luptă a inamicului, s-au avântat în șes numai cu garda, fără grosul trupelor, și au dat năvală asupra coloanei de tătari, care se desfășurase în câmp pentru a primi bătălia. Mongolii au luat-o la fugă din nou, spre locul unde erau pregătiți manechinele. Urmărindu-i, episcopul și comitele Bochi surprinși de apariția din flanc a trupei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe Dragoș și colaboratorii săi maramureșeni dintre Siret și Carpați și pătrund în Transilvania. Cronica din Prejmer pune data incursiunii tătare chiar în anul 1342 și scriu că satul lor a fost ars de moldoveni. Alte cronici saxone scriu că năvala tătarilor în Transilvania s-a petrecut când Ludovic avea 17 ani și a urmat la tron tatălui său, ceea ce cade tot în anul 1342. Iosef Teutsch povestește că invadatorii au pătruns în Țara secuilor, deci pe valea Trotușului, prin strâmtoarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
gândeam mai bine, Torent de primăvară nu era cu nimic mai grozav decât Rudin. În starea în care eram, mergea orice. Nu-mi dorisem să se întâmple nimic din ceea ce mi se întâmplase în ultimele trei zile. Toate au dat năvală peste mine. Fără voia mea. Am scotocit apoi cu grijă printre cioburile din chiuveta de la bucătărie și am găsit o sticlă de Chivas Regal pe jumătate intactă. Am analizat-o atent la lumina becului, ca să nu aibă cioburi. Am turnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
seama de la bun început că era umbra mea, dar nu știam cum să reacționez ca spectator. Eram mic. Aveam nouă sau zece ani. Necopt încă. Îmi venea să dau fuga la ecran și să-mi iau umbra sau să dau năvală peste cel din camera de proiecție ca să-mi fur propria umbră. Nu știam dacă era bine să procedez astfel, așa că n-am întreprins nimic atunci. Am rămas mai departe liniștit și mi-am privit umbra. Continua să danseze în fața ochilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
atunci când ceea ce contează e ameliorarea insuficiențelor care aduc atingere vieții relaționale și afirmării egoului masculin. Presiunea socială a performanței? Nu asta e esențialul. Relevând mai degrabă amploarea socială a dificultăților sexuale și, concomitent, dispariția atitudinilor de resemnare în fața handicapului vârstei, năvala spre Viagra este un semn al dilatării hipermoderne a nevoilor și a cererilor de bunăstare emoțională. „Pilulă a fericirii”, Viagra trebuie legată nu atât de dorința de depășire a limitelor, cât de dorința de încredere în sine, de confort hedonist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fost spulberate de tătari, a căror relativă stăpânire politică (pe parcursul a două secole, aproximativ) și a căror toleranță religioasă nu au afectat creștinismul ortodox, ci numai evoluția economică a zonei cucerite. Istoriografia menționează stimulul extern, primit de rezistența autohtonă față de năvala tătarilor, care a condus la intensificarea procesului formării statelor feudale românești. Trecerea tătarilor peste acest teritoriu a lăsat numeroase urme în vocabularul limbii române (expresii ca: doar nu dau tătarii, parcă-l fugăresc tătarii, a călări tătărăște, tătărime, tătăroaică etc.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
coloarea rubinului și a chihlimbarului. Caracuda, al cărei șef era Miron Pompiliu, precum bine a zis Panu în amintirile sale din Săptămîna, și care se compunea mai mult dintre acei ce erau timizi la discuțiuni, dar îndrăzneți la mâncare, dădu năvală la masă așezându-se cam pe la mijlocul ei, ca să poată apuca și din dreapta și din stânga; iar după ce fiecare își luă locul și după ce primele farfurii fură golite și primele rânduri de pahare supte, Iacob Negruzzi, care era în capul mesei, ceru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce-a zis Arghezi că „... vorba asta scurtă/e ca mângâierea porcului pe burtă”), cu vechea Condică de sugestii și reclamații dintr-o vreme pe care mulți o regretă, dar și cu Zidul Plângerii poporului ales, vom spune că, dând năvală, oamenii au înscris, pe lângă dorințe de bun-simț, și idei trăsnite, determinate de zicerea „mare-i grădina lui Dumnezeu”. Totuși, dacă cineva ar ține seama de unele idei valoroase înscrise pe panouri, s-ar îndrepta multe lucruri strâmbe, deși unii politicieni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
n-au mai putut veni la vot, măcar să nu vină nici viii. Cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, la vot au venit peste 58% dintre cei înscriși pe liste și, cei veniți, n-au dat năvală numai la listele lui Voronin. Apoi, noroc și de Europa, și de toată lumea, care i-a ajutat pe comuniștii moldoveni să fie corecți, să nu-și mai vâre toată laba în urnele de vot. Alegerile din Basarabia lui Voronin au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în sondaje, actualul guvern s-a apucat să dea la lume subvenții pe motiv că sunt bani de la UE, destinați pentru asta, și care nu pot fi folosiți în altă parte. Când e vorba de pomeni, lumea se bucură, dă năvală, simte că este parte a UE la drepturi, că la îndatoriri și obligații (ce-s alea?) n-am văzut pe nimeni stând la coadă. În paralel, opoziția, cuminte, fără declarații belicoase și fără mișcări sociale, dă semne că nu știe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
uși închise. "Asta e o închisoare sau ce?" Ar vrea să telefoneze măcar. Cu neputință, de vreme ce nu are acordul Cléei. "Și unde e Cléa?" Doamna Sinus schițează un gest de neputință. "Nimeni nu știe unde e Cléa!" Brusc, Cléa dă năvală, smeadă și zglobie, dar se preface că n-o vede. Ea o apucă de braț, îi spune că trebuie să plece sau cel puțin să telefoneze. "Mai târziu, nicio grabă", zice plictisită Cléa, care răscolește într-un sertar, nu găsește
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și apoi pentru că aș putea fi denunțat. Vameșul, în delirul lui, ar fi perfect în stare. Nu mi-e frică, dar nu vreau să mă despart de elevii mei. Oricum, candidații care să predea la Bugaz sigur n-ar da năvală în clipa asta... Nu știu dacă ești la curent, și-a reînnoit cererea în căsătorie la Nastia prin scrisoare recomandată cu recipisă de primire, sperând că situația dificilă în care se află o va face să cedeze. Ea n-a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
expertizei ca la tomograf a trecutului ei, de la care va trebui să-și ia rămas bun. Intruziunea fanteziei în realitate șterge contururi ori, invers, le evidențiază până la obsesie, imperativ. Din te miri ce tresăriri ale memoriei, împrejurări de altădată dau năvală. Rama vizuală a computerului devine o scenă populată de oameni, de peisaje puse în mișcare, parcă pentru ea, într-o demonstrație a resurselor apte să țină la respect halucinațiile, incomod balast pentru bunul mers al narațiunii. O problemă de echilibru
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]