511 matches
-
activ al Academiei Europene de Filatelie; ● Membru al Asociației Internaționale a Jurnaliștilor Filateliști; ● Membru fondator al Asociației Filatelice franco-române; ● Membru al Consiliului Director al Federației Filatelice Române; ● Membru fondator și al Consiliului Director al Societății Române de Maximafilie „Dr. V. Neaga"; ● Membru de onoare al Federației Filatelice Române; Distins cu insigna de aur a Asociației Filatelice Române (1988) și a Federației Filatelice Poloneze (1997); ● Filatelist de Onoare al Societății Filatelice Cluj (2002). ● Membru al Ligii Scriitorilor din România; ● Membru al Uniunii
Andrei Potcoavă () [Corola-website/Science/305326_a_306655]
-
(n. 26 iulie 1902 - 2003?, Rahău, județul Alba) a fost unul dintre cei mai prolifici teologi români. Profesorul Neaga aparține generației de aur a mitropolitului Nicolae Bălan, îndrumătorul Academiei Teologice "Andreiene" din Sibiu între anii 1920 și 1955, generație din care a făcut parte și Dumitru Stăniloae. Profesorul de teologie a urmat studiile superioare la Facultatea de Teologie din
Nicolae Neaga () [Corola-website/Science/301509_a_302838]
-
eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului. Observație: Categoriile de lucrări menționate mai jos și numărul lor jos se bazează pe informațiile cuprinse în volumul omagial editat cu prilejul împlinirii a 95 de ani de viață și menționat în continuare. Numărul contribuțiilor părintelui Neaga este însă mai mare, deoarece a mai publicat și după acea dată. Despre părintele Neaga s-a scris în 24 de lucrări. Pentru realizarea acestui articol s-au folosit referințele:
Nicolae Neaga () [Corola-website/Science/301509_a_302838]
-
se bazează pe informațiile cuprinse în volumul omagial editat cu prilejul împlinirii a 95 de ani de viață și menționat în continuare. Numărul contribuțiilor părintelui Neaga este însă mai mare, deoarece a mai publicat și după acea dată. Despre părintele Neaga s-a scris în 24 de lucrări. Pentru realizarea acestui articol s-au folosit referințele:
Nicolae Neaga () [Corola-website/Science/301509_a_302838]
-
meci FC Bihor a pierdut cu 0-2 (0-1) meciul cu Forex Brașov, iar în ultimul joc s-a înclinat, scor 2-4 (1-4) cu Unirea Urziceni, formația care a promovat în prima ligă. Golurile FC Bihor au fost marcate de Fl. Neaga și Foro. În cele două jocuri, pentru FC Bihor au evoluat Mihai Ad. - Oros, Lupuț, D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’66 Szeleș), Fl. Neaga - Ad. Voiculeț (’46 Lupașcu), V. Miculescu (’61 V. Grigore), cu Forex Brașov, respectiv Mihai
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
care a promovat în prima ligă. Golurile FC Bihor au fost marcate de Fl. Neaga și Foro. În cele două jocuri, pentru FC Bihor au evoluat Mihai Ad. - Oros, Lupuț, D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’66 Szeleș), Fl. Neaga - Ad. Voiculeț (’46 Lupașcu), V. Miculescu (’61 V. Grigore), cu Forex Brașov, respectiv Mihai Ad. - Oros, Lupuț (’36 Pătrașcu), D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’71 Ad. Voiculeț), Fl. Neaga - V. Miculescu (’46 V. Grigore), Szeleș. După baraj, președintelui
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’66 Szeleș), Fl. Neaga - Ad. Voiculeț (’46 Lupașcu), V. Miculescu (’61 V. Grigore), cu Forex Brașov, respectiv Mihai Ad. - Oros, Lupuț (’36 Pătrașcu), D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’71 Ad. Voiculeț), Fl. Neaga - V. Miculescu (’46 V. Grigore), Szeleș. După baraj, președintelui Alexandru Sătmăreanu și directorului tehnic Emeric Jenei nu li s-a mai prelungit contractul, iar FC Bihor și-a propus ca obiectiv reconstrucția echipei. Președinte a fost numit Alexandru Toth Ardelean
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
așezământ medical din Slatina, județul Olt. Localizat în strada Crișan nr. 9-11, SJUS a devenit spital de urgență din 1990. Spitalul a fost înființat în anul 1792, din inițiativa boierului și marelui filantrop Ionașcu Cupețu și a soției sale, Jupâneasa Neaga. Este prin urmare unul dintre cele mai vechi spitale din România. Înființarea Spitalului are ca origine tragedia uneia dintre fiicele boierului Ionașcu Cupetu, Rada. Moartea acesteia l-a făcut pe boier și pe soția sa, jupâneasa Neaga să își dorească
Spitalul Județean de Urgență Slatina () [Corola-website/Science/314936_a_316265]
-
soției sale, Jupâneasa Neaga. Este prin urmare unul dintre cele mai vechi spitale din România. Înființarea Spitalului are ca origine tragedia uneia dintre fiicele boierului Ionașcu Cupetu, Rada. Moartea acesteia l-a făcut pe boier și pe soția sa, jupâneasa Neaga să își dorească cu ardoarea înființarea unui așezământ medical la Slatina. În anul 1792, cu 46 de ani înaintea Spitalului Brâncovenesc din București, în chiliile din jurul bisericii aflată pe moșia boierului, ia ființă Spitalul.
Spitalul Județean de Urgență Slatina () [Corola-website/Science/314936_a_316265]
-
victoria cu 1-0 în fața echipei Autocatania Caransebeș. Golul a fost marcat de Paina, iar antrenorul Florin Farcaș a mizat în acel meci pe Goia - Letan, Cura, Tăut ('90 Țîrlea), Molnar - C. Roșu, Magda ('72 Codoban), Svarczkopf, Cr. Andor - Paina ('85 Neaga), Lupașcu ('74 Ianc). În lotul care a promovat s-au regăsit șapte jucători prezenți la Luceafărul de la constituirea grupei în 2001: portarii Alin Goia, Sergiu Ghilea, jucătorii Cosmin Letan, Raul Ember, Ovidiu Ghilea, Claudiu Codoban și Florin Neaga. Cea mai
CS Luceafărul Oradea () [Corola-website/Science/318948_a_320277]
-
Paina ('85 Neaga), Lupașcu ('74 Ianc). În lotul care a promovat s-au regăsit șapte jucători prezenți la Luceafărul de la constituirea grupei în 2001: portarii Alin Goia, Sergiu Ghilea, jucătorii Cosmin Letan, Raul Ember, Ovidiu Ghilea, Claudiu Codoban și Florin Neaga. Cea mai importantă performanță din istoria clubului a coincis cu sărbătorirea a zece ani de la înființarea CS Luceafărul. După ce Lotus Băile Felix a obținut promovarea din Liga a III-a în Liga a II-a, dar apoi și-a anunțat
CS Luceafărul Oradea () [Corola-website/Science/318948_a_320277]
-
86, Blănaru '108, Gh. Popescu '115, respectiv Capătă '9, Varga '72 Antrenorul Călin Moldovan a folosit o garnitură tânără: Sg. Ghilea - Ianc, Letan, Cura, A. Achim - Svarczkopf ('84 Haș), Ov. Ghilea ('75 Blănaru) - Kanyaro ('62 C. Roșu), Cr. Andor, Fl. Neaga - Gh. Popescu. În „șaisprezecimile” Cupei României, Luceafărul a întâlnit pe Dinamo București, în deplasare. Partida s-a încheiat cu victoria la limită a „câinilor roșii”, scor 1-0 (1-0), gol marcat de Luchin în minutul 32. Luceafărul Felix a avut o
CS Luceafărul Oradea () [Corola-website/Science/318948_a_320277]
-
Botoșani. Mama sa aparținea familiei de cărturari Sanielevici, din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici, precum și matematicianul Simion Sanielevici. Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Graur și-a schimbat deseori domiciliul împreună cu părinții. A fost căsătorit cu Neaga (Nina) Sion, care era fiica cea mai mare a soților Nicolae și Ionica Sion. Unul din frații Ninei a fost Mihai Bujor Sion, fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și care a murit în decembrie 1975 după
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
a fost cel mai important club de fotbal din oraș până la desființarea acestuia în 2013. Clubul a avut un excelent centru pentru copii și juniori, care a dat României mulți jucători importanți, cum ar fi Adrian Mutu, Nicolae Dică, Adrian Neaga, Dănuț Coman, aceștia numai în ultimii ani. Cel mai important jucător al argeșenilor a fost Nicolae Dobrin. În semn de admirație față de acesta stadionul echipei îi poartă numele. În prezent există o echipă de fotbal a primăriei, denumită SCM Argeșul
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
(n. ~1459 - d. 1521) a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521. Soția sa a fost doamna Despina, din familia sârbă Brancovici. După unii, era fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu, și al soției acestuia, Neaga, după alții, al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr. A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit, după moda vremii, inițierea în cele șapte arte liberale. Cunoștea limbile latină, greacă și slavonă. A călătorit prin câteva țări
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
constituie o „întărire” doveditoare a înaltei moralități a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaștere oficială a acestuia ca bazileu de către Patriarhul Constantinopolului. În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat să șteargă sau să înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum și numele fetelor voivodului: Stana, Roxana și Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanța acestei descoperiri. Studiul atent al
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
Racoviță, V. Cojocaru, I. Paulencu, V. Cireș și alții. Repertoriul Teatrului Academic de Stat de Operă și Balet „A.S. Pușkin” al RSSM, în perioada vizată, a fost structurat pe criterii de promovare a patru domenii: operă națională (Glira de Gh. Neaga, Serghei Lazo de D. Gherșfeld, Alexandru Lăpușneanu de Gh. Mustea, Petru Rareș de E. Caudella); operă rusă (Aleko de S. Rahmaninov, Vrăjitoarea /« Чародейка»/ și Iolanta de P. Ceaikovski, Cocoșelul de aur de N. Rimski-Korsakov); operă sovietică (Îmblînzirea scorpiei/« Укрощение строптивой
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
talpa țării. Dintr-unul din ultimele documente emise de Bogdan al III-lea, într-una din primele zile ale anului 1517, aflăm, pentru prima oară, de existența satului Cordăreni. Documentul ne informează că satul fusese schimbat și vândut de copiii Neagăi, urmașii vechilor săi stăpâni, cu un sat de peste Prut al marelui ceașnic Dragotă Secuianul. Din acest document și dintr-un altul, din 30 iunie 1519, se reface cu mare precizie șirul primilor stăpâni ai Cordărenilor. Primul stăpân al satului a
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
făcea parte dintr-un domeniu mai întins al lui Iuban, fieful său fiind, cel mai probabil, la Ibănești, așezare situată nu departe de Cordăreni. De la Iuban satul trece la fiul (sau ginerele) său, Andreico, care îl lasă moștenire fiicei sale Neaga, aceasta stăpânindu-l în vremea lui Ștefan cel Mare. Copiii Neagăi, din care documentele îl pomenesc numai pe Ieremia, nu știm din ce motive, fac în perioada 1504-1517,schimbul de care am mai pomenit. Odată cu acest schimb, amintirea primilor stăpâni
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
său fiind, cel mai probabil, la Ibănești, așezare situată nu departe de Cordăreni. De la Iuban satul trece la fiul (sau ginerele) său, Andreico, care îl lasă moștenire fiicei sale Neaga, aceasta stăpânindu-l în vremea lui Ștefan cel Mare. Copiii Neagăi, din care documentele îl pomenesc numai pe Ieremia, nu știm din ce motive, fac în perioada 1504-1517,schimbul de care am mai pomenit. Odată cu acest schimb, amintirea primilor stăpâni ai Cordărenilor se șterge pentru totdeauna, documentele ulterioare referitoare la acest
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
cei mai jos scriși ctitori pământeni, tot din acele neamuri, și s-au făcut pă temelie de zid și s-au înfrumusețat după cum să ve[de] cu toată cheltuiala dumn[ea]l[o]r Paraschiv Sărbean, Sava, Oprea Ilinca, Costache Neaga, Dobre ... Dumitra, preotul Marin erei, Dumitra prezv[iter], Radu, Badea prezv[iter], d[omnul] logof[ăt] Gheorghe Protopopescu, Joița, și s-a săvrșit și s-au sf[i]nțit în zilele lum[i]natului domn Barbul Dimitrie Știrbei voivod, leat
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
menționat un zapis din 28 ian. 1734 prin care Dumitrașcu Lădescu vinde o moșie serdarului Vlasto. Satul OLTEANCA -este cel mai vechi sat al comunei, fiind atestat documentar la 20 iulie 1526, cănd Radu de la Afumați conferă lui Dobre al Neagăi și altora, Moșia Olteanca și toată Pesceana, din dealul Peșcenii până la hotarul Cermegeștilor.[ Documenta Romaniae Historica- Țara Românească vol.III, doc.nr.26. Satul nu mai apare,în documente,până în anul 1893, când îl găsim , menționat, ca mahala a satului
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
Larisa. A crescut în satul Baraboi, raionul Dondușeni, unde a urmat școala medie de cultură generală, iar, mai apoi, a dorit să-și urmeze visul de a deveni interpretă de muzică pupulară, dar a fost respinsă de Colegiul Muzical „Ștefan Neaga”. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, specialitatea Limba și literatura romană, în anul 1992, iar în perioada 1994 - 1998 face studiile de doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Își susține
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
3 iulie 1940, Chișinău) a fost un politician român basarabean, membru al Sfatului Țării între 1917-1918, primar de Chișinău în două termene între 1923-1924 și 1925-1926. În 1902, a absolvit Seminarul Teologic din Chișinău, unde a fost coleg cu Teodor Neaga, și el viitor deputat în Sfatul Țării. Apoi și-a urmat studiile la Universitea din Dorpat, ulterior devenind profesor de gimnaziu la Chișinău. În timpul Primului Război Mondial cade în prizonierat la nemți, întorcându-se în Basarabia în anul 1918. Obține mandatul de
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]
-
decembrie 2002. Printre persoanele care au creat și s-au implicat în dezvoltarea Societații de Analize Feministe Ana de-a lungul timpului aminitim pe: Laura Grunberg, Mihaela Miroiu, Anca Jugaru, Mihaela Rabu, Cecilia Preda, Cristina Ilinca, Roxana Marinescu, Diana Elena Neaga, Valentin Quintus Niculescu. este un ONG independent care are ca obiective sprijinirea politicilor de egalitate de șanse între femei și bărbați în România. AnA este specializată pe cercetări aplicate și cursuri de sensibilizare și pregătire vizând problematica egalității de șanse
Societatea de Analize Feministe AnA () [Corola-website/Science/333631_a_334960]