10,211 matches
-
mult decît lasă să transpară simpla lui înfățișare. În schimb, aporetică e acea privire în virtutea căreia orice fapt e preschimbat în problemă. Avînd privire alegorică, Plantinga vede peste tot simboluri, secvențe de sens în stare a fi prinse într-o narațiune. Plantinga vrea fabule și ocolește problemele, Dennett fuge de narațiuni (intervenția dumnezeirii în istorie i se pare o fabulă stupidă) și caută probleme. Avînd privire alegorică, Plantinga îi reproșează lui Dennett că are privire apostrofică, căci anulează din capul locului
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
aporetică e acea privire în virtutea căreia orice fapt e preschimbat în problemă. Avînd privire alegorică, Plantinga vede peste tot simboluri, secvențe de sens în stare a fi prinse într-o narațiune. Plantinga vrea fabule și ocolește problemele, Dennett fuge de narațiuni (intervenția dumnezeirii în istorie i se pare o fabulă stupidă) și caută probleme. Avînd privire alegorică, Plantinga îi reproșează lui Dennett că are privire apostrofică, căci anulează din capul locului dimensiunea spirituală a universului. Așa cum apostroful e semnul care marchează
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
a unui roman al scrierii unui roman”, jurnalul în sine se constituie într-un roman al scrierii ființei. Evoluția nu este guvernată de un proiect elaborat deliberat și nu este deloc o țintă în sine, estetică. Ea ține de firescul narațiunii auctoriale. Se constituie însă într-un „roman” - gen cuprinzător și incitant - scriere a desprinderii de lume și, în cele din urmă, a desprinderii de sine. Situație paradoxală, dramatică și captivantă: în timp ce ființa se în-scrie în litera discursului auctorial, ea pierde
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
capodoperei sale, spune d-sa, reluând ideea din primul capitol. Această lectură „nocturnă” a Luceafărului în romanul lui Eliade precede cu vreo două decenii interpretările cunoscute din eseul lui Ion Negoițescu și cele care i-au urmat. „Utilizând procedee specific narațiunii romanești, ea aduce la suprafața textului ceea ce rămânea ascuns în adâncimea poemului eminescian”, cum spune autoarea. Cartea oferă cititorului român perspectiva unui eminescolog care așează lectura sa simpatetică și avizată pe un foarte larg orizont literar european. Poziția autoarei, care
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
mots... v Ce-l frapează pe cititorul acestui Caiet albastru tipărit în două volume e faptul că, vrînd să fie un jurnal al ultimilor ani din anii ^50, înaintea recluziunii, textul ajunge să capete alura unui român, alura unei incitante narațiuni epice, începînd cu Prologul extraordinar, una din prozele cele mai tulburătoare din literatura română. Caietul albastru uitat dinadins în plasă vagonului în timpul călătoriei de la Cluj la București în ianuarie 1956 spre a fi salvat în momentul cînd indivizii năvăliseră în
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
cu adevărat, ce-a fost! Cam așa mi s-a întâmplat și când am cunoscut scrierile doamnei Madeleine Davidson. Am fost cucerit din prima clipă nu numai de un stil literar elegant și cult, nu numai de curgerea melodioasă a narațiunii sau de faptul că îți devine atât de intimă încât ai cumva senzația că tu, cititorul, ești cel care ai pus în pagină acele rânduri. Nu, am fost de la început captivat și de modul în care M.D. precum micul muzician
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
dintre aceia care cred că o scriere de asemenea factură este precum miile de publicații pe această temă, citite, de regulă, la coafor. Ei bine, le dau o veste proastă! Madeleine Davidson este o scriitoare cu o mare forță a narațiunii, cu o uriașă capacitate de a crea, inteligent și cu o finețe absolut specifică, o intrigă cu multe subtilități prin care evoluează personaje complexe, perfect conturate în doar câteva cuvinte. Și acesta fiind un secret al autoarei. Știința de a
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
a scoate din cuvânt exact cât și ce trebuie să exprime în locul și în situația creată. Aceasta, sunt convins, fiind și ea o magie care se mai numește și talent. Iar miracolul sau, dacă vreți, stropul de fantastic intervine în narațiune discret, uneori ca un fapt banal care schimbă însă mersul destinelor implicate. Dacă nu ești foarte atent poți avea surpriza de a nu-l descoperi în povestire, să te lași furat de frumusețea scenariului și să pierzi esențialul. Dar, de
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
secolului abia trecut. O scriere care prin extrapolare dă imaginea calvarului îndurat de un întreg popor. Miam pus întrebarea, oare de ce aduce scriitoarea în discuție orașul Cernăuți. Cine mai știe acum de el!? De acest oraș care la vremea începutului narațiunii (anii 40 ai secolului amintit) era un oraș vestit pentru frumusețea sa în toată Europa, un oraș modern și cosmopolit care se mândrea, cel puțin, cu un teatru ridicat de firma Helmer și Fellner adică exact cei care construiseră, în
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
Florea Marian", Asociația Intelship România - "EduAct", SC Link Point SRL - Educația estetică prin arta costumului, Fundația Transilvania Trust - "Cu toții la castel! Zilele Patrimoniului pentru copii și adulți", Asociația Uma Ed România - "Poveștile mele, ale tale, ale celorlalți. Valorificarea cinematografică a narațiunilor de familie în medii multietnice rurale și urbane din Dobrogea", Asociația "Tradiția militară" - "De Veghe la Fruntarii - Evoluția uniformei grănicerești în ultimele două secole" și Asociația Culturală Art Group 7 - "Hotel Illyria, după a 12-a Noapte, de William Shakespeare
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
nu-i prea plăceau electricianului de la firmă, Tarcisio (muncitorul înalt de statură [...] care, cu zece zile mai înainte, fusese văzut de Ambrogio și Stefano". Scenele prezentate inițial contrapunctic devin, de la un moment dat, pur și simplu redundante, încetinind vizibil ritmul narațiunii. Avem acces la gîndurile semnificative ale personajelor (care nu evoluează decît în "prezența" noastră), la rugăciunile lor și la alte detalii și precizări de încadrare. Lumea cărții se construiește meticulos și, sub această privire înceată, distingem nenumărate precauții și scrupule
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
Spre uluiala generală, aceeași poliție neputincioasă în fața lui Fane Spoitoru, neștiutoare în legătură cu dispariția patroanei FNI, depășită de biografia internațională a generalului-bancher Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă enigma cât ai zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice cu urmăriri ca-n "Speed" și "Mission Impossible", reporteri frenetici reiau de zeci și zeci de ori filmul evenimentelor. Furați de peisaj, anchetatorii strecoară și o informație inițial neluată în seamă de nimeni, dar ulterior exploatată cu frenezie: indiciile
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
Aciman, rezultatul unei serii de prelegeri ținute la biblioteca publică a orașului New York, oferă mai mult decît o lectură agreabilă. Există ceva profund personal și emoționant în eseurile incluse în acest volum, nu atît în sensul de confesiune intimă, căci narațiunile imigrației sînt relativ schematizate, cît mai degrabă de interpretare a sensului exilului ca mod de descoperire și afirmare a sinelui. Povestea emigrantei Eva Hoffman este deja cunoscută cititorilor români, din volumul O viață într-o altă limbă, publicat la începutul
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
popular-arhaic folosit de autori). Dicționarele noastre, care și-au impus de mai multă vreme principiul de a nu explica, de a nu da decît informații indirecte asupra evoluției sensurilor și de a furniza în secțiunea etimologică doar sursa imediată, omit narațiunea indispensabilă, care ar trebui să arate cum se leagă prin originea îndepărtată cuvintele românești odaliscă și odaie - și să explice diferența dintre sensul de origine al cuvîntului și cel produs pe cale culturală. în română, odaliscă e un împrumut din franceză
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
permite ușor alunecarea în ridicol. Observațiile de mai sus sînt de fapt o pledoarie pentru arta (orientală) a povestirii: dicționarele noastre ar cîștiga mult dacă ar mai renunța la schematism și formalizare, făcînd loc măcar din cînd în cînd și narațiunii - care să explice modificările semantice și relațiile dintre cuvinte.
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
fi de la text către el însuți. Un cititor model va căuta să se raporteze cât mai mult la ceea ce a vrut autorul să exprime. Pentru scriitor „cititorul va exista că un component al povestirilor ca atare” iar fiind prezent în narațiune. Așteptările scriitorului model față de cititorul model sunt multiple, acesta „îi cere cititorului să colaboreze umplând o serie de spaăii goale”, pe care naratorul nu le mai explică, pentru că sunt redundanțe. Pentru plăcerea lecturii un scriitor nu va spune totul, îl
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
literar acestei flamboaiante personalități culturale, la opt ani după dispariția ei, este întru totul lăudabil. Împrumutîndu-și numele romanului, Ravelstein - copie ficțională a lui Bloom, nu este totuși protagonistul real. Așa cum observă și Louis Menand în articolul citat, romanul conține o narațiune subterană despre personajul narator, care se scrie, parcă în ciuda autorului, printre rîndurile poveștii spuse. Textul apare sub forma memoriilor unui prieten foarte apropiat al lui Ravelstein, romancierul de succes Chick, într-o cronologie interioară, în care amintirile despre Abe, aparent
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
și coadă, nu își pierd timpul cu asemenea detalii. Tocmai de aceea în Povestea noastră subiectul ales este tratat cu pragmatism, fără încercări de a despica firul în patru. Pelicula este centrată pe epicul previzibil și pe descriptivismul strict necesar. Narațiunea îmbină prezentul cu trecutul amintirilor, scenele casnice se intersectează cu momente de monolog ale personajelor principale. Nu lipsește o umbră de umor spre a ne feri de lacrimi fără sfîrșit, însă umbra rămîne umbră și nici gînd să se transforme
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
Polonia. Al dracului tov. Dulea, a fost bun și el la ceva!...") Nuvela care l-a intrigat atât pe Mihai Dulea, departe de a avea un subiect preoțesc, are unul... omenesc, ca aproape întreaga proză a lui Ioan Groșan. Protagonistul narațiunii este, într-adevăr, preot, dar putea fi și activist, ca "tovarășul Tavi", din Caravana cinematografică. Preotul, tânăr, se numește Emilian Marcu și vine într-un sat cu gândul să ducă o viață tihnită (îi place, printre altele, să pescuiască). Iată
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
clasicii literaturii române din sec. XX. Precum Tristan Tzara sau Ionesco, Cugler s-a născut într-adevăr în România, mixtură în care se unesc moștenirile latină și slavă, claritatea și profunzimea patetică. Aceste rădăcini hrănesc poveștile sale de exilat, aceste narațiuni în care se întrepătrund inocența și zbuciumul, lăsînd un loc prin care pătrunde lumina ironiei..." Este evident că scriitorul, ajutat de discreția absolută care îi înconjurase existența pînă la moarte, devine treptat un mit, pe care presa peruană îl adoptă
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
folosește cu iscusință și cu simț artistic cuvinte și expresii românești care și-au restrâns de multă vreme circulația sau au fost abandonate cu totul, în combinație cu neologisme de ultimă oră. Textele sale sunt nu numai studii, ci și narațiuni pline de farmec. Unele, antologice, ar merita studiate în școală. Iată, ca eșantion, fragmentul din Junimea și junimismul în care este evocată dușmănia la care ajunseseră în 1917 doi foști lideri junimiști, Titu Maiorescu și Petre Carp: " Nu vrem să
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
asumată a uciderii propriului copil și părăsirii lui Victor, o împing pe Irina, aproape previzibil, către sinucidere. În orice roman cu intrigă polițistă finalul aduce o rezolvare mai mult sau mai puțin spectaculoasă a enigmei în jurul căreia se construiește întreaga narațiune. În cazul de față, rezolvarea rămâne un fel de temă pentru acasă dată cititorului. Astfel Rolls-Royce-ul lui Chiril Tricolici rămâne până la urmă doar o mașină(rie) care străbate sute de kilometri pentru a se pierde apoi în ceață. Chiril Tricolici
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
cîștigurile unui Diderot ori Montesquieu sau la ce ar fi folosit portrete de felul celor așternute pe hîrtie de către inspector. în mod evident, Joseph d'Hémery are talent, adică spirit de observație și condei. Unele portrete sînt remarcabile literar. Iar narațiunile din partea de histoire, savuroase. Cum inspectorul nu e nici ideolog, nici moralist, fabulele sale nu se încheie cu vreo concluzie. Atunci de ce le scrie? E posibil și ca polițistul să fi descoperit în alcătuirea de fișe o plăcere și s-
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
asta". Scria și poeme originale și la un manuscris "Cărți și o altă carte" care urmărea să facă din lectorii ei eroi și eroine pe tărîm transcendent. Apoi s-a gîndit să topească tot (inclusiv romanul) în două volume intitulate Narațiuni. Voia numaidecît ca volumele să-i apară în timpul vieții și se gîndea să apeleze pentru asta la Const. Noica, căruia, în tinerețea lor, îi dăduse lecții de elină. În 1971 a apărut, la Pitești, revista Argeș, diriguită de poetul Gh.
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
să apeleze pentru asta la Const. Noica, căruia, în tinerețea lor, îi dăduse lecții de elină. În 1971 a apărut, la Pitești, revista Argeș, diriguită de poetul Gh. Tomozei. În 1972 Tomozei i-a publicat, în Argeș, două pagini din Narațiuni, iar Florin Mugur a scris de bine despre opera sa în România literară. A fost tot ceea ce a putut obține și s-a bucurat imens, văzînd în acestea semnul reapariției și renașterii sale. Dincolo de asta n-a trecut pentru că Ed.
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]