999 matches
-
sarea pe caldarâmul amețitor și noi după ea ieșisem în stradă Ah, ce aroma de culori și ce iubire fără anotimpuri! Unică aripa Nicicând nu am îngenunchiat pentru iubire, În lacrimi și osânda eram cu sufletul curat, Am fost cândva năvalnica împătimire, În conștiința mea nu- i nici un rob bărbat... De păsări mi- am legat întotdeauna zborul Și am zburat că pasărea, de zbucium franța, Când ziua mi- era neagră, îmi ogoiam fiorul, La cuibu- mi reveneam, la cealaltă aripa. Căci
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
ai grijă, iubită La fulgerul ce scapără cuvânt. Dintr-o plăcere de vers Scurg pe chindie neînțeles Și așez pe hârtie Sângele ce mă învie. O, atunci și atunci, Când se răstoarnă marea în tuci Țipătul se clocotește În marea năvalnică ce o definește. Nimic nu trece... Doar marea trece prin paharul cu apă rece Ce scapără vânt, cât sunt. Referință Bibliografică: Când se răstoarnă marea în vene / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie
CÂND SE RĂSTOARNĂ MAREA ÎN VENE de PETRU JIPA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381450_a_382779]
-
mugurul de floare ne înviorează pofta de viață...Simți că vine primăvară și niciunde nu e așteptată cu mai multă bucurie decât în minunată noastră Atlanta! Românii ce locuiesc în zona Atlantei știu mai bine ca oricine că primăvară vine năvalnica în strai de sărbătoare și își face anunțată prezenta prin cele două tradiționale evenimente ale ... Citește mai mult “A cunoaște. A iubi.Încă-odată, iar și iară,a cunoaște-nseamnă iarnă,a iubi e primăvară.” ~ Lucian BlagaPrimăvara plutește în aer...o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
mugurul de floare ne înviorează pofta de viață...Simți că vine primăvară și niciunde nu e așteptată cu mai multă bucurie decât în minunată noastră Atlanta! Românii ce locuiesc în zona Atlantei știu mai bine ca oricine că primăvară vine năvalnica în strai de sărbătoare și își face anunțată prezenta prin cele două tradiționale evenimente ale ... IX. ATLANTA ESTE ALĂTURI DE FAMILIA BODNARIU!, de Mara Circiu, publicat în Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016. Febra protestelor globale în favoarea micuților copilași ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
ochi...ce ne face să ne comportăm așa? ... XXV. PRIMĂVARĂ ÎN ATLANTA, de Mara Circiu, publicat în Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015. “Chiar dacă noi ne depărtam de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne aproape de noi”~Sfanțul Ioan Gură de Aur În năvalnica curgere a timpului, viața noastră se rostogolește, purtată de evenimente diferite, către un „mâine” niciodată știut. Nu omul este peste vremi, ci vremurile sunt peste om”, spune cronicarul vremurilor de mult apuse. În vâltoarea vieții, nu de puține ori căutăm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
noastră - Biserică Sfântă Maria din Dacula, Georgia a avut parte de un frumos eveniment devenit odată cu trecerea anilor tradiție, Festivalul de Primăvară! Citește mai mult “Chiar dacă noi ne depărtam de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne aproape de noi”~Sfanțul Ioan Gură de Aurîn năvalnica curgere a timpului, viața noastră se rostogolește, purtată de evenimente diferite, către un „mâine” niciodată știut. Nu omul este peste vremi, ci vremurile sunt peste om”, spune cronicarul vremurilor de mult apuse. În vâltoarea vieții, nu de puține ori căutăm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
din România. Acum, totul în jur era acoperit cu un strat gros de zăpadă. Am ieșit afară din mașină și am hotărât să plec mai departe, știind că altfel, voi rămâne sigur blocat acolo, în zăpada care, continua să cadă năvalnic! Un vânzător de la stația de benzină văzându-mă că privesc în sus, m-a avertizat: - Au anunțat la radio, că v-a ninge așa, toată noaptea! Am plecat imediat! Lumina farurilor se lovea de ninsoare ca de un zid și
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
în ploaie, joc de paparude Că în copilărie, mă cam privești mirat, Te- apropii, trandafirii cu petale ude Mi-i anini în păr și mă cuprinzi, galant. E-n vis de vară ce vă începe-odat' Stropita zilnic de ploi însingurate, Năvalnice, în dânsul lor curmat, Surprind, din amintiri, poze-nrămate În suflet, în scoarță tare de copac, Alunecând peste vitralii, tainice ... Citește mai mult Burgund încremenesc bujori...Pășesc desculța pe covorul rubiniu,Nu sunt la Grammy, alunec peste frunze...Mă întomnez de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
cafea.Dansez în ploaie, joc de paparudeCa în copilărie, mă cam privești mirat,Te- apropii, trandafirii cu petale udeMi-i anini în păr și mă cuprinzi, galant.E-n vis de vară ce vă începe-odat'Stropită zilnic de ploi însingurate,Năvalnice, în dânsul lor curmat,Surprind, din amintiri, poze-nrămateîn suflet, în scoarță tare de copac,Alunecând peste vitralii, tainice ... X. IAR SALCÂMII..., de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016. Iar salcâmii... Secera vântul pustia, Sufletu- mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
prin ”Legenda lui Dragobete” Sfântului Valentin , care nu ne aparține , nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui , care s-a metamorfozat într-o plantă numită ”Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri, este cu adevărat emanația ancestrală a epicului autohton. Animal fabulos, al cărui corn divin neutralizează acțiunile malefice și otrava, separă apele poluate și are misterioasa putere de
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
lui Dragobete” Sfântului Valentin , care nu ne aparține , nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui , care s-a metamorfozat într-o plantă numită ”Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri, este cu adevărat emanația ancestrală a epicului autohton. Animal fabulos, al cărui corn divin neutralizează acțiunile malefice și otrava, separă apele poluate și are misterioasa putere de a detecta
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
liric amplifică angoasa până la resimțirea propriei morți repetate, graduale: “Eu am murit, mai/ întâi,/ atunci când n-ai/ mai putut în preajma/ mea să rămâi./ Apoi, când și trupul tău/ marele prag l-a trecut./ Și-n fine, când/ autocombustia,/ când focul năvalnic și/ mut,/ ți-a preschimbat într-o/ substanță diafană/ făptura de lut./ Acum sunt mort pe deplin.” (Poemul 16, p. 28) În Prefața de la antologia intitulată Omul de cenușă, Adrian Dinu Rachieru citează o afirmație a lui Eugen Dorcescu dintr-
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
din 02 mai 2017 Toate Articolele Autorului cu pleoapele întredeschise strângând la piept un vis pierdut în perna caldă-n așternut, am zis: -un vis,ca alte vise! cu ochii largi cuprinzând cerul, prin așternut, în perna caldă, se furișă năvalnic dorul și trupul începu să ardă. cu dulce vis încă pătrunsă am răsturnat în el trezirea și retrăind din vis iubirea, de-odată m-am simțit învinsă. și am surâs și am oftat:greșesc? m-am tânguit, m-am lamentat
C-AN VIS... de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374613_a_375942]
-
pampei nu pot fi anulate niciodată de stropul civilizator pe care îl naște cu titlu identitar metropola. Descoperim, iată, aici nu numai chipul lucidității ieșite din comun a autorului „Radiografiei”, ci și doza uriașă de tristețe a sa în raport cu sufletul năvalnic al Argentinei, în creuzetul căruia materia și antimateria se topesc, deopotrivă, cu un firesc mai puțin obișnuit, ca și cum ele ar fi conviețuit astfel încă din scena primară a Facerii. Ezequiel Martinez Estrada a iubit în mod absolut pământul Argentinei. Poate
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
om: mai responsabil, mai organizat și mai eficient, știind cum să vorbești, cum să pui problema sau cum să soliciți ceva. Noi tinerii suntem o țintă pentru preocupările vieții contemporane. Tineretul de pretutindeni este invadat de un torent puternic și năvalnic de informații variate care uneori sunt negative și distructive pentru suflet. Dacă nu căutăm să ne bazăm și pe legile morale și să avem credință, vom deveni o țintă pentru oricare provocare. Cine crede și-l iubește pe Dumnezeu, acela
ÎNTÂLNIRE DE SUFLET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373432_a_374761]
-
Cu valuri te acopăr În marea înspumată, Nu vreau să te descopăr, Și să te pierd vreodată. Și te-aș lega cu ape Ca râul, tu să crești, Iubirea să-mi adape Nicicând să te oprești. Ți-aș săruta simțirea Năvalnică din tine, Să-mi tulbure iubirea Și focul ce-i în mine! Ți-aș picura în noapte Un strop din infinit, În inima ce-ți bate În piept necontenit. Cu tine mă cobor În tainice abisuri, Ș-apoi cu tine
ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA de DANIEL DAC în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373599_a_374928]
-
nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cum zboară anii însetați de performanță! Am vrut să facem mult și repede mereu, Aveam pe atunci și forță și voință Și nu cedam când ne loveam de greu. Iubeam iubirea năvalnică, ca marea, Când prin reflux se simte îmblânzită, Ades priveam în ochii-ți limpezi zarea Simțeam adânc ceva ce mă agită... Te înfiripai în mine ca o dorită boală, Aveam simptome stranii și profunde, Mă revărsam prin ochii mei cu
TU EȘTI ȘI VEI RĂMÂNE SINGURUL MEU VICIU de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371359_a_372688]
-
altă zidire. Și inima îmi bate, porumbel zbătându-se în laț patimaș. O gheară de gânduri s-a înfipt tulburător și azi, m-a trezit dintr-o plutire visătoare. Am rămas încremenită, țintuită cu piroane pe crucea revelațiilor. Bubuie încă năvalnic în curgerea vremii emoții răscolite de viață. Mă întorc cu fața spre adolescență. Atunci am învățat să repet pentru auzul inimii: ,, se schimbă mereu chipul zilelor, se răstoarnă tăvălite de drumuri de-a lungul și de-a latul căutării.” Cu
TREZIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371396_a_372725]
-
-ntre petale. De-atâta cântec mut, tăcerile se frâng Lăsând domol să curgă prin mine, vii cristale... Tu, iartă-mă, iubite cu zâmbetul șăgalnic C-aș vrea să încrustez pe chipu-ți, fericirea. Peste poteci de dor, cu pasul tău năvalnic Ai alergat spre mine, să gusti din plin iubirea... Tu, dragostea mea mută, îmi iartă neputință De a plăti tribut, cuvinte nerostite. Sarut am pus pe slove, și-am răsturnat sentința Care ținea captive suflete-ndrăgostite... Referință Bibliografică: Tu, dragul
TU, DRAGUL MEU... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371410_a_372739]
-
amprenta unui soare pe care l-am urmat orbește, prea multe cuiburi părăsind, încât nici nu mă mir acum că, doar la gândul lui, m-aud cântând. Cândva, probabil că am fost o picătură-n ploaia verii ce-a tremurat năvalnică, simțind dorința vie a apropierii de arșița pământului bătrân cu care se va contopi, lăsând în trupul meu nevoia primară de a dărui. Cândva, probabil că am fost o stea din Ursa mare cu năzuințe de a fi mereu cea
CÂNDVA, PROBABIL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374862_a_376191]
-
pe simpaticul mut. Credeam că veniseră și cei din satul nostru. S-au perindat pe scenă, preț de câteva ore, vreo douăzeci de echipe. Urcau de undeva din fundal și se avântau toți deodată, purtați pe aripile melodiei ca șuvoaiele năvalnice ale Oltului. Iureșul lor, cu bețele ridicate, cu strigăte de „hălăișa!”, cu avalanșa de culori ale costumelor strălucitoare, cu sunetele clopoțeilor de la picioare, părea un asalt asupra redutei Soarelui. Cum era în plină amiază, Soarele părea de neatins, în reduta
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
misterioasă iubire și generoasă dăruire? Iar privitorii aveau nevoie de acel „ceva” misterios care să înlăture zăgazurile bucuriei din unirea pământului cu cerul. Doar călușarii din Conțești veniseră cu acel „ceva”. Ei n-au mai urcat pe scenă în iureș năvalnic, cum făcuseră ceilalți, ca să cucerească reduta cerului. Au urcat încet, cuminți, încolonați unul câte unul. Au făcut un cerc tăcut și, după câteva rotiri liniștite, au început să joace elegant, cu pași uniformi și salturi grațioase, de adevărați balerini. Parcă
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
o mască fără chip,/ O nouă aventură“ generatoare de speranțe). Poetului și poeziei le sunt dedicate mai multe poeme. Poetul este definit amplu: „...fără muză-i ca un cântec/ Vibrând pe note false“, „nu-i nimic fără iubire“, “e însoțit năvalnic de o vrajă”. El „dezmiardă în cuvinte“, e „bolnav de poezie” și „nu găsește antidot”, e „croit dintr-un aluat neînțeles”. La rândul ei, poezia trebuie să îngemăneze durerea cu viața, visul, realitatea (uneori parodiată), cu libertatea, speranța... Poezia finală
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
schimbăm partenerul o reverență un fir de ață umil condus de un fir de izvor urca lin înspre cer în cadril CĂUTARE te văd țânc ba ești miel ba ești ied bâjbâind după sfârc căutând apucând apă vie prefăcută în năvalnică inimă pâine unsă cu miere suflet tainic picând bob de rouă curată bob de plumb și de smoală și zăbavă în bob și speranță în rugă și drum printre spini ori în cercuri săgeată ce zvâcnești înspre cer te văd
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
lașitatea mea atât de dureroasă de multe ori în fața neputinței, dar să ajung ca să nu știu că speranța poate fii ucisă, nu am crezut niciodată ! De ce sunteți hieneale vieții noastre? Sunt încă în viață! Inima-mi bate puternic, simt sângele năvalnic și pot fi stăpân peste iubire, iubire de ieri, de astăzi, de mâine, iubire de lumină. Nimeni nu poate folosi nici o unealtă, ca sa poată săpa, scormoni, modifica, cu întuneric în fluviul sensului existenței, pentru a opri sau modifica cursul acestuia
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]