1,059 matches
-
făptuitorul sau cel care suferă sila nu contribuie cu nimic la aceasta"20. Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar în cazul acestora pot fi considerate involuntare doar acele acțiuni "cărora le urmează durere și căință", căci "neștiința voită în chip liber nu este cauza involuntarului, ci a răutății; nici neștiința perceptelor morale generale căci tocmai din pricina lor suferim dojană ci neștiința amănuntului, în care și în jurul căruia se mișcă acțiunea"21. După ce analizează noțiunile de voluntar și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar în cazul acestora pot fi considerate involuntare doar acele acțiuni "cărora le urmează durere și căință", căci "neștiința voită în chip liber nu este cauza involuntarului, ci a răutății; nici neștiința perceptelor morale generale căci tocmai din pricina lor suferim dojană ci neștiința amănuntului, în care și în jurul căruia se mișcă acțiunea"21. După ce analizează noțiunile de voluntar și involuntar, Aristotel definește alegerea voită, care constituie "nota caracteristică a virtuții", ca fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cazul acestora pot fi considerate involuntare doar acele acțiuni "cărora le urmează durere și căință", căci "neștiința voită în chip liber nu este cauza involuntarului, ci a răutății; nici neștiința perceptelor morale generale căci tocmai din pricina lor suferim dojană ci neștiința amănuntului, în care și în jurul căruia se mișcă acțiunea"21. După ce analizează noțiunile de voluntar și involuntar, Aristotel definește alegerea voită, care constituie "nota caracteristică a virtuții", ca fiind "o dorință cumpănită a ceva ce stă în puterea noastră"22
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ei General (un moment important pentru orice congregație, întrucât, cu această ocazie, nu numai că se analizează situația actuală, dar se și fac planuri noi pentru viitor). Tema capitolului era «bucuria», lucru ce ar putea să impresioneze urechile celor în neștiință de cauză. Însă, analizând documentele pregătitoare pentru capitol, se ajungea din ce în ce mai mult la conștientizarea faptului că nu erau motive multe de bucurie, întrucât pe ordinea de zi erau propuse spre discuție tematici care se refereau la dificultățile și la suferințele
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
un timp când acest mare istoric fusese poreclit printr-o neștiutoare ironie «părintele minciunilor», cuvânt înaripat, ce-și făcu zborul prin lume ca, toate lucrurile ușoare și fără de cuprins. Printr-o glumă răutăcioasă, printr-un joc de cuvinte bazat pe neștiința celor ce-i dăduseră naștere, se puneau la îndoială știința și iubirea de adevăr a marelui istoric grec. Mai la urmă însă bunul simț învinsese și pe fiece zi lumea învățată se încredință mai mult, că din gura celor none
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dualismului religiei eranice. Zamolxis, după tradiția culeasă de Herodot la Grecii Pontului-Euxin, ar fi fost «un sclav din Samos și robul lui Pitagoras, de unde fiind eliberat și adunându-și mari bogății, se întoarse în țara sa. În timp ce Tracii, afundați în neștiință, duceau un trai mișelesc, Zamolxis învățase felul de viață al Ionienilor și deprinsese moravuri mai blânde decât acele ale patriei sale, fie prin relațiunile ce le avuseseră cu Grecii, fie prin învățăturile lui Pitagoras. Întors în patria lui, el îniință
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
datorită schimbării, nu putem rămâne aceiași. Dar dacă șadmitemț că nu rămânem aceiași Înseamnă că suntem lipsiți de o existență adevărată? Schimbarea Înseamnă Însuși faptul că devii străin de ceea ce erai mai Înainte. Datorită simțurilor pe care le avem, din neștiință față de ce Înseamnă adevărata noastră ființă, ajungem să credem, În mod greșit, că aparența are o existență reală șto on to phainomenon estiț 3. 19. Și atunci care este ființa șto onț care există cu adevărat? Cea care este eternă
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
un banc închegat și prevăzut cu far avertizor prin simpla numire. Nemărturisită, mizeria s-ar mai amăgi singură cu leacuri băbești împotriva certitudinii că există, și s-ar lăsa, poate, dusă pe picioare vreme mai îndelungată în tihna amăgitoare a neștiinței; odată cu putința vindecării, diagnosticul unor oameni cu greutate îi dăruiește însă și un lest suplimentar de plumb - o ancoră, o temelie, un punct fix în spațiul reprezentării, un temei organizator. Doar numit ca atare insuportabilul se scindează de suportabil; precipitatul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
doveditoare, pe baza căreia să poată trage o concluzie definitivă; revărsarea lui inexorabilă ștergea mereu marginile ce-l deosebeau de noroc. La drept vorbind, nu știau nici ei cât și ce anume aveau, și-atunci, anume ca să scape de chinuitoarea neștiință, se declarau expeditiv prizonierii unui zid potrivnic clădit pe ea. Apistia e tărâmul nisipurilor mișcătoare, spațiul vălurindu-se și contorsionându-se al îndoielilor, țara cea mai de jos și mai inexpugnabilă de dedesubtul oricăror fundații, nebuloasa pe care mersul lucrurilor o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
au fost aduse la Constantinopol și așezate în biserica Sfinților Apostoli. Împăratul Teodosie al II-lea, fiul lui Arcadie și al Eudoxiei, a ieșit înaintea coșciugului, s-a aplecat pe el și s-a rugat pentru părinții săi, care din neștiință au păcătuit. Biserica Ortodoxă, pentru ca pomenirea Sfântului Ioan să nu fie umbrită de marea sărbătoare a Înălțării Sfintei Cruci, a mutat-o pe 13 noiembrie. Sfântul Ioan Gură de Aur mai are și alte zile de pomenire : 27 ianuarie, amintind
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
zilele “ (conștientizarea faptului că sîntem într-o relație bine definită cu aceste inteligențe superioare și că viața noastră pămînteană depinde de această relație). ,,- Și ne iartă nouă greșelile noastre “ (sîntem conștienți că facem greșeli , ne recunoaștem aceste greșeli făcute din neștiință, dar încercăm să ne îndreptăm ). ,,- Precum și noi iertăm greșiților noștri “ (recunoscîndu-ne propriile greșeli față de alții, devenim mai toleranți și cu greșelile altora față de noi ). ,,- Și nu ne duce pe noi în ispită “ (recunoașterea faptului că sîntem la o școală
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cu mari defecte și cu mari calități, pe care la găsim însemnate de călătorii străini și, dacă a vorba de credința românilor, să ne referim la Marco Bandini, călător prin Moldova anului 1644: „Este atât de mare orbirea acestui popor, neștiința și nebunia lui, încât el nu știe nimic despre Dumnezeu și despre fericirea cerului. În toată Moldova abia dacă vreunul știe Tatăl Nostru; toată evlavia lor constă în a-și face cruce, care la ei se numește metanie. Nu se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poartă întradevăr sigiliul insuficienței și necompetenței; căci acele scrieri constau sau numai într-o enumerare nesistematică a câtorva monete sau într-o clasificare nesigură, care dovedea pe de o parte o lipsă mare de materiale, fie pe de alta o neștiință a obiectelor tratate. Pe la 1840, singurele colecții importante erau Colecția imperială din Viena și Colecția Reichel, încorporată actualmente imperiului din Petersburg. Înainte cu un deceniu, numismații nu cunoșteasu alte monete românești, decât puține exemplare de Petru Mușat, Alexandru cel bun
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lecuiască oamenii de boli trebuie reconsiderate, după o perioadă lungă de prigonire și punere la zid. Aceste lecuitoare au făcut semenilor și mult bine, le-au salvat (cu mijloacele lor empirice) viețile de la pieire, chiar dacă uneori au greșit amarnic, din neștiință și nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
salariată. În ceea ce privește spiritul antreprenorial, există doar câteva exemple de săteni care au o fermă de animale, dețin mai mult pământ sau au deschis un SRL în sat. Lipsa banilor, în primul rând, dar și neîncrederea în asocierea cu alți săteni, neștiința sau teama de împrumuturi și aplicare pentru obținerea unor resurse parțial sau total nerambursabile oferite de proiectele europene sunt câteva dintre motivațiile oferite de către cei intervievați. În general, suprafețele de pământ afșate în proprietate sunt mici: 2-5 hectare, existând doar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
izolați și duși în fața justiției indiferent de naționalitatea și religia lor. Nu putem pune semnul egalității între teroriști și o națiune sau o religie. Teroriștii nu au nici naționalitate nici credință. Ei se folosesc de cele mai multe ori de credința sau neștiința unora care devin instrumentele lor ucigătoare și sinucigașe. Cu mijloace militare trebuie răspuns organizațiilor teroriste care au pornit războiul împotriva valorilor noastre fundamentale libertatea, democrația, dreptul la viață și care rămân un pericol iminent până când vor fi anihilate, iar membrii
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
bunica) să-i împungă pe aceia care, deși oameni educați, se comportau prostește când aveau ocazia; și nici nu știa câtă dreptate avea. Ruptă de realitate, lăsată în voia ei, inteligența duce uneori la prostie. La fel cum există o "neștiință savantă" (pe care o invoca Socrate), există și o "inteligență imbecilă" care atinge doar genul uman, gen pe care un hazard obscur l-a înzestrat cândva cu rațiune, și care, grație acesteia, a devenit stăpânul, posesorul și nimicitorul Naturii. Orgoliu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
momentul cel mai însemnat al devenirii poetice a lui A.: întruchipare lirică a unui moment de profundă criză existențială, culegerea figurează drumul mistic al sufletului de la rătăcire și ignoranță la cunoașterea desăvârșită, de la întunericul existenței comune la lumina harului, de la neștiință la revelație. Pentru a-l străbate, poetul se îmbarcă ritualic pe o corabie simbolică, a cărei venire neașteptată marchează începutul marii călătorii mistice a sufletului în căutarea propriei identități: „Nu oricând se poate vorbi despre corăbii / Trebuie să te afli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
trecuse la începutul anului anterior. AUTOEVALUAREA, CA RĂSPUNS UNUI ABUZ ADMINISTRATIV Un incident neprevăzut, neașteptat și, desigur, nemeritat de acest permanent căutător de soluții ameliorative, pe multiple domenii și direcții, generat fie de obstacole sau capricii birocratice, ori de indolență, neștiință sau poate chiar invidie din partea celor din jur, l-a avut ca protagonist într-un prim episod, repetat după câțiva ani pe Mihalic de Hodocin la începutul anului 1853. Astfel, la 20 februarie, el adresa un lung memoriu Departamentului Lucrărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a altor ramuri de industrie. Se poate socoti ca o prințipie că toți acii cari sînt dușmani lucrării minelor sau cari privesc la acest sigur izvor a înavuțirei naționale cu nepăsare, ca la un lucru neînsămnat, fac aceasta numai din neștiință, pentru că în a lor idee înmulțăsc greutățile unei asemene lucrări. Mai ales de trebuință este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el, prin aceasta, poate scoate un folos mai mare de pe a<le> sale moșii, atunce el se va sârgui a îndămâna după toată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
De reținut totuși o definiție nu prea obișnuită a poetului: „un Tartuffe al sublimului”, și o indecizie admirativă în privința poeziei: „căci ce e poezia, Dumnezeu știe!” (Interpretări critice). Criticul știe, cu toate acestea, câte ceva despre obiectul său de studiu și neștiința pe care o afirmă e mai mult o fugă de formulele solemne. În comentariu se simt, dimpotrivă, tonul decis, orientarea de la început spre inima operei. Al. A. Philippide e interpretat din punctul de vedere al caracterului dual (unire de romantism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
acest lucru. Eu nu mă consider robul cuiva (de ce ar avea nevoie Dumnezeu de robi? ) și până nu mi-am dat seama că această interpretare se datorează oamenilor și nu altcuiva, nu m am putut apropia de Creator . Omul în neștiința sa consideră că trebuie să ex ist e stăpâni și sclavi, păstorul deștept și oile proaste și cu siguranța acest mod de a privi lucrurile, nu face parte din gân dir ea Divină. Din contră, cred că relația dintre Dumnezeu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
oameni: ,,aș vrea să am anii de at unci și mintea mea de acum“. Dar apoi o altă întrebare, esențială, mi a venit în minte: oare aș fi putut evita toate acele greșeli pe c are le-am făcut din neștiință? Și răspunsul a fost Nu! Pentru că practic nu poți învăța fără să faci greșeli. Procesul de învățare presupune acumularea unei experiențe, experiență care nu poate veni fără a face greșe li. De atunci mi-am schimbat modul de a privi
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
prin care să ispășească chiar acest pă cat. De obicei momentele grele sunt date oamenilor ca și semnal că au ceva de schimbat în viața lor. În lo c să facă efortul de a înțelege acest mesaj, aceștia, fie din neștiință fie din aroganță, aleg să abandoneze. Pentru a înțelege mai bine, putem face o paralelă cu poziția soldatul ui trimis pe front pentru a-și face datoria. Dacă dezertează îl așteaptă Curtea Marțială. Putem înțelege acest aspect doar dacă am
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]