917 matches
-
sar kuko kan'o ujilimos khoslo'i, Nu'i dragoste curată ca cea din lingușeașă, Ujo kamimo' sar o charavdimo' na'i, Nici întâlnire ca la nenorocoși. Chi malaimaski baht sar ka'l bibahtale. Nu'i adevăr ca în minciunele, Nai chachipe sar o hohaipe, Nici minte clară ca la iubăreți. Chi godi vuji sar ka'l kamade. Nu'i odihnă ca viața cea cu griji Na'i pochinimos sar o dukhado jivimos, Nici respect ca înjurătura, Nai pakiv sar o
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
ca în minciunele, Nai chachipe sar o hohaipe, Nici minte clară ca la iubăreți. Chi godi vuji sar ka'l kamade. Nu'i odihnă ca viața cea cu griji Na'i pochinimos sar o dukhado jivimos, Nici respect ca înjurătura, Nai pakiv sar o akushimos, Nu'i cheltuială ca cea cu bani calpuzi, Chi kinimos sar dova le hohamne loventsa, Nici sănătate ca buhăiala, Chi sar o phukiardo sastevesto. Nici curaj eroic ca la aceia lași, Chi tromalo ilo sar ka
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
calpuzi, Chi kinimos sar dova le hohamne loventsa, Nici sănătate ca buhăiala, Chi sar o phukiardo sastevesto. Nici curaj eroic ca la aceia lași, Chi tromalo ilo sar ka'l daravane, Nu'i sfat mai bun ca cel de la nebun, Nai phendimos lashio sar yekhă dilestar, Nici tihnă ca cea de la nevasta guralivă, Chi shandimo' sar ratavalia jivliako, Nu'i minte clară ca la iubăreți. Na'i goghi vuji sar ka'l kamade. Adevărul, ești gata să-l auzi? Chachimas, kan
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
loshalimos, Într-o scrisoare este tragedia, Ande'k patrin s'o rovimos, Om laș numai cavalerul, Daravno manush ferdi o mardiari, Sunet oribil este melodia, Sîli jiungalo bashimos e gili, Bine sfătuit ca de la ăl îndrăgostit. Sar ka'l kamade nai godi vunji. Referință Bibliografică: Balada adevărurilor false de François Villon, traducere în romani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
kheles-le yekhia patriniate , Hasarindoi-le, thai shirdindoi pale sherestar Thai nikana phurdindoi ik lav pa tiro hasarimos ; Kana tu shai sigiares le iles thai merkauzenen thai la zoria Te sevnen kire kamlimas but pala șo von gele, Thai te beshes kana nai khanci ande tute Ferdi o Kamlimos savo phenel-lengă: "Beshen! " Kana tu dashtis te des duma le manushengă thai te ninkăres kiri pakiv, Vai te phires thagarensa- thai te na paruvdios, Kana chi le amala chi le dushmanya na dashtin te
IF BY RUDYARD KIPLING TRANSLATED IN ROMANI LANGUAGE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343275_a_344604]
-
licoarea livezii pe buze, Avid mi te cer în ruga de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard, În ciob de nerost prinse-n ierburi de răi, Aezi precum salcii se-ntrec pe sub fard, Culori să-mblânzeasca în susur de nai. Setoasa mi-e toamnă, ce nu vrea să-nvețe, Ca vară-i plecată cu turme de miei, Lotuși de vis, în cui de tristețe, Pe colțuri de stele îi spânzura zei. Chipuri de vânt pândesc suspinând, Poem ne-ntâmplat scâncește
CHIPURI DE VÂNT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343428_a_344757]
-
românii sau germanii. Și atunci singurul element valabil de identificare este limba români învățată acasă, în șatra. Romii care vorbesc limba au o cutumă exprimată printr-o zicală, universal valabilă pentru toți romii din lume: Kon na jeanel Români shib, nai rom- cine nu stie limba români, nu este rom. Ronald Lee (9), rom din Canada, a conservat tradiția asta în scris în cartea Das duma Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
din lume: Kon na jeanel Români shib, nai rom- cine nu stie limba români, nu este rom. Ronald Lee (9), rom din Canada, a conservat tradiția asta în scris în cartea Das duma Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM! Dragi țigani nevorbitori de români de acasă, ganditi-va bine înainte de a
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
bahtakă Chi huklem vai zurales ruiem Tala le daba le kismeteskă Munro shăro pherdo rât silo, tale NA BANGIARDO Perdal kadale thanestar holiako thai iasfengo Dikhiol o trash la ushialiako Thai panda o pretimos le bărshăngo Arakhăl-ma thai arakhăla-ma BIDARANO. Nai bares șo tang silo o udar Sode pherdiardi doshantsa sila e patrin Sim o RĂI mânră jivimasko Sim o SHĂRO mânră ghiesko. Invictus Din noaptea care ma acoperă Neagră că iadul de la stâlp la stâlp Mulțumesc zeilor oricare ar fi
IN MEMORIAM NELSON MANDELA- BILINGUAL EDITION de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344143_a_345472]
-
goghi, „dacă o așa grație și o îndrăzneala în „kana kadea koplimos thai trom ande zderențe sunt norocoase.” shinde gada și bahtale.” „Dă-mi un penny de dragul pruncului.” „De-ma'k lovoro anda'o tsinoro.” „Chiar nu am nici unul, „Orta nai-ma chi yek, decât dacă îmi schimbi un galben, draga mea.” sar kana paruves-mangă yek sumnakuno,miri kamli.” „Atunci cu doar juma' de „Tale ferdi yekhe 'opashe pipa de tututun mă poți milui? ” thuvaliasa shai guliares-ma? ” I-am dat. Cu
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
umalendar. Țiganului necunoscut Le bi-prinjandine Romeskă — Tătuca! față i-a vorbit, -Dadoreia! E shiorî leskă phendi, Un om din lume neștiut Îk manush themestar bi-jando Aflând, la noi eu am poftit, Arakhlindoi, me amende akhardem, Străin fiind, dintru alt neam Nai amaro, avere ratestar El vrea să fie și țigan; Vo kamel te a"l vi Romoro; Pe dans' dreptatea-l prigonește Leș nashavel-les o chachimo Și el Alecu se numește. Thai vo Alecu și bushilo. Moșneagul O phuro Prea bucuros
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
rishes anda'l gava. Alecu O Alecu Prea bine. Zurales mishto. Zamfira E Zamfira Vom petrece noi Guliarasa-ame amen Tot împreună, amândoi; Șea ka'k than, lidui; Dar e târziu și nu-i nici luna, Tale și dur reate thai nai chi shionoto, Să ne culcam cu seară bună. Te sovas lachia verveliasa. Lumină cea de zi răsare; O vudud le ghesăsko ghesavel; Moșneagul s-a sculat îndată. O phuro yekhal ushtel. Trezind și pe iubita față: Ushtiaindoi vi la găria
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
doresc! tu nu poți ști, Șo kamau! Tu na"shti' jeanes, Tu nici nu-ți poți închipui Tu chi na chi sune na"shtis kăres A târgurilor grele juguri, Le dizengo phare nasula, Unde n-ai gustul de viață, Kai nai-tu le jivimasko kamimos Nici sufla ei de dimineață Chi na chi phurdle lende teharine Că noi un aer răcoros Îk braval shudroro sar ame Cu miros de câmpii frumos. Shukare sunghimasa umalengo. Ei a iubi se rușinează, Von te
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
ai petrecut Vi kana tu tiro jiuvindimo Între norodul cel bogat Le barvale kărdean-les nakhavdo Și cu știința luminat, Thai jeanimasa ududiardo Tot ne iubești pre noi prea mult, Șea amen tu buter kames, Insă nu-i pururea plăcut Tale nai lashio yekhimaste Și traiul nostru, la acei Amaro jivimo, kodolende Ce-n desfătare au crescut. Șo barile ande kovlimaste. Eu știu de la părinții mei Me jeanau mire phurendar O din vechime povestire: Yek puranimastar paramichi Pentru un om ce a
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Ashel korkori, shindi De mâhniciunea cea nespusa. La bi-phendiatar dukh phari. * Anume acest cântec Pușkin în a sa alcătuire l-a prefăcut în limba rosieneasca. Nichita Stănescu Poem Phen-mangă, kana astaravas-tu ande'k ghes Thai chumidavas-tukă o patum le punrăsko Nai kadea ka lagavesas hantsî, pala kodea, Daratar te na ikhiares munro chumidimos? Spune-mi, daca te-aș prinde-ntr-o zi și ți-aș săruta talpă piciorului, nu-i așa că ai șchiopata puțin, după aceea, de teamă să nu-mi
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
ame anasa tukă. 2. Ningăr-amen khushimaste, Agneea; ningăr-ame opral savore nasula thai nasvalimata. Au anda amende îk pârga buhli mishte vakerdimaski, kăr barvale amare shiaven thai lengăren. 3. Duriar amendar Agneea savoren nasfalimaten, te malaven lengă asharen, ko"len șo nai-le o astriari Agni. Devleea, kăr palem amaro khăr te avel îk lashio vakerimo', savore Bi-merimaskă Devlentsa, O Somnalona. 4. Arakh-ame Agneia, sadaikane vastesa, strafinalo and'o khăr kai piares-les. O Jirinaleia, o koni terno, na muk chi îk nasul
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
al dnei. Carolina Ilica, director artistic al festivalului. - Mesaje ale unor personalități argeșene, naționale, internaționale. - Prezentarea ANTOLOGIEI festivalului: POESYS 18* ELOGIUL FRUMUSEȚII (volum plurilingv: română, engleză, franceza și spaniolă) - Prezentarea oaspeților. - RECITAL POETIC (plurilingv). - CONCERT EXTRAORDINAR ÎN ONOAREA OASPEȚILOR* LA NAI: Ionuț Cîrstea locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipiului Curtea de Argeș 23:00 h: - Cină (Hotel „Posada” Curtea de Argeș) Sâmbătă, 12 iulie 2014 08:00 h: - Micul dejun - Program Liber 15:00 h: - Prânz (Hotel „Posada” Curtea de Argeș) 18:00 h: - RECITAL POETIC EXTRAORDINAR (Plurilingv
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
stă-n bătaia puștii trupul de senin flămând, ce-i sporește azi lumina, ce i-o macină mereu, de i s-a-nălțat tulpina din lut alb de Dumnezeu, ce nuanțe-i prinde raiul când speranțe-i înfloresc sau ce sunet scoate naiul când dorințe-i putrezesc, câte ploi și câte focuri glasu-i stins a numărat, dacă zâmbetu-i în jocuri multe, des s-a angrenat... Îi privești cu jind urcușul neștiind pe ce viori și cât i-a cântat arcușul ca să scrie pași
UNEORI, PE CEL DIN VÂRF... de AURA POPA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377618_a_378947]
-
α = arcCtg A/ B Mulțimea de fracții adevărate are drept grafic un cerc Împărțirea o regăsim și în matematicile superioare sub forma logaritmilor și a derivatelor cât și în toată geometria. Dar acestea depășesc meditația de astăzi altfel nu ar nai corespunde denumirii adică „scurtă meditație” Oare am scris eu eu cele de mai sus? De dactilografiat cu siguranță. Insă cuvintele au fost „dictate de muză”, un înger delegat de Dumnezeu. În timpul conceperii am făcut mii de corecturi, nu gramaticale ci
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
Acasa > Poezie > Credinta > NAIUL ZAMFIRIAN Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Naiul Zamfirian de David Sofianis reeditare 3.01.2016 (A.D.) Din ciclul : "Maeștrii artei românești contemporane" Coborâtă chemare din stele, Pe aripe măiastre de
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
Acasa > Poezie > Credinta > NAIUL ZAMFIRIAN Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Naiul Zamfirian de David Sofianis reeditare 3.01.2016 (A.D.) Din ciclul : "Maeștrii artei românești contemporane" Coborâtă chemare din stele, Pe aripe măiastre de sunet de nai, Suflet de țară și creste, poveste, Departe de vorbe e cămara de rai. Lumină
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Naiul Zamfirian de David Sofianis reeditare 3.01.2016 (A.D.) Din ciclul : "Maeștrii artei românești contemporane" Coborâtă chemare din stele, Pe aripe măiastre de sunet de nai, Suflet de țară și creste, poveste, Departe de vorbe e cămara de rai. Lumină, natură și floare, E cântecul tău de păstor, Ce simte că pe țară o doare Și doina e cântec de nai. Alături cu sunete sacre, O
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
aripe măiastre de sunet de nai, Suflet de țară și creste, poveste, Departe de vorbe e cămara de rai. Lumină, natură și floare, E cântecul tău de păstor, Ce simte că pe țară o doare Și doina e cântec de nai. Alături cu sunete sacre, O muzică lină de ploi, Hrănește la bază credința; Că țara e mila din noi. La horă cu sunet de stele, Și sferele sacre se-nchin S-au prins într-un cânt de nuiele, Vibrații sfinte
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
frunză de dor Toți din lume cu suflet de smirnă, Și-o doresc în inimi de nor Catren de încheiere A-ncetat de mult să se numească: Fluierul lui grecul, daymon, pan. Când toată lumea îl cinstește astăzi; Ca sunetul doinit din "Naiul Zamfirian'' Photo frame was taken from portrait of master Fănica Luca, as a sign of homage and respect & artistic continuity over the generations Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet poem publicat inițial
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]