562 matches
-
pe Stadionul Municipal, stadion ce putea găzdui 30.000 de persoane. În anii 1978-1991 echipa este susținută în număr mare de lucrătorii uzinei Progresul, deasemenea numele echipei este FCM Progresul. Odată cu promovarea în Liga I în 1991, Stadionul Municipal devine neîncăpător fanilor, astfel pe 10 martie 1991 se înregistrează 23.000 de spectatori în meciul contra echipei Steaua București, ca mai apoi un an mai târziu pe 15 martie 1992, Stadionul Municipal să înregistreze un număr record de spectatori - 25.000
Dacia Unirea Brăila () [Corola-website/Science/308592_a_309921]
-
necazurile pe care le-au întâmpinat în acești ani” au avut și „multe bucurii”, printre care aceea că numărul credincioșilor s-a mărit în Catedrală și datorită bunei lor prestații „sub imboldul continuu al conducătorului, prof. N. Oancea, Catredala devenind neîncăpătoare”. Surprinderea lor a fost că „în preajma sfintelor sărbători ale Paștelui, fără nici un fel de preaviz, în ziua de 19 aprilie 1940, suntem anunțați că de duminică, 21 aprilie 1940 - deci peste două zile - vom fi înlocuiți cu altă formație corală
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
59 fiice de negustori, 105 fiice de țărani, 23 fiice de mazili, 51 fiice de preoți, o fiică de dascăl, una de mocan și una de altă lege. Ca urmare a creșterii numărului de monahii, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1808, stareța Nazaria (1788-1814) a început construcția unei biserici de piatră, care a fost finalizată și s-a sfințit în 1812. Lăcașul de cult a fost pictat în anul 1841, după care a fost resfințit de către mitropolitul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
a acoperi segmentul de mijloc în transportul aerian trans- și intercontinental, oferind capacitate de transport și consum de combustibil mai mici pe rute intercontinentale și transcontinentale față de Boeing 747. În plus, a fost gândit ca înlocuitor pentru deja vechile și neîncăpătoarele Boeing 707. Printre inovațiile aduse de avion se numără autorizarea pentru operațiuni Cat IIIb (aterizări pe vizibilitate aproape nulă, fără altitudine de decizie, și cu o vizibilitate frontală de sub 100m), fiind primul avion astfel autorizat în Statele Unite și autorizarea pentru
Boeing 767 () [Corola-website/Science/308399_a_309728]
-
Recolta" din asocierea cu "Avântul". Odată cu recâștigarea numelui "Avântul" începe o nouă ofensivă pentru regăsirea prestigiului pierdut și reușește câteva sezoane foarte bune în divizia C, dar nu obține promovarea mult dorită. La 30 mai 1971, tribunele stadionului devin mai neîncăpătoare decât la meciurile din divizia A, aceasta fiind ziua în care pentru prima dată se întâlnesc două echipe de fotbal feminin din Reghin. Fetele de la Avântul reușesc să câștige campionatul județean însă imediat după, se desființează brusc. Avântul Reghin trece
FCM Avântul Reghin () [Corola-website/Science/308400_a_309729]
-
o parte importantă din Kitai-gorod, vechiul cartier comercial al orașului. Clădirea inițială, construită din cărămidă în 1590 adăpostea atât magazine cât și depozite. Clădirea a suferit importante transformări în perioada 1638-41. Ca urmare a dezvoltării orașului, construcția veche a devenit neîncăpătoare și un nou centru comercial acoperit a fost construit alături de cel vechi în 1665. Împărăteasa Ecaterina a II-a l-a insărcinat pe arhitectul Giacomo Quarenghi să transforme aceste clădiri medievale cu un nou centru cultural și comercial al capitalei
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
într-o curte sau o piață din aproprierea unei moschei, in prezenta tuturor rudelor și a imamului. În cazul eclipselor, musulmanii au rugăciuni specifice acestora. Pentru sărbătorile cu importanță mai mare în tradiția islamică în cazul în care moscheea este neîncăpătoare se pot închiria spații publice de dimensiuni mari. În calendarul islamic, există două mari sărbători și anume "Aid al-Fitr" și "Aid al-Adha" care se celebrează de obicei în moschei cu spații larg deschise, pentru a cuprinde numărul mare de credincioși
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
locație populară, unde „se adunau toate clasele capitalei spre plăcută petrecere, în mijlocul frumuseții naturii și a armoniei produse de banda (fanfara) militară”. În același an s-a extins zona de promenadă în continuarea unei grădini învecinate (Grădina Aleilor), care devenise neîncăpătoare, mai ales pentru vizitatorii care veneau călare sau în trăsuri; noua zonă includea o pantă lină de jumătate de kilometru, care treptat s-a extins până în afara orașului. Municipalitatea a dispus plantarea de plante decorative la fiecare 50 de metri
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
proiectate orele, care dădeau fiecare prilejul unor dansatoare personificând visurile să-și execute în costume pestrițe și fanteziste dansurile. După aceea norii făceau loc stafajelor care reprezentau arhitectura clasică a Olimpului, cu arcade strălucitoare și trepte uriașe. Scena teatrului deveni neîncăpătoare pentru înscenare, astfel încât statistele trebuiră să-și aștepe intrarea pe scenă într-o magazie. Fastul înscenării nu-i mai permise lui Offenbach să se consacre elaborării muzicale, astfel încât orchestrația rămase cu mult sub nivelul premierei din 1858. Această nouă versiune
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
pe Lista monumentelor istorice din județul Timiș din anul 2015, având codul de clasificare . Inițial, pe locul actualului edificiu a existat o sinagogă mai mică a comunității evreilor de rit ortodox, apoi de rit „statu quo ante” din Fabric. Devenită neîncăpătoare, evreii din Timișoara au hotărât să-și construiască un nou lăcaș de cult, mai mare. Sinagoga din Fabric a fost construită după proiectul realizat de arhitectul maghiar Lipót Baumhorn, care a conceput, între altele și sinagogile neologe din Brașov și
Sinagoga din Fabric (Timișoara) () [Corola-website/Science/303530_a_304859]
-
mai încăpătoare. Acțiunea dă rezultate, astfel că în 1820, în locul turnului fierarilor, dinspre Târgul Cailor, se ridică o poartă mai mică - finisată de către meșterul constructor "Joseph Jani" - având stema Brașovului pe frontispiciu. Datorită dimensiunilor sale, poarta s-a dovedit curând neîncăpătoare, fiind necesară construirea Porții Șchei, șapte ani mai târziu. În final, îngreunând foarte mult circulația, Poarta Târgul Cailor a fost demolată în 1874, pentru a facilita circulația sporită după construirea Gimnaziului de fete (azi Facultatea de Silvicultură).
Poarta Târgul Cailor din Brașov () [Corola-website/Science/304024_a_305353]
-
este o biserică romano-catolică construită în perioada 1992-2005 în municipiul Iași, cu rolul de a servi drept catedrală episcopală. Ea se află situată pe Bd. Ștefan cel Mare nr. 26. Având în vedere că vechea catedrală episcopală din Iași devenise neîncăpătoare, Episcopia Romano-Catolică de Iași a dorit să construiască o catedrală nouă mai mare, unde să poată participa mai multă lume la liturghiile religioase. Până în decembrie 1989 acest deziderat nu s-a putut realiza din cauza opoziției regimului comunist față de biserică. Abia
Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași () [Corola-website/Science/312271_a_313600]
-
a mănăstirii. Tradiția povestește că de multe ori în copilăria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos, din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile. Ca urmare a creșterii numărului de viețuitoare din mănăstire, bisericuța de lemn a devenit neîncăpătoare și s-a simțit nevoia unui lăcaș de cult mai mare. Între anii 1838-1843 a fost construită o biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh", după planurile arhimandritului Veniamin Velișcu, prin osârdia stareței Agapia Curt. În anul 1878 s-
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea de către pustnicul Agafton, fondatorul schitului. Ea este confecționată în totalitate din bârne groase de stejar. După transformarea Schitului Agafton în mănăstire de maici prin 1814, bisericuța de lemn a devenit neîncăpătoare pentru comunitatea monahală în creștere. Astfel, între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh". Noua biserică a devenit biserica principală a mănăstirii, bisericuța din lemn preluând funcția de biserică de cimitir. Aici
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
sunt înmormântați călugării de demult și călugărițele. La intrarea în curtea cimitirului se află și un turn clopotniță de lemn. Biserica "Pogorârea Sf. Duh" a fost construită între anii 1838-1843, ca urmare a faptului că vechea biserică de lemn devenise neîncăpătoare pe măsură ce obștea monahală de la Agafton a crescut numeric. Piatra sa de temelie a fost pusă la 1 iulie 1838. Deasupra ușii dintre pronaos și naos se află o pisanie cu următorul text: ""Ziditu-sa aceasta sfântă biserică cu hramul Pohorârea
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Vechiului Regat era de aproape opt milioane. Un convoi militar (trenul de etapă E-1) constituit dintr-o garnitură de 26 de vagoane părăsise orașul Galați, după ce Brăila fusese ocupată de trupele germane, și se deplasa spre Iași. Vagoanele erau neîncăpătoare pentru numărul mare de soldați, români și ruși, și de civili refugiați din teritoriile ocupate de armatele lui von Mackensen, estimările ulterioare considerând că aproximativ 1.000 de pasageri călătoreau cu acest tren militar. Un mare număr de persoane călătoreau
Catastrofa feroviară de la Ciurea () [Corola-website/Science/311749_a_313078]
-
30 iulie. Suporterii Argentinei au trecut râul La Plata Basin strigând "Victoria o muerte" („victorie sau moarte”), înlăturând orice dubiu cu privire la importanța turneului abia înființat. Zece bărci au transportat fani argentinieni de la Buenos Aires la Montevideo, însă acestea s-au dovedit neîncăpătoare, astfel că au mai fost folosite un număr mare de ambarcațiuni improvizate. Între 10-15.000 de suporteri argentinieni au făcut călătoria, însă portul din Montevideo a fost atât de aglomerat încât mulți suporteri nu au reușit să coboare din bărci
Campionatul Mondial de Fotbal 1930 () [Corola-website/Science/311900_a_313229]
-
din 1871, ocazionate de sărbătorirea a 400 de ani de la rectitorirea Mănăstirii Putna de către Ștefan cel Mare, un eveniment care a mobilizat la Putna elitele culturii românești. Ca urmare a creșterii numărului de credincioși, vechea bisericuță de lemn a devenit neîncăpătoare. Temându-se că lăcașul de cult s-ar putea prăbuși, primarul satului Putna și epitropul Elisei Bicu, o sprijină cu pari de lemn. În acest timp, el cere sprijinul Fondului Bisericesc al Bucovinei și astfel, în 1900, începe să se
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
Grigore Maior, aflat în vizită canonică în comitatele Solnocul de Mijloc, Crasna și Dăbâca. Întreaga comunitate, de 51 de familii, a fost cu această ocazie înscrisă de episcop în cuprinsul Episcopiei unite de Făgăraș-Alba Iulia. Despre slujbele „Sfintei misiuni” din neîncăpătoarea bisericuță de lemn din deal scrie preotul misionar de la Oradea în „anul sfânt” 1934, cu prilejul manifestărilor a 1900 de ani de la sacrificiul și învierea lui Iisus. Lăcașul de lemn a funcționat ca biserică parohială până în anul 1939, când a
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
până la muzică clasică, folk și rock. Spectacolele aveau loc la început luni după-masă/seară în sala Teatrului „Ion Creangă” din București, dar mai tarziu s-au făcut turnee în toată țara, spectacolele desfășurându-se pe stadioane, sălile de spectacol devenind neîncăpătoare. Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Alexandru Zărnescu , Ștefan Hrușcă. Începând cu
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]
-
germană. Tot în acel an, Frații deschid și clasa I-a de liceu, care va continua să se dezvolte în următorii trei ani și va fi aprobat de Ministerul Educației Naționale. Localul școlii din strada Știrbei Vodă nr. 122, devenind neîncăpător, în luna septembrie 1900, se închiriază un local potrivit, în strada Popa Tatu, nr. 3. În 1902 Directorul școlii din str. Călărașilor nr. 12, Fratele Egesius, se îmbolnăvește grav. Ultimele lui cuvinte au fost: "Îmi jertfesc viața pentru prosperitatea școlilor
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
locuită din neolitic. Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește „Țitelca” și este o ridicătura de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Șiretului. În timp această primă așezare a devenit neîncăpătoare și vatra s-a mutat către nord aproximativ 500&nbdsp;m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului 1500 tătarii în urma unei năvăliri au ajuns cu jaful până la Țintirim, iar locuitorii de aici
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
lectori ai fundației, alături de dl Neagu Djuvara, Petre Guran, Mihail Neamțu, Ștefan Vianu și alții). În 2008 - 2009 a sustinut cursul în 10 ședințe "CUM SĂ ASCULTĂM MUZICĂ", care s-a dovedit a fi un mare succes, făcând salonul fundației neîncăpător. În anul 2010 și 2011 a continuat să susțină conferințe în cadrul fundației pe diferite teme muzicale. În anul 2012 a lansat seria de conferințe interactive, inițiate de fundație și găzduite de Operă Națională din București: "PENTRU CE MERGEM LA OPERĂ
Tiberiu Soare () [Corola-website/Science/309341_a_310670]
-
în casa lui lacob Caduc, iar în 1902 s-a terminat construcția și a fost deschisă o școală nouă, care a costat 3.538 rub. In ea puteau învăța 100 de elevi, dar în scurt timp și aceasta a devenit neîncăpătoare. Primul învățător a fost Serghei Pivovarov. în 1909 sătenii aveau 264 de copii de vîrstă școlarâ. Preotul Teodor Trofimov, care de 17 ani preda în școală religia, cerea insistent să se organizeze o bibliotecă și ea își primește primii cititori
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
care-și făcuse ucenicia la mănăstirea Bucovăț, scrie, la îndemnul mitropolitului Teofil, un hronograf, prima istorie universală în cultura românească. Banul Chirică Rudeanu a rămas în amintirea Craiovei prin "închisoarea marelui ban" care se bucura de o "faimă" deosebită, devenind neîncăpătoare pentru rumânii, robii și meșteșugarii provinciei. Viața țăranilor din jurul Craiovei și a păturilor de săraci și meșteșugari ai Craiovei devenise din ce în ce mai greu de suportat. Are loc o puternică răscoală a țăranilor, răsculații atacînd conacele boierești și distrugînd actele de proprietate
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]