558 matches
-
găsesc un cuțit mare și ruginit și am să-l folosesc cu sete împotriva mea! N-aș fi nici prima și nici ultima de pe fața pământului, cu siguranță!”, gândise ea odată cu cinism, dar, Istorisiri nesănătoase fericirii 139 totuși, calmă și neabătută. „Otravă puternică am să-mi torn în ochi și în urechi, ca să nu mai pot să văd și să aud de suferințele de pe lumea asta, începând cu cele ale mele!”, cugetă ea altădată. Așa este, toată vremea cât stă el
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nenumărate gânduri prin mintea mea agitată, mi-am zis în cele din urmă: „Hotărât lucru: eu vreau și trebuie să fac neapărat parte din prima categorie, și numai din prima! Asta, căci îmi propun să merg drept înainte și total neabătut pe drumul vieții mele, și nu să lopătez jalnic, nedumerit și la întâmplare prin mlaștinile de pe marginea lui!” Și, ei bine, s-ar părea că n-am făcut întocmai alegerea cea mai bună, căci acel „mers drept înainte” m-a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nimic în gură de zile întregi. M-am apucat și eu de mâncat, înghițind lacom, dar chiar și-atunci când am început s-o las mai moale și să simt că eram deja plin, ea continua să înfulece cu o hotărâre neabătută. Într-un cotlon al minții mă întrebam prudent ce se întâmplase cu ludovicianul. — Ești în siguranță pentru moment, zise Scout, ca și când mi-ar fi putut citi gândurile, ridicând o clipă ochii de la o bucată de șuncă pe care o fugărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe umărul meu. — Uneori e greu să vezi ceea ce ai în fața ochilor. Dar odată ce îl vezi sau odată ce un lucru legat de el te atinge, nu cred că mai ai cale de întoarcere. Cu fața brăzdată de lacrimi, Scout privea neabătut înainte. — Păi, asta-i viața, am spus desfăcând o sticlă de apă și întinzându-i-o. E bine că înaintăm cu stoicism, nu? Se uită la mine cu un zâmbet aproape sincer. — Ai schimbat placa. — Păi, mda. Cred că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ca niște călușei Într-un parc de distracții. Numai că el era polițist. Voia totul. Voia ca fiecare purtătoare de roți să se integreze perfect În marea simfonie a traficului urban, așa cum planetele, aștrii, ba chiar și asteroizii Își respectau neabătut traiectoriile și orbitele, sub bagheta Polițistului Universal. În plan nu era loc pentru greșeală, orice fir de praf strecurat acolo ar fi distrus precizia mecanismului, astfel Încât a fost de-ajuns ca o mașină de gunoi să se fâstâcească, tăind calea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Pentru a-i pregăti altă cursă ? Reușise, oricum, s-o facă să nu fie în nici un fel sigură pe observațiile și judecata lui și nici pe a ei, să suspecteze acest monolog nesfârșit, dar să-i atribuie o secretă și neabătută direcție, către care o împingea, pe neobservate. Să se mai întrebe de ce se referise, oare, la inginerul Mateescu, și nu la frații Mateescu ? Tânărul Patraulea nu părea un afemeiat. În orice caz, nu i-ar fi trecut prin cap să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o tumbă, se rotesc toate, inginerul Nalbandu cu fasciculele proaspăt dactilografiate, coroiatul Cornea cu turnurile de răcire, Mina odalisca și seniorul Stork și mustața subțire cât aripa unei muște peste buza vecinului Vornicu. Trase ziarul, îl ridică sus sus : „Înfăptuirea neabătută, făurirea societății multilateral dezvoltate“, și se clătina sub greutatea cuvintelor, lăsă ziarul să cadă lent lent, o piruetă și țop, în picioare, țeapăn, galeria în delir, parterul înmărmurit, urlă copiii de entuziasm, s-ar cutremura cupola. Luminița schioara cea înaltă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dulapurile, pereții, planșetele, ferestrele, cuierele, jaluzelele, telefoanele, scaunele, birourile, pupitrul, aprinse lent, temeinic, minut cu minut. Așteptare zadarnică : nimeni nu apăru. Naivul se perpelise până seara, mereu acolo, în același loc. Cu ochii pe ziar : „Unanimă adeziune, Magistrală Expunere, Înfăptuire neabătută“... Dimineață după-amiază, venise repede altă dimineață după-amiază de miercuri. Ziarul, în același loc : „întregul popor... realizări fără precedent... unitate de nezdruncinat... omul nou... disciplina, întărirea disciplinei... omul nou“... Aer ars, învelind furnicarul, rostogolindu-l... asediul verii abrazive, amare și ațâțătoare
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pe-a niznaiul cu scandalul din portul Constanța, despre trădări partinice și traseisme favorabile, despre pisici arătate cu schepsis, celor care trebuie, sau schelete din dulap pe care le-ar găsi la o adică, cine nu trebuie, dacă nu urmezi neabătut linia dreaptă a partidului. Vreau doar să trag și eu de cordonul sistemului de alarmă, că țara asta se confruntă cu o aberație simptomatică și sistemică din Parlamentul României. Doamne, și aberația aceasta se produce tocmai în inima trebii pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
tărcată a unei licheluțe, v-aș povățui așa: „Domnilor, luând aminte la tradiții și năravuri, așa după cum îndemna domnitorul Cuza, și mai nou Traian Băsescu, vom putea moderniza eficient societatea românească. Depinde doar de voința noastră și de voința politică neabătută a conducătorilor noștri iubiți". Dar haina de lichea nu mă prinde de fel, iar lichelele țin al dracului la hainele lor și nu le împrumută. Dar oricât s-ar deghiza, sau o va modifica, pentru a face impresie, haina va
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de nouăsprezce ani. În acest timp a încercat rareori să comunice cu alți membri ai familiei sau să-și exprime dorința de a-i primi în vizită. Mintea ei (sau cele câteva jalnice rămășițe ale ei) continua să fie preocupată neabătut de împrejurările morții fratelui ei și a devenit o cititoare obsesivă de cărți, ziare și periodice care se refereau la desfășurarea războiului, la istoria Forțelor Aeriere Regale și la tot ce avea vreo legătură cât de vagă cu aviația. (În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să pipăie, să guste alte și alte priveliști și trupuri și lichide și parfumuri. Și în goana asta după senzații multe și tari, așa cum bănuiți, tocau totul în jur ca lăcustele. Între timp, întrecerea între Ozymandias și sculptorul său urma neabătută. Totuși ceva i-a pus capăt. Iată cum. Regele nu era un om urât. Spun asta pentru că își are importanța sa, dragii mei. Oricât de buni am fi și oricât de sfinți, când vezi un om urât e foarte greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
singurul teritoriu - timpul - În care opera - era sigur - cu vădită competență, mai ales față de noile generații În care o număra Întîi pe Marga, „răsfățata nepoată a nevestei”, apoi pe mine - cît ar fi ei de școliți, Își spunea - Încurajat de neabătuta noastră atenție, de interesul nostru real. Găsea Însă cui să vorbească și În oraș, sau printre vecini, cu toate opreliștile nescrise, cîte erau (procedînd Însă cu precauții luate cu mult Înainte, pentru a se „lămuri” cu cine stă de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mult ca precedenții că veți intra pe mâinile cele mai bune, cele mai avizate, la fiecare vot Societatea Perdamf Co. oferind și câte o rotiță zimțată din aur de 14 karate ecepțional suflat, semn indubitabil al angrenării pe un drum neabătut înainte ca și calea ferată Iași - Pomârla. Sediul Societății de Asigurări, Reasigurări și Echilibrări de Roți, Perdamph & Co. Sediul reputatei societăți se află în sediul la fel de reputatei Societăți de Pompe Funebre “La Gogu, sicrie de prima clasă la prețuri de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
refuză să se înverzească, continuând să crească ca și ficatul fostului suflător în sticlă care, în urma disponibilizărilor, nu mai suflă decât în țoi, dorobanț, cinzeacă și alte unități metrice de măsurare a volumului. Vă întrebați, firesc, de unde bani pentru creșterea neabătută a leului?!? Simplu. Madam Pârțak a concurat la Festivalul Sufleurilor unde a cîștigat un binemeritat loc întâi, primind șase butoaie cu țuică din partea organizatorilor. Sufleul cu tot cu ecou a trecut dincolo de hotare odată cu liberalizarea vizelor, scoțienii onorându l cu alte șase
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
domnule Mozorel, rău, că ăștia sau altfel spus , anonimul, scrie...Citez:”Ahău, noi o ducem foarte bine”, ceea ce e rău, după cum zice domnul colonel, că e o mână criminală care vrea ca tocmai acum, de sărbători, să întrerupă mersul nostru neabătut acasă, unde avem de făcut cârnați, urcă și alte astfel de lucrări tradiționale pentru această lună. Tu ce părere ai? Eu, ca subaltern, am aceeași părere cu dumneavoastră și cred c-ar trebui să amprentăm mesajul pentru o urmărire generală
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mai bine, În saci, moment de o deosebită importanță, marcînd transpunerea În practică a mărețelor obiective, se impregnează cu o substanță ignifugă, pe pămîntul scump al patriei, ca să nu ia foc, obiectiv major, sub semnul hotărîrii unanime de a urma neabătut, deoarece cuvintele astfel preparate trebuie să dăinuie, Într-o adeziune deplină, dacă ard nu mai găsim altele, or, prin ele și pentru ele, vom compune o strălucită cuvîntare, succese deosebite, pînă atunci Însă vom avea răbdare, vor fi depuse În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
demonstra splendoarea care era Lista. Eu tot mai așteptam să se Întâmple ceva, pentru că nu reușeam să accept până la capăt că Kelly era chiar femeia de o bună dispoziție dementă care părea a fi, dar până acum Își menținuse optimismul neabătut la capacitate maximă. Și chiar dacă nu cred că Will Îi lăsase vreo șansă de a alege În privința angajării mele, părea sincer fericită să mă aibă acolo. Investisem patru zile Întregi În studiul ei intens, Încercând cu disperare să descopăr un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dobăndește o valoare incomparabilă, denumită demnitate, care face din el o ființă capabilă de moralitate, iar prin aceasta și de umanitate, scop în sine. Demnitatea este un atribut pe care nu-l pot poseda decăt ființele raționale, care se supun neabătut legii morale și care le distinge de tot ceea ce se numește în general lucruri. Numai omul poseda demnitate, fiindcă moralitatea și umanitatea îi conferă o valoare inestimabilă, făcănd din el un scop în sine. Prin urmare, Imperativul categoric e “modelul
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Nicolae Alexandru Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2291]
-
feudale în Moldova și Țara Românească, fără să fi rezolvat totuși pe deplin una dintre problemele capitale ale istoriei noastre. De aici încolo însă, atitudinea lui Xenopol față de problema agrară a fost contradictorie. Ce-i drept, A. D. Xenopol a militat neabătut pentru „neatîrnarea economică” a țăranului, pentru ca acesta să devină un cetățean luminat, dar soluțiile pe care le-a preconizat istoricul, îndeosebi în studiul Mijloacele de îndreptare ale stării țărănimii române, ca și în altele, s-au dovedit ineficace. A. D. Xenopol
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înapoiate. De data aceasta, Engels apasă asupra trăsăturilor negative ale politicii externe țariste, trăsături izvorâte din sistemul social-politic. Sub pana lui Engels, conducătorii politicii externe țariste capătă înfățișarea unei bande de diplomați. „Cu o perseverență de fier - spune Engels -, urmărind neabătut țelul propus, fără să se dea în lături de la nici un sperjur, de la nici o trădare, crimă mișelească, slugărnicie, mituind în dreapta și în stânga, fără să se lase amețită de cadavrele a milioane de soldați și peste cadavrul cel puțin al unui țar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caracter și-au pus amprenta asupra tacticii și metodelor diplomației ruse. Cum bine a fost spus, spre deosebire de Alexandru I, fratele său, Nicolae I era necomplicat, neromantic, nespiritual, om de o inteligență prozaică și practică, al unor concluzii decise și clare, neabătut, neînsuflețit și neinfluențat de o multiplicitate a ideilor; numai o idee conta la el: cea monarhică, în sensul îndeplinirii datoriei imperiale, conferită lui de Dumnezeu; politica sa imperială și-a fundat-o pe formula: autocrație-pravoslavie-naționalitate, formulă care închidea în sine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
duce Constantin, care, prin renunțarea sa, îl surprinsese și pe beneficiar, fratele său, Nicolae. Acesta din urmă a înțeles necesitatea politică a abaterii atenției ofițerimii de la problemele interne, curățirii atmosferei politice tulburată de insurecția din 14 decembrie. Continuând să creadă neabătut în principiile Sfintei Alianțe, Nicolae I s-a hotărât, totuși, să dea un nou impuls politicii sale orientale. Adresându-se ambasadorului Franței, Saint-Priest, Nicolae I a spus: „fratele meu mi-a lăsat extrem de importante probleme, și pe cea mai însemnată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care i-o provocase această nebunie carnavalescă fusese atât de mare, încât un an mai târziu Marie își reîncepe năzbâtiile. Și de data asta jocul începe ușurel. Când Mariei îi este prezentat Paul de Cassagnac, un deputat strălucit și susținător neabătut al celui de-al Doilea Imperiu, tânărul îi oferă prietenia sa, o "prietenie curată și înălțătoare". Vor fi, după cum îi promite el, "ca frate și soră". De altfel, îi explică avântatul deputat, el era complet insensibil la farmecele și cochetăriile
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a dorinței. În timpul acestui dans, trupurile fac mai mult decât să se atingă ușor. Se înlănțuie, se cuprind, se încleștează. Picioarele femeilor alunecă, cu iuțeala fulgerului, între cele ale partenerului. Iar privirea, departe de a fi coborâtă sau fugară, este neabătută, incandescentă... Așa stând lucrurile, nu este deloc surprinzător că moraliștii anilor '20 vociferau care mai de care, considerând tangoul un "simulacru evocând fățiș actul"94 sexual. Împingând și mai departe lucrurile, unii comentatori compară chiar figurile tangoului cu cele treizeci
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]