1,073 matches
-
recidivat mai târziu și care au făcut să mă "bucur" de un statut special în familie, întrucât, atunci când venea vorba de persoana mea, se făcea automat următoarea precizare: Vezi, mă, că are pată la plămâni. Desigur să eram cu totul neștiutor în ceea ce privește diagnosticul de mai sus, dar simplul fapt că se vorbea despre mine ca despre o persoană importantă mă făcea să fiu tare mândru de mine, ca și cum aș fi fost proprietarul minelor de la Roșia-Montană, înainte de începerea exploatării aurifere de către strămoșii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
te bucuri cât timp sunt la vârsta inocenței. Avea și o vorbă pe care i-o spunea soției sale (ce murise într-un accident stupid: căzuse din podul casei peste niște cărămizi): Să ne bucurăm de ei acum, cât sunt neștiutori, fiindcă mai târziu nu se știe. Și intuiția a fost bună: fata și băieții au plecat în lumea largă, după cum le-a fost soarta. Bătrânul își dădea astfel de explicații la întrebările sale în momentele de apăsare și solitudine, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
señora“ de fiecare dată cînd Îi adresam vreun cuvînt, pînă cînd unul dintre tovarășii de muncă mi-a zis: „Hei, băiete, che, nu exagera cu Don Pendón, că se enervează“. „Cine e Don Pendón?“ am Întrebat, cu mutra unui țînc neștiutor. Răspunsul că Don Pendón este señora m-a lăsat rece, dar nu pentru prea mult timp. Cum se Întîmplă mereu la grătare, era mult prea multă carne pentru lumea adunată, așa că am primit mînă liberă să ne urmăm vocația de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
vor fi găsiți împlinind preasfânta Sa voință, Preamăriți-L și binecuvântați-L pe Domnul, aduceți-I mulțumiri. Și slujiți-L cu deosebită smerenie”. Crăciunul și Paștele, alfa și omega sunt marile simboluri ale fiecărui pelerin al lumii acesteia: mici și neștiutori apărem aici „ca un miel dus la înjunghiere” și murim spre a renaște, prin mântuirea Preamăritului Domn. Fericitul frate din Assisi a avut toată viața această convingere: „Singură îndurarea Sa ne va mântui”. 5. Sfințenia cuvintelor „La început a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cadre didactice precum Cornil, de Moor, Nys, Pergameni, Prins, Vanderkindere, Van der Rest sau Vauthier, căutând în acest fel să justifice opțiunea extrem de importantă din punct de vedere numeric a tinerilor români pentru această instituție, dar și să risipească suspiciunile "neștiutorilor" și "superficialilor" la adresa ei. Reproducem mai jos câteva fragmente din acest articol, scris, din păcate, într-o manieră destul de stângace și cu multe locuri comune: Rîndurile de față sunt scrise odată pentru tot-deauna spre luminarea opiniei publice de la noi, asupra
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
există și sonerii. Oare copiii sînt vinovați că s-au născut fără să știe algebra, gramatica, cronologia etc.? Oare aceasta e suficient pentru a-i pedepsi, lipsindu-i de răgaz și de toate bucuriile vieții? Oare copiii nu se nasc neștiutori pentru ca, treptat, trecînd la starea de cunoaștere, să încerce o bucurie din aceasta? Dacă datorită severității și barbariei noastre nu putem face astfel încît cunoașterea să fie o bucurie, de ce trebuie să creăm așezăminte școlare asemănătoare unor închisori? Creatorul a
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Versuri, Editura Eminescu, București, 1971, p. 337. 32 Augustin Buzura, op. cit., p. 357. 33 Idem, p. 34 34 Ibidem. 35 "O, suflete, privește-i! sunt triști și singuratici/ Ridicoli fără voie, sinistre manechine,/ Țintind spre nicăierea priviri de umbră pline,/ Neștiutori de lume, cu umblet de lunatici./ Pe fața lor se stinge a cerului lumină!/ Ei ochii și-i îndreaptă spre larga depărtare/ Și-așa cum trec pe stradă spre-o-nchipuită zare/ Oricât de greu li-e gândul, ei fruntea nu
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
formulată o cauză a revirimentului de tip New Age. În joc nu ar fi atât o critică a dogmelor, cât insatisfacția socială față de Biserică. În fond, sociologii au demonstrat că cei care criticau Biserica se dovedeau a fi ei înșiși neștiutori ai propriilor tradiții; b) Membrii mișcării New Age au căutat în Biserică experiențe sacramentale, gnoză, misticism. Au găsit doar o Biserică creștină apuseană interesată de dogmă, liturghie și social; c) Revanșa victimelor târzII ale persecuțiilor ecleziastice prin intrarea în rândurile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de către narator (C' était un crochet [era un cocoș vers eliminat din varianta în limba română]) și de către mama șoricelului (Vai, fiule, vorbești despre Cotoi!), vin să corecteze descrierea făcută de către cel despre care din textul spune că este un neștiutor în cele lumești (portretele cocoșului și cotoiului). Jocul-enigmă generat de întârzierea ancorării devine foarte interesant aici: (8) Cocoșul, cotoiul și șoricelul Un Șoricel, prea tânăr și neumblat prin lume, rămase gură-cască...Sau să vedem anume cum deapănă chiar dînsul Mămicii
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
încurcătură ți-aș datora mai mult decât viața. Scapin (6) Ca să spun drept, cînd m-amestec, puține lucruri mi se împotrivesc. Cerul mi-a dat, fără-ndoială, harul să mă pricep a scorni drăgălășenii de duh, galanterii năstrușnice, cărora numai neștiutorul de rînd le zice șmecherii. Și pot spune fără să mă laud, că nu s-a văzut încă meșter mai priceput ca mine la trasul sforilor și în uneltiri, care să fi cîștigat o faimă mai mare ca mine în
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de a se adapta tuturor împrejurărilor istorice sau existențiale (3, 1‑2): Cuvântul se arată darnic și generos prin faptul că [se împărtășește] tuturor sfinților adaptându‑se, asemenea unui medic priceput, nevoilor fiecăruia. Cunoaște foarte bine slăbiciunea firii omenești. Pe neștiutori încearcă să‑i învețe, pe rătăciți să‑i întoarcă pe calea Lui cea adevărată; se descoperă ușor celor care‑l caută cu credință; se deschide îndată celor ce cu trupuri neîntinate și inimă pură vor să bată la ușă. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
idolii cei deșerți, cinstiți zadarnic în locul Vieții” (vv. 433‑436). Păgânii trebuie să părăsească idolii, dar nu pentru a îmbrățișa ulterior religia iudaică. Argumentul cel mai puternic rămâne exemplul personal, altfel spus, convertirea lui Commodian însuși (vv. 3‑12): Rătăceam neștiutor din loc în loc, în puterea speranțelor deșarte,/ Iar nebunia tinereții mă purta prin văzduh./ Eram mai ușor decât firul ierbii./ Aprins eram și năvalnic în toate,/ De parcă aș fi avut o sută de capete pe umeri./ Nemulțumit de acestea, puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rătăcind”, ca să spunem așa, „toată lumea” si amăgind pe mulți dintre cei care se închină numelui sfânt. Căci el va spune că este Cristos, a cărui venire a fost vestită de dumnezeieștii profeți, prin sfinte prorocii. Îi va amăgi pe cei neștiutori prin câteva minuni mincinoase. În Vechiul Testament, mulți profeți au vestit aceasta în chip ascuns. Cu mult mai clar și mai pe larg a profețit dumnezeiescul Daniel. Am dezbătut deja acest subiect - dacă cineva dorește să‑și lămurească anumite lucruri -, și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde fetița. E foarte frumos! Totuși... parcă lipsește ceva? E prea multă liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu are timp să-i răspundă.Trebuie să deschidă mugurașii, să le pună copacilor haină nouă de verde crud. Trebuie să cheme la dans și fluturii, și albinele, și greierii. Trebuie să domolească susurul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Zborul și bâzâitul nostru nu-i nici pe departe o joacă. Acum noi muncim. Nu ne ascundem printre petalele florilor, ci căutăm și culegem polenul lor să-l ducem în stup. - A! Adică sunteți niște hoațe. Furați polenul florilor. - Ce neștiutoare ești! Nu furăm nici un polen. Îl adunăm doar, cu multă trudă, ca să facem din el miere dulce și parfumată. - Daa?! Oricum, nu-i mare lucru. Mi-ar plăcea să fiu și eu albină. Aș scăpa de atâtea obligații! - Chiar crezi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
reflecții. Froim Moise Schwarz va fi cunoscut drept Moise Ovreiul sau, după poreclă, Cilibi, ceea ce în limba turcă înseamnă „înțeleptul”. Se trăgea dintr-o familie cu zece copii, soarta lovind crunt pe părinți, dintre toți numai el rămânând în viață. Neștiutor de carte, M. și-a câștigat existența cu negoțul ambulant de mărunțișuri pe Podul Calicilor de lângă Tribunalul din București sau prin târgurile muntenești, ademenindu-și clenții cu vorbe meșteșugite: „O gheată pe bani, alta de pomană” sau „Marfă ruptă gata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
singurătății asupra creației Sale. Dumnezeu ne-a lăsat niște urme - Scripturile -, invitându-ne la un pelerinaj de întoarcere acasă. Pentru că nu putem vedea decât „în ghicitură”, ni s-a dat și un însoțitor. Dacă pe drumul spre Emaus, cei doi neștiutori s-au luminat de la însuși Învățătorul, în drumul spre Ierusalimul ceresc, alte vase de lut au primit suflarea Mângâietorului. De atunci, de la această nouă întemeiere a lumii, descoperim mereu - împreună cu H.-R. Patapievici - că fără Dumnezeu nu putem face nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unității dintre finit și infinit, care ar fi o unitate a libertății, a frumuseții sau a spiritului, ci mai curînd într-o confuzie tulbure. Apare aici, în acest fel, o perfectă lipsă de spirit: nu acea lipsă de spirit ingenuă, neștiutoare, ignorantă, ci aceea în care conștiința spirituală înaltă decade pînă la naturalitatea originilor." În acest punct tot pe tema religiei hinduse sînt semnalate pozițiile înalte și cele joase. Într-adevăr: "În primul rînd trebuie să ne facem o idee despre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Biblioteca Academiei Române, filiala din localitate. Impactul? În cercurile religioase închise, în mediile nobiliare, printre cărturarii școliți la Viena, Halle, Göttingen, Pesta. Din păcate, dincolo de linia mediană a Europei, cea mai mare parte a populației va rămâne, aproape încă un secol, neștiutoare de carte. Absența instituțiilor proprii de învățământ, absența școlilor medii și superioare laice va duce la stabilizarea păgubitoarelor diferențe sociale cu urmări în planul comunicării și înțelegerii pe orizontală. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, când se profilează școala romantică
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înțeleasă în sens cusanian, de convertire a intelectului prin intermediul credinței maxime și al iubirii unificatoare (cf. Nicolaus Cusanus, De docta ignorantia, III, 11; Editura Polirom, Iași, 2008, p. 475). Cf. de asemenea "ignoranța doctorală" (Montaigne), "ignoranța savantă" (Pascal) sau "știința neștiutoare" (Schelling). 71 Străvezime (PD), p. 281. " În adevăr vei cunoaște / știind făr-a înțelege" (Fructe, E, p. 116). 72 Cel care, neștiut (PD); Bătrânul (PD), pp. 294, 266. "Nicăieri nu se înțelege mai bine măsura nedesăvârșirii omului decât în lumina feței
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mod special drama societății omenești sfâșiată de tot felul de contradicții. Spre exemplu, Adam, o ființă minunată se ridică pentru prima dată spre lumi‑ nă; Eva neconcepută încă, pe jumătate ascunsă de figura Creatorului, castă, grațioasă, privește cu ochii limpezi, neștiutori, plini de curiozitate, necunos‑ cutul. Însă sensul fantasticei istorii a dramei omenești se desfășoară în conti‑ nuare: Adam și Eva, ființe frumoase, puternice, fericite, sunt părinții unei rase care se zbate între foc și apă, cutezătoare și îngrozită, gigantică și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
otrava" băuturii, îl aruncă în chinul unei dureri care este pura expresie a neînțelegerii și a inacceptării. Este Proba prin excelență, încercarea pe care o viață altfel anonimă o așază ca pe o șansă a renașterii spirituale în calea omului neștiutor. Promisiunea de catharsis existențial se face simțită, chiar dacă numai cititorului de semne, iar nu protagonistului. Condiția lui de ignorant, rebel străbătut de furie zgomotoasă, ni-l arată în plină tulburare, corespunzînd fazei acute a negării și a respingerii. Închis oricărui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nu fie remarcată de jandarmii aflați la doar 20-30 de metri mai sus. De altfel, e singura care se ocupă cu acest gen de comerț ambulant, asociat cu atracția formidabilă pe care oamenii o simt pentru sacru. Încerc să par neștiutor și o întreb pe vânzătoare: „Ce se face cu batistele, la ce sunt bune ?”. Femeia se oprește din vânzare, introduce teancul multicolor de batiste într-o sacoșă de rafie pe care o purta sub braț, ba chiar își aprinde și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fost imposibil. După intervenție, se închide într-o muțenie absolută și începe să citească un mic acatist al Sfintei Parascheva, uzat de atâta întrebuințare. Sacrul și buna lui manipulare. O vânzătoare de batiste distribuie și „instrucțiuni de utilizare” celor neștiutori. „Cumpărați batiste curate, le dați frumos pe la Sfânta și luați acasă, pentru cei care nu au mai fost pe aici sau nu au putut să vină anul acesta.” Pe lângă noi trec vânzători ambulanți de plăcinte și gogoși. Sunt îmbrăcați la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
adevărul este bine păzit, căci forța sistemului concentraționar se bazează tocmai pe minciună. Imaginea care încheie romanul Primul cerc subliniază acest lucru: camioanele care transportă deținuți de pe o "insulă" pe alta poartă inscripția multilingvă "Carne" și astfel dau impresia celor neștiutori că Rusia este bine aprovizionată cu alimente. În afară de metafora puternică a arhipelagului, Soljenițîn adoptă, pentru desemnarea lumilor detenției, și metafora infernului, cu sursa în Divina comedie a lui Dante. Reprezentarea dată de Soljenițîn pentru ceea ce comentatorii săi au numit "infern
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]