911 matches
-
Золотое Руно (Lâna de aur), arta constituie pentru Przybyszewski un reflex al Absolutului, iar misiunea artistului este să reveleze "sufletul gol goluț" (naga dusza) și să dea glas "strigătului" individului"484. Tot Stanisław Przybyszewski expune teoria cu privire la "naturalismul psihic" (psychic naturalism) într-o interpretare modernistă, care-l situează la confiniile cu decadentismul și expresionismul, marcând astfel un câmp de tensiuni în arta poloneză modernă. Asimilarea și integrarea noului curent simbolisto-decadent, cât și a tematicii fin de siècle în contextul tradiției propriei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintr-o perspectivă naturalistă argumentele pentru ascendența comună a viețuitoarelor pot fi apreciate drept destul de convingătoare, nu tot așa stau lucrurile și pentru teist. Am putea accepta principiile lui Darwin drept cea mai bună ipoteză explicativă doar dacă acceptăm și „naturalismul metodologic“. Dacă suntem însă teiști, vedem că dovezile sunt insuficiente. Plantinga face un pas mai departe, afirmând că prin credință, prin revelație creștinul ar „cunoaște“ că pământul, viața și omul ar fi putut fi create „în moduri foarte diferite“, ceea ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dovezile sunt insuficiente. Plantinga face un pas mai departe, afirmând că prin credință, prin revelație creștinul ar „cunoaște“ că pământul, viața și omul ar fi putut fi create „în moduri foarte diferite“, ceea ce ar întemeia o știință liberă de restricțiile „naturalismului metodologic“, știință pe care el o numește „știința teistă“ sau „știința creației“. Ce se poate spune despre o asemenea argumentare și despre concluziile ei? Se pornește de la premisa că adevăruri revelate ne dau măsura și criteriul pentru a decide ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
științele naturii, al cărei autor și-a propus explicarea unor fapte general acceptate privitoare la istoria vieții pe pământ, poate surprinde. Dacă ținem seama de faptul că teoria lui Darwin a fost revendicată atât de gânditori liberali, de adepți ai naturalismului și materialismului, cât și pentru a susține eugenia sau supremația rasei ariene, poate fi important să se distingă știința darwiniană de ceea ce s-a numit adesea„darwinism“. Se poate, cred, arăta că cel puțin unele din aceste reacții, adesea vehemente
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aici. Într-un al doilea pas al argumentării sale, el se distanțează de teoria darwiniană a evoluției pe temeiul că unele dintre ideile centrale ale teoriei ar fi susținute nu prin raportare la fapte, ci la o anumită poziție filozofică - „naturalismul științific“ sau „materialismul științific“. O asemenea observație este surprinzătoare din partea cuiva care admite că Dumnezeu ar fi putut alege drept cale a Creației evoluția speciilor, așa cum este aceasta descrisă în știința darwiniană, tot așa de bine cum ar fi putut
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea răspunsurilor teologice, filozofice, teoretice, morale. Începînd cu Renașterea, problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și corodările din ce în ce mai profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
raționalist, acestea devenind antinomice în raport cu concepția iudeo-creștină asupra lumii. În vreme ce în aceasta din urmă statutul omului se definește în raport cu Dumnezeu, care l-a făcut după chipul și asemănarea sa, și în raport cu fiul lui Dumnezeu, care s-a făcut om, activarea naturalismului și raționalismului grecești tind să integreze omul în physis. Sub presiunea acestei antinomii, statutul omului se problematizează, și va continua să se problematizeze necontenit. Începînd cu Renașterea, există numeroase speculații care încearcă să articuleze relația Om Natură Cosmos. Ulterior, Umanismul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
va păstra statutul supranatural al Omului, devenit subiect unic al Universului, și îi va atribui vocația aproape divină de a deveni Stăpînul acestuia. Însă acest statut se va dovedi din ce în ce mai greu de menținut odată cu dezvoltarea filozofiilor și științelor Naturii, iar Naturalismul, care va beneficia în secolul al XIX-lea de sprijinul decisiv al teoriei evoluționiste, va încerca să conceapă apariția și locul Omului în Univers în funcție de Universul însuși. În sfîrșit, moștenirea greacă poartă în sine dialogica manifestată în sfera gîndirii și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
scriitorului, pot fi văzute ca elemente ale unei scheme naturaliste. Sugestia eredității sau a bolii în familie; sinuciderea văzută ca probă a instabilității psihice, a slăbiciunii de caracter sau ca semn al unei zestre genetice încărcate trimit, fără îndoială, la naturalism. Autor moralist, Slavici iubește simetriile și, în general, geometria relațiilor umane. Această "chemare" a sa de care a și vorbit adeseori 124 a condus, în opere sale reușite, la o analiză de finețe a raporturilor dintre personaje. Pasul imediat următor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
alunecări spre experimentări de genul romanului Ciuleandra, la Slavici identificăm o subordonare a lor manierismului didactic care a compromis lucrările acestei ultime perioade de creație. Dincolo de deosebirile evidente, e frapantă apropierea dintre cei doi scriitori ardeleni atunci când îi raportăm la naturalism. Tot ce a scris Nicolae Manolescu despre Liviu Rebreanu -naturalistul în Liviu Rebreanu ou le roman tragique (1979) sau în Arca lui Noe (1980) regăsim și la Slavici. Nicolae Manolescu observă referitor la Ion de Liviu Rebreanu: "Titlul de realist
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de maniera lui obiectivă de a zugrăvi lumea mai mult decât de viziunea profundă. El are, în Ion, care este singura lui capodoperă, mai degrabă viziunea unui naturalist"125. Criticul îl citează pe R. M. Albérès pentru a conveni că naturalismul radiază egal și stoicism și milă latentă, pentru că în cadrul curentului drama colectivă și cea individuală se echilibrează perfect. Și adaugă tot pe seama eseistului francez: "... astfel înțeles, naturalismul nu este altceva decât un realism denaturat de la atitudinea și de la scopurile sale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
naturalist"125. Criticul îl citează pe R. M. Albérès pentru a conveni că naturalismul radiază egal și stoicism și milă latentă, pentru că în cadrul curentului drama colectivă și cea individuală se echilibrează perfect. Și adaugă tot pe seama eseistului francez: "... astfel înțeles, naturalismul nu este altceva decât un realism denaturat de la atitudinea și de la scopurile sale inițiale"126. La scriitorii naturaliști − notează Nicolae Manolescu − eșecul pare să fie înțeles ca punct terminus al unui parcurs existențial. Această opțiune definitorie a lor e născută
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
scriitorii naturaliști − notează Nicolae Manolescu − eșecul pare să fie înțeles ca punct terminus al unui parcurs existențial. Această opțiune definitorie a lor e născută din scopul declarat al zoliștilor de a face din roman o imago mundi. De aceea în naturalism, destinul coincide cu neșansa, cu eșecul atroce al omenescului. Personajele-victimă, patologicul senzualității, violența abrutizantă, obsesiile care copleșesc caracterele sunt câteva dintre elementele definitorii care așază orice text în perimetrul naturalismului. Cine e sămădăul?" se întreba în eseul din 1977, Magdalena
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a face din roman o imago mundi. De aceea în naturalism, destinul coincide cu neșansa, cu eșecul atroce al omenescului. Personajele-victimă, patologicul senzualității, violența abrutizantă, obsesiile care copleșesc caracterele sunt câteva dintre elementele definitorii care așază orice text în perimetrul naturalismului. Cine e sămădăul?" se întreba în eseul din 1977, Magdalena Popescu. ,,El reprezintă încarnarea unui principiu, singura personalizare directă și expresă din literatura lui Slavici a voinței de putere. Autorul are însă tactul de a nu lucra cu o schemă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai târziu, destinul lui Bandi și al lui Hubăr vorbind despre "crima de resorturi curat psihanalitice"130. Demersul nostru nu își propune să caute argumente pentru o schimbare de perspectivă asupra operei lui Slavici în sensul unei noi încadrări referențiale: naturalismul, dar scoate, fără îndoială, la iveală apartenența lui Slavici la o literatură realist-naturalistă cum o numea Nicolae Manolescu pe cea a lui Rebreanu. Această așezare e semnul marelui creator, căci doar scriitorii de geniu reușesc, de fiecare dată, să spargă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Editura Univers, București, 1973. Toma Ion, "Categorii socio-geografice în toponimia din Oltenia I. Oiconimele", în Studii de onomastică, IV, 1987. Vișan Florentina, "Titlu figură a textului poeziei chineze clasice", în Studii și cercetări lingvistice, XXXIX, 1988, nr. 4. Zalis Henri, Naturalismul în literatura română (Contribuții bibliografice), Biblioteca Centrală Universitară, București, 1983. Romanul românesc în interviuri, O istorie autobiografică, I-II, antologie, text îngrijit, sinteze bibliografice și indici de Aurel Sasu și Mariana Vartic, partea II, Editura Minerva, București, 1985-1986. D. Bibliografie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a adevărului și a renașterii. În literatura franceză de ficțiune, reprezentarea vieții țărănești vine, în întregul ei, din două genuri în mod clar opuse: idila pastorală, pe de o parte, pe care o ilustrează destul de bine romanele lui George Sand, naturalismul întunecat, pe de altă parte, a cărui tradiție este evidențiată de romanele Țăranii al lui Balzac și Pămîntul al lui Zola. În formularea sa ideologică, visul sătesc nu corespunde totuși întru totul imageriei obișnuite a eglogei cîmpenești, grației sale înflorite
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
frumos în art, prin expresivitatea pe care i-o poate da un creator de valoare. De altfel, punctul de vedere estetic neconsiderând decât artificialitatea, subiectul, conținutul urât, care e un aspect al naturii, îi rmâne complet indiferent. Eroarea estetic a naturalismului și a pornografiei în art vine, dup Ralea, tocmai din faptul c în loc s transfigureze realitatea, stimuleaz și chiar exacerbeaz efectele naturale ale acesteia, privilegind elemente de conținut fr nici o valoare sau relevanț estetic. Autorul invoc, în sprijinul su, mrturia
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în științele spiritului pozitivismul istoriografic al științelor istorice, care își află formularea filozofică în istoricism; • în cadrul politicii, nihilismul incomplet se manifestă ca naționalism, șovinism, democratism, socialism și anarhism (nihilismul rus); • în sfârșit, în cadru artistic sunt manifestări de nihilism incomplet naturalismul și estetismul francez. Numai odată cu constituirea a ceea ce Nietzsche numește nihilism complet este distrus, alături de vechile valori, și locul pe care acestea le ocupau, așadar lumea adevărată, ideală, suprasensibilă. a) Un asemenea nihilism este înainte de toate un nihilism pasiv, așadar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
coordonatele intime, medicale și sociale ale sexualității; evaluarea influenței fiecărei variabile privind: motivele pentru care oamenii doresc să aibă copii, maternitatea voluntară în afara căsătoriei, sprijinul intergenerațional în familie, noile tehnologii de reproducere. Sub determinarea temei, lucrarea are o notă de naturalism, pe alocuri chiar de duritate, întrucât e vorba în ea de sănătatea și, implicit, de patologia vieții sexuale. Abordarea fiind una științifică, discursul este direct, fără eufemisme înfrumusețitoare. Și totuși, superior trăită, sexualitatea își are partea ei de contribuție la
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
deopotrivă, într-o manieră tipic melodramatică (vezi supra), pentru a deveni, în sfârșit, veritabilul protagonist (în piesă, acest rol e jucat de femeia trădătoare). Așa se explică de ce "melodramatică" (și, subsecvent, teatrală) nu e atât drama De peste prag (tributară poeticii naturalismului), cât opera în proză a lui Lovinescu, unde eroul-intelectual va respinge decis soluția sinuciderii, de pe poziția rațională a omului stăpân pe sine, capabil să-și învingă cu demnitate pasiunea înjositoare. În plus, teatralizarea epicului (mai exact: epicizarea dramei) ilustrează cum
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în care evoluează. În consecință, reprezentările noi, care sînt produsul acestor sinteze, sînt de aceeași natură: au drept cauză imediată alte reprezentări colective, nu un caracter sau altul al structurii sociale." Ibid., p. 43 În concluzie, sociologul apelează la un naturalism sociologic, avînd ca obiect studiul faptelor sociale totale, a căror esență ar fi dimensiunea reprezentațională. Dacă numim spiritualitate proprietatea distinctivă a vieții reprezentative la individ, va trebui să spunem despre viața socială că este definită printr-o hiper-spiritualitate; înțelegem prin
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
principal pe divinizarea împăraților, considerată un act de obediență față de autoritatea romană 357, le permitea cetățenilor de rând ca în viața particulară să venereze orice divinitate doreau, asigurând în acest fel și supraviețuirea cultelor locale 358. Însă, înclinația spre narativism, naturalism și individualizare, deosebește arta romană de cea greacă, a cărei tendință primordială era aceea a idealizării etice, formale și spirituale. Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu Cât privește iconografia și reprezentarea vizuală a sacrului, pot fi remarcate unele asemănări speciale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nord (frig, întuneric, masculinitate și burghezie) și sud (feminitate, senzualitate) stă la baza multora dintre romanele sale. Of Old People, and Things That Pass (D-ale bătrînilor și lucruri care trec, 1906) poate fi considerat un exemplu olandez tipic de naturalism: defectele ereditare se transmit de-a lungul a trei generații, vinovăția este asociată pasiunii și violența este surprinsă atît în Indii cît și la Haga. "Bătrînii" sînt din ce în ce mai bîntuiți de crima săvîrșită în urmă cu șaizeci de ani, iar secretul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
coincidență. Călătoria spre rădăcini Volumul “”, pe care în momentul acesta îl țineți în mână, este o apariție unică în peisajul literaturii române contemporane. O parte din tinerii scriitori douămiiști, așa cum s-au autointitulat, vor să surprindă cititorul prin expresii deochiate, naturalism exacerbat și un tip de originalitate neoriginală, care, dacă nu dezgustă, impresionează în sens negativ. Însă Radu a rezonat cu ceea ce spunea Petre țuțea spre sfârșitul vieții sale și anume că originalitatea, în sensul profund al cuvântului, nu există; că
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]