1,096 matches
-
Te vei liniști, iți vei regăsi sângele rece și, pe langă aceasta, exercițiul mai are și alte avantaje: favorizează eliminarea toxinelor din organism și reechilibrează fluxul energetic, printr-o mai bună oxigenare a creierului. Cum să procedezi: apasă cu degetul nara dreaptă și inspiră lent numai prin nara stangă. Dupa aceea, compreseaza in acelasi mod nara stangă și expiră numai prin nara dreaptă. Alternează și respiră astfel de zece ori pentru fiecare nară. "Respirația albinei “ Exercițiul acesta este ideal pentru a
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
și alte avantaje: favorizează eliminarea toxinelor din organism și reechilibrează fluxul energetic, printr-o mai bună oxigenare a creierului. Cum să procedezi: apasă cu degetul nara dreaptă și inspiră lent numai prin nara stangă. Dupa aceea, compreseaza in acelasi mod nara stangă și expiră numai prin nara dreaptă. Alternează și respiră astfel de zece ori pentru fiecare nară. "Respirația albinei “ Exercițiul acesta este ideal pentru a-ți recăpăta forțele, a alunga emoțiile negative și gândurile negre și, nu în ultimul rând
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
bucură de copilărie ori visează cu nostalgie la aceasta, scrie ”răvașe” vacanței, călătorește într-o ”țară a dulciurilor”, evocă satul natal, amintind cu mândrie de Palatul domnitorului Cuza, emblemă a Ruginoasei. Pe de altă parte, sunt descrise locuri, peisaje, sunt narate întâmplări, ba chiar sunt exprimate puncte de vedere pertinente în legătură cu anumite subiecte. Anotimpurile sunt prezentate din perspectiva ”celor mici”, dar și a ”celor mari”, este prezentă figura mamei față de care copiii își exprimă dragostea curată, în mod simplu
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
examinat pe candidați asupra tezei orale din limba latină; iar rezultatul se vede în catalogul anexat, sub rubrica "Latina-oral". Trăgîndu-se la sorți cestiunile din limba română, au ieșit: pentru examenul înscris teza: 0 scrisoare cătră părinți în care să se nareze împrejurările depunerei concursului și resultatul examenului; pentru examenul oral teza: Câți și cari sunt timpii modului conjunctiv de la verbii a avea și a fi. Teza înscris s-au lucrat sub privigherea d-lui A. Darzău. Spre adeverire s-au încheiat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Gheorghidiu și soția sa, Ela, iar partea a doua este jurnalul eroului aflat pe frontul primului război mondial. Deși distincte, cele două părți ale romanului sunt unificate de prezența unei singure conștiințe, care se autodefinește în raport cu lumea înconjurătoare și care narează la persoana I evenimentele, precum și un artificiu de compoziție, prin relatarea unei scene de la popota ofițerilor din regimentul XX, în cadrul căreia tânărul Gheorghidiu se află concentrat ca sublocotenent. Scena este ulterioară evenimentelor narate, dar are rostul de a ordona planurile
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
infidelitatea Elei. Planul obiectiv este fundalul pe care se desfășoară o lume în care se consumă experiențe. Cele două planuri se petrec în paralel și sunt unificate de prezența unei singure conștiințe care se autodefinește în raport cu lumea înconjurătoare și care narează la persoana întâi evenimentele. Romanul începe și se sfârșește cu exprimarea incertitudinii: " La sfârșit, în ciuda așa-ziselor certitudini întărite de scrisoarea anonimă, eroul se îndoiește: În plus intervine indiferența și istovirea interioară. Eroul a trecut prin experiența războiului; viața nu
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Fred cu pasiune, cu voluptate și nu a înțeles niciodată de ce el întrerupsese această relație. Naratorul renunță definitiv la aflarea unor eventuale răspunsuri privind iubirea ciudată dintre cei doi, deoarece adevărurile nu trebuie limitate: SCRISORILE DOAMNEI T. Scrisorile doamnei T. narează suferința și dezamăgirea produse de faptul că amantul ei, X, nu o mai iubește și nu-i dă nici o explicație privind această atitudine. Doamna T. relatează o neplăcută poveste de dragoste cu un oarecare D., care o iubea de cincisprezece
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Înlocuit de computer? Autenticitatea scriiturii nu-l mai tentează pe cititorul actual, care vrea mai degrabă să fie informat la nivel enciclopedic, decât să probeze satisfacții estetice „tradiționale“. Esteticul trece pe plan secund, ceea ce primează acum este sapiențialul. Acesta este narat, recurgându-se la toate strategiile romanescului; și romanescul contează numai În măsura În care Întreține vie foamea sapiențială. Totul este subsumat acestei Încercări agonice de a resuscita golemul textului. Mașinărie monstruoasă, cu mii de tentacule și papile prin care se absoarbe și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pentru frate. Afaceri? Comerț? Imposibil! Coate-goale cum arăta, n-avea el nici prezența de spirit, nici înțelepciunea necesară negoțului. Venise ca turist? Turismul înflorise extraordinar de mult în Japonia, dar pe Gaston nu-l interesa nici Nikko, nici Kyoto, nici Nara. Nu l-a auzit niciodată vorbind de Fujisan, de gheișe, sau de puncte de interes turistic. Venise să facă un reportaj despre Japonia? Dar pe fața lui adormită nu se putea citi nici o scânteie din inteligența care ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
pe Fioravanti, Îl blocă prinzându-l de inelul pe care-l purta În nas și-l târî spre ieșirea de incendiu. — Ce vrei? Ești nebun? țipă Zero orbit de durere, temându-se că inelul al fi putut să-i sfâșie nara. Căzu la pământ și polițistul Îl Împinse afară. Zero se rostogoli pe pietriș, iar când Încercă din nou să se ridice, nevenindu-i să creadă cele Întâmplate, polițistul Îi Înfipse un șut În spate cu o mișcare acrobatică de arte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nouălea) al mamei mele vom locui timp de 23 de ani, până În 1963, când Începem să ne mutăm În București: Întâi, mama (tata abia murise) cu Tașu și cu Niculina, apoi eu, (Mihu), Iani și Ica. Foarte pe scurt, voi nara, mai bine zis, voi marca momentele principale ale biografiei autorului acestei cronici (Mihu). Între 1941 și 1945 el urmează, În Caugagia, cursurile școlii primare. Din 1945 până În 1952 este elev al Liceului Teoretic Spiru Haret din Tulcea. Având origine socială
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
caracter bizar. Îi plăcea să povestească lui Felix tot ce i se întîmplase peste zi, tot ce zărise pe stradă, subiectul desenelor pe care le văzuse. Dacă venea din oraș, Aglae îl întreba ce observase pe Calea Victoriei, și Titi, docil, nara față de toți ceea ce văzuse. Când însă Felix încerca să discute cu el vreo problemă, Titi se arăta rezistent și încruntat, iar Aglae, dacă era de față, privea pe Felix cu dușmănie, ca pe un atentator la creierul fiului ei. Tot
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
spună ceva despre Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte. El era baza și speranța lui, dar Stelică nu citise nici minimum despre carte și când a început să-i sufle, el repeta totul ca un papagal: - În această carte autorul narează despre călătoriile lui. El reproducea cuvânt cu cuvânt ce auzea de la Stani și au ajuns mai departe. - Într-o seară se oprește la un bordei unde îl întâmpină două babe urâte, hâde, cu părul negru crescut peste tot! Îl îndemnă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ieșene nu este, firește, lipsită de importanță ca demers teoretic anticeaușist și anticomunist, dar, având în vedere că până la urmă la Iași nu s-a întâmplat nimic, ea este doar un balon de săpun și o ucronie. Cassian Maria Spiridon narează povestea unui grup de protestatari anticeaușiști și conspiraționiști ieșeni care au hotărât începutul unei mișcări de revoltă populară, propunându-și să militeze în numele unui organizații numite Frontul Popular Român și să-și facă ecou prin intermediul „Europei Libere”. Pe lângă proteste, acțiunea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
disident, Brucan relatează conținutul întâlnirii pe care a avut-o cu Gorbaciov: acesta și-a dat acordul ca Nicolae Ceaușescu să fie înlăturat de la putere, punând condiția ca Partidul Comunist să rămână principalul factor de decizie în stat (p. 187). Narând pe scurt această discuție, Brucan nu comentează în plus - de aceea, se poate interpreta că în decembrie 1989 a existat nu neapărat un complot extern, ci un consimțământ extern pentru înlăturarea de la putere a dictatorului român. Revenind la momentul Timișoara
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
totuși de orice fel de posibil: în cea de-a doua parte a definiției sale, Aristotel introduce două criterii selective, a căror relație va trebui elucidată cu multă circumspecție. Poetul are ca obiect posibilul (...) „în funcție de verosimilitate sau de necesitate”. (...) Istoria narează faptele în succesiunea lor cronologică ori în simultaneitatea lor întâmplătoare; în schimb, poezia selectează, reorganizează și creează conexiuni nonaccidentale. Iată un al doilea concept de verosimil pe care propunem să-l numim vero-coerent-ul (il vero-coerente).1 O a treia accepțiune
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ar fi putut fi intuită just semnificația acestei inovații în contextul fenomenului poetic postbelic de la noi, când, după cum s-a remarcat, „nimic nu era mai grav pe la mijlocul anilor ’60, decât să spui despre o poezie că este epică sau că narează, că e prozaică sau că întreprinde monografia unui anumit mediu”389? În La Lilieci monografismul revine într-adevăr în forță, odată cu narațiunea, obiectivitatea, oralitatea, prozaismul și toate celelalte, Marin Sorescu reușind să demoleze astfel și o altă prejudecată - foarte rezistentă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a uni cele două voci este La Lilieci, istoria unui praznic în cimitir. De ziua morților, tot satul se-ntinde pe iarbă, la umbra bisericii, făcând un chef cumplit, ca-ntr-un tablou de Breughel bătrânul. Poetul are aerul că narează ceva vesel, tonul elegiac în orice caz lipsește, pentru ca, la sfârșit, poemul să lepede aceste învelișuri și ideea morții să răzbată la suprafață”395. Putând fi plasate așadar pe linia subțire ce separă, la modul ipotetic, teritoriul metatranzitivității ironice de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
creației sînt tratate cu destulă coerență Într-un discurs oniric național. Stilul acesta de a trece de la una la alta și de a căuta mereu În fapte un Înțeles moral-pedagogic este propriu lui Heliade. Stilul este cînd elegiac (acolo unde narează moartea copiilor), cînd pamfletar, turbat de mînie, În portretul „iazmei Îngrozitoare”, „Împielițat Satan”. Portretul „nevoiașului bărbat” anunță portretele lirice din Flori de mucigai. Visul, În orice caz, are șir („visu-și mai ținea șirul”), cu oarecare rupturi, puncte obscure cînd temele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ce zici de laguna asta?" Îl întrebase odată Ioanide, în Cișmigiu, voind să-și continue prin el impresia asupra bazinurilor asimetrice cu pretenții de lacustritate naturală. Gonzalv nu înțelese și, speriat, confesă că nu era specialitatea lui. Cel puțin așa nara întîmplarea Ioanide, care nu uita să facă pe Gonzalv "dobitoc". De aceea Gonzalv Ionescu privea, contemporan cu Pomponescu, la distratul Ioanide și se simțea revoltat din toată inima de neseriozitatea lui. În treacăt fie spus, Ioanide nu persifla în acel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
poate așa ceva? - Iaca se poate! Gulimănescu era avid de scandalul altora, el însuși acoperindu-și existența în cel mai perfect secret. Bucuria de a petrece pe socoteala cuiva îi lumina fața. -- Și cum s-a întîmplat? Hagienuș se apucă să nareze cum i-au închis copiii ușa, înflorind povestea, dar vag, fără a spune în fond nimic vătămător pentru familia sa. El punea accentul pe dramatismul situației sale de om rămas fără rost. - Ei, și acum ce faci? - Ce să fac
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un gest de agasare. Într-adevăr, îl supără întîrzierea inutilă cu care Bogdan ataca chestiunea și aerul pedagogic insuportabil. - Poate că știi că am primit amenințări. Acum lucrurilemerg mai departe, sunt urmărit pe stradă de o ceată. Și Dan Bogdan nară cum figuri suspecte îl pândesc de câtăva vreme la întoarcerea sa acasă pe o stradă dosnică întrun cartier cam pustiu. De câteva ori, ca să evite orice accident, a luat trăsura. Deunăzi însă, negăsind nici un vehicul, a fost nevoit să vină
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide explica fenomenul astfel: "Femeia la țară e un factor complet neglijat de bărbat; Suflețel, ajuns la stadiul civilizației, a căzut în extrema opusă, e mirat de situația de a te închina femeii, a devenit feudal, având plăcerea supliciului." Smărăndache nara că, fiind într-o excursie de intelectuali în străinătate, Suflețel a primit o telegramă din partea Aurorei cu acest conținut: "De ce întîrzii?" Atunci Suflețel a întrerupt excursia și s-a întors imediat în țară, arătând la toți, ca un certificat, telegrama
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
istoria, vă dați voi seama însă ce este istoria ? Cine știe să-mi spuie cu ce se ocupă istoria?" Au fost fel de fel de răspunsuri, rezumabile la aceea că istoria povestește faptele întîmplate. Gavrilcea a întrebat atunci dacă istoria narează despre gâștele sălbatice. Noi am spus că nu, istoria se ocupă cu faptele oamenilor. (Introducerea aceasta mi s-a părut foarte nostimă și inedită, și felul lui Gavrilcea de a clarifica noțiunile meticulos, pedagogic, aproape religios extrem de interesant.) Gavrilcea ne-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide spuse aceste cuvinte așa de sumbru, încît Demirgian nu mirosi maliția și confirmă din cap și oral: . - Alfredo, ziceți! Nu-i exclus, și mie mi s-a părut. . - E un dobitoc! bombăni Ioanide când fu pe trotuar. Tot Smărăndache nara anecdota, încît sunt de admis unele înfloriri. Esențialul este că se răspândi fulgerător vestea că Sultana a descoperit un "Alfredo veritabil". Anecdota se debita cu râsete și în salonul Pomponeascăi, care se simți indirect atinsă de parodie, întrucît avea și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]