531 matches
-
Cezar nu a reușit să-l publice decât după aproape un deceniu, era un adevărat „eșantion” de poezie adevărată și majoră. În revistele literare, pe vremea aceea, puține, erau însăilate mai ales catrene versificate ce se „remarcau” printr-un vocabular neaoș, „muncitoresc” - de tipul Deșliu! -, sau prin metafore simpliste, grosolane, pe care semidocții poeți aflați atunci în vogă - Eugen Frunză, Iureș etc. - le manevrau cu lejeritate și pe care erau obligați să le imite chiar și poeții adevărați și culți ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
liber pe cleric de laic, ambii erau preoți. Inventând un cler numai din bărbați hirotonisiți, taine și sutane, separând faptul de a crede de faptul de a trăi, noi am uitat ce putea fi cumsecădenia sacralului, acea nonșalanță prozaică și neaoșă din relația cu divinul. Călugărul dominican Christian Eeckhout, care-mi arată locurile (cu indispensabilul pașaport diplomatic), îmi amintește că rugăciunea musulmanului se poate efectua oricând și în aer liber, fără întreruperea activității, pe stradă sau în dugheana lui. Este și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
butoni de formă triunghiulară. Decorația bisericii Sfântul Nicolae din Popăuți, bogată și ea, s-a inspirat din decorația bisericii de la Hârlău. Chiar dacă unele biserici au la exterior “o haină gotică”, decorația cu discuri policrome “imprimă bisericii caracterul pitoresc al arhitecturii neaoșe moldovenești.” Spre sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare, bisericile unor mânăstiri, ca cele de la Neamț și Dobrovăț, au cunoscut o creștere în lungime, prin adăogarea gropniței, între naos și pronaos și adăogarea pridvorului închis. Această creștere în lungime a impus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru Gheorghe Vasiliu, absolvent al școalei normale "Vasile Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu, la toate trebile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am putea impune (decât poate în vederile hipertrofiante ale protocroniștilor) un ditamai "specific național" comparabil cu cel al popoarelor "mari", al grupurilor de popoare. Nu ne ironiza Cioran, presupunând un specific paraguayan al existenței? Și totuși nu avem un ce neaoș? Ceva care ne caracterizează numai și numai pe noi? Cred că o asemenea imanență rezidă mai mult în limbaj. Într-o pastă a conexiunilor limbajului, intraductibilă, intransmisibilă în alte idiomuri în întreg spectrul său de nuanțe, de subtile savori: Creangă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Tehnologizându-și viața, omul devine el însuși o mașinărie. * Ce să alegi: zâmbetul publicitar al occidentalului sau grimasa amară, dar sinceră, a românului? * Răceala occidentalului transpare și prin cel mai afectuos zâmbet; căldura românului se simte și într-o înjurătură neaoșă. * Pe oameni îi poți ușor compara unul cu altul; mai dificil e să-i asemeni. * Occidentalii iubesc mai sec animalele, dar le protejează mai atent. * Progresul tehnic regresează afecțiunea ființei umane. * Aspirația către un trai tot mai bun le afectează
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nu vom găsi niște intrigi țesute cu rafinărie. Firul curge limpede. Forța autorului este limba poporală... A voit să ne dea o limbă curată românească, întocmai cum o vorbește poporul de obște: clară, naturală și neforțată prin imitări de ziceri neaoșe anume căutate. Și a reușit deplin". Calitatea principală a nuvelelor lui Gane stă, după Vulcan, în aspectul lor moralizator: "Sunt de model. Nicăieri, nici un rând care ar jigni simțământul bunei-cuviințe" (textul a fost reprodus în Familia, XXXVII, nr. 21, 27
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cum îi recitește ea cărțile până la epuizare. Pentru că, după ce i-am spus că e doar invenția mea, s-a redresat și și-a dat seama că a dat cu mucii-n fasole. Fac pariu că dacă-i alegeam un nume neaoș, Maricica, Vasilica, să zicem, ar fi strâmbat din nas. Aia nu cadra. Dar Tiffany era cu totul altceva. Mai târziu am aflat că tipa respectivă se mândrea, așa cum bănuiam, că provine din nu știu ce familie aristocratică crescută cu pian în casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Măriuca mea cea frumoasă, pofticioasă și cu stomac bun, cum și din mărunțișul lor de pește sărac, făcut repede o fiertură de ciorbă, și din cașul dulce cu ceapă smulsă „ie sară“, potolindu-ne [setea] cu vinul acru de gust neaoș românesc, din vița ce n-a cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu mâna lui chiar, tata Noe cel bătrân, care, cică, va fi fost pui de român - mai știi?... ...Însă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu disperare în liceu, costă acum sub un euro. Moartea unui sistem educativ, a unei epoci, a speranței că "lumea" va fi salvată de tehnică. Când mă gândesc acum la teancurile de Hristev, Tițeica, Coșniță și Turtoiu și alte nume neaoș românești care nu îmi mai vin acum în minte, sunt trist. Sfinte moaște ale științelor exacte, dar și ale unui sistem aberant de formare intelectuală, au rămas fără închinători. 1 iulie 2002 Rezultatele cercetării științifice "vulgarizate", auzite astăzi la un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu ultimele urme de demnitate: "Eu sunt Rusia"... Celebrul circ elvețian KNIE a sosit în Geneva. Căldură mare, elefanții sunt spălați direct cu furtunul. Fac tot soiul de giumbușlucuri, în aplauzele mulțimii de gură-cască. Deodată, se aude în cea mai neaoșă limbă română (cu accent moldovenesc): Stai boală, liniștită, și nu mai călca pe furtun! 15 iunie 2004 Interogație: există exil fără umilință? Răspunsul meu: nu. El poate lua diferite forme și fețe, de intensitate variabilă. Astăzi am însoțit o clasă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sunt trăitori pe pământ, nu într-o cutie de cuptor a unui bloc. Traista Fizionomia satului românesc patriarhal de altădată s-a schimbat radical după evenimentele din decembrie 1989, fiind pătrunsă, până în temelii, de spiritul și de practicile capitalismului autohton, neaoș dâmbovițean. A înflorit nemunca, bine plătită de Statul social din bani publici, s-au înmulțit speculanții de toate felurile, au proliferat dughenile, barurile, discotecile, năucindu-i pe bieții truditori ai pământului, atâți câți au mai rămas... Duminică însorită și caldă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
precizare: nu am fost angajat niciodată la stat, unde să zicem că ar fi normal să existe prelungiri ale practicilor de nepotism și pile din vremurile comuniste. Nu, am lucrat de fiecare dată în com panii de frunte ale capitalismului neaoș triumfător. Mam întrebat de fiecare dată de ce un patron, interesat de profit, ca orice patron, își dă afacerile pe mâna unor astfel de indivizi care, neștiind să facă nimic altceva decât să paraziteze și să iasă în frunte, aduc numai
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
israeliți (vol. IV, 1881, pp. 1-29). Încercând să explice concluzia lui Barasch, E. Schwarzfeld făcea Într-o notă următorul comentariu : „Singurul motiv real ni se pare acela ce-i azi de toți recunoscut, blândețea și spiritul de toleranță Înnăscut românului neaoș” <endnote id="(778, p. 46)"/>. Totuși, după doar câțiva ani, Elias Schwarzfeld și-a schimbat substanțial opinia : „Evreilor [le] era mai mult tolerată șederea” În Țările Române, ei nebene ficiind propriu-zis de „o toleranță obștească religioasă” <endnote id="(778, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tu: „Cine nu muncește, nu face dragoste” adică io, membru al comitetului central al p.c.r., dacă stau ca puturosul la birou opt ore, nici pe nevastă-mea ba, nici pe amantă nu pot să le...?! Cât despre cântecul neaoș românesc cu cucul și cu plugul, mai mult credem că i s-a greșit titlul și că de fapt el se numea „Și-mi băgai cucu În plug” adică autorul anonim Își băgase (În versuri meșteșugite!) membrul copulator În agricultura
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spun nu nici unui film romînesc și în timpul ăsta am îndurat și am învățat multe, dar iată că mai apare din cînd în cînd cîte o monstruozitate în fața căreia mă simt din nou laic ă vărgil. Dilema Veche, mai 2006 Umorul neaoș Păcală se întoarce (Romînia, 2006), de Geo Saizescu Doamnelor și domnilor, îmi revine datoria neplăcută de a vă anunța că Păcală (Denis ștefan) se întoarce. S-a întors. A fost văzut la granița romîno-ungară, la volanul unei camionete pline de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acesta pronunță spre deliciul audienței cu vădită intenție licențioasă numele pictorului simbolist Puvis de Chavannes, ca Pubis de Cha- vannes. Altfel, personajele lui Caragiale nu invocă sexua- litatea într-un registru peiorativ, imprecațiile sunt modeste, eterate, lipsite de virilitatea expresiei neaoșe. Pălmuit, în loc să izbucnească, Amicul conchide tautologic că interlo- cu torul său „E măgar, și violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
său „E măgar, și violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la școala fran- ceză a vodevilului cu „mișelul”, „mizerabilul” etc.. Neaoșele „coate goale”, „mațe fripte” ies mai rar la iveală și sunt expresia prin contrast a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu în capitolul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu plăcere, piețele fiind peste tot, indiferent de latitudine și longitudine, unul din obiectivele mele de interes. Tot discutând printre tarabe despre "obiectul" marketingului nostru, ne trezim strigați de un localnic: "Domnii, vreți brândză?". Am rămas crucit, era o românească neaoșă, iar cel care ne vorbise parcă era coborât de pe Columna lui Traian! Întâlnirile la Korcea au fost interesante și emoționante primarul era din familie de aromâni iar aromânii cu care ne-am întâlnit vorbeau românește. S-au plâns că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
categoria celor care răbufnesc contra celor care se întorc, vă rog să mă treceți după ce încheiați lista, la rubrica „suspecți neconfirmați”. Dacă am răbufnit, am făcut-o împotriva decretării a priori a valorii cuiva în virtutea apartenenței la o categorie generațională, neaoșă, occidentală etc. Cred că sunteți deacord cu mine că cele mai relevante criterii ale valorii sunt rezultatele cuantificate corect, adecvat și transparent, după criterii general acceptate, dincolo de „tribul” nostru românesc și chiar de Europa continentală. Vezi o abordare de detaliu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de a trăi într-o lume inferioară nivelului său, punând în valoare arta de a corecta și de a admonesta. Instrumentul stilistic al acestei arte este lămurirea "pe înțelesul tuturor", prin împerecherea malițioasă de expresii tehnice neologice și de cuvinte neaoșe. Corespondentul sufletesc presupus de acest limbaj e sentimentul mizeriei intelectuale a adversarului. Raportul între polemist (stăpîn pe o mască demnă și glacială) și adversar e acela dintre o minte inaccesibilă și un lamentabil intelect, care trebuie corijat ori admonestat, după cum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numiții cabiru și nu ivritu sau pîrlitu, pentru că această populație era singura ce stăpînea la acea vreme tainele prelucrării fierului, descoperire ce a schimbat soarta omenirii. La sfîrșitul secolului Xlll î.e.n. canaaniții după zicerea iudeilor și cabiru după zicerea lor neaoșă mioritică erau cunoscuți că întrebuințau fierul în construcția ca-relor lor de luptă. Ori istoria ne spune că în regiune, singurii care știau meșteșugul prelucrării fierului, după documentele hitite și egiptene erau cabirii iar ivriții i-au numit canaaniți după teritoriul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
balade străvechi) compilată de Sir Walter Scott în trei volume între 1802 și 1803, intitulată Minstrelsy of the Scottish border / Balade culese la granița cu Scoția; precum poemele de Rowley, această antologie era o încercare poetică de a reda "antichitatea neaoșă" (Chandler & McLane 2008: 7). Pentru a-și promova poemele scrise de Rowley (alias Chatterton la vîrsta de 15 sau 16 ani), Chatterton a bătut la mai multe uși. I-a scris lui Horace Walpole, probabil stimulat de faptul că acesta
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
i" cu litera "y"; 3) duplicarea liberă, fără restricții, a consoanelor; 4) adăugarea liberă, fără restricții, de consoane. Aceeași strategie este descrisă în ediția Cambridge din 1842 a operelor lui Chatterton: Fără îndoială că și-a scris versurile în engleză neaoșă, iar după aceea le-a brodat cu cuvinte vechi care conveneau din punctul de vedere al sensului și al metrului. Pe acestea le lua uneori probabil din memorie, iar alteori din glosare; și anexa interpretări pe care le găsise sau
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
acest domeniu. Specializat în germana medievală, T. face numeroase traduceri din literatura acestei perioade: antologiile Din scrinul vechi... (1924) și Cavalerii cântăreți (1933), epopeea populară Gudruna (1931), tălmăcire în metru original, apreciată pentru „caracterul ei popular și arhaic”, pentru „graiul neaoș, plin de sevă” (Victor Morariu), Sărmanul Enric de Hartmann von Aue (1932) și, foarte reușit ca stil, Aventurosul Simplicius Simplicissimus (I-II, 1967), romanul lui H. J. Chr. von Grimmelshausen. Cea mai importantă transpunere este însă Cântecul Nibelungilor (1964), atât
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]