585 matches
-
temelor și sub-temelor (sfîrșitul lui § 1, începutul lui § 2, sfîrșitul lui § 4). La o privire atentă asupra categoriilor lexicale, putem descoperi ansamblurile și sub-ansamblurile izotopice, subliniate sau nu prin segmentarea în paragrafe. T82 Pădurea ecuatorială este un ocean de frumuseți neasemuite. Ploi zilnice, o căldură sufocantă, o umiditate foarte ridicată, iată reunite toate condițiile optime care favorizează o vegetație luxuriantă. ȘI proliferarea incredibilă a animalelor de toate soiurile. § 2 Ploi zilnice și abundente au favorizat formarea a trei etaje de vegetație
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
rezuma astfel planul textului acestui discurs didactic, mai degrabă descriptiv în prima parte [1] și aproape explicativ în continuare [2], conform cu ceea ce găsim în textele numite "informative". § 1 [Introductiv] REFORMULARE INIȚIALĂ: N1 ESTE UN N2 "Pădurea ecuatorială" "ocean de frumuseți neasemuite" ANUNȚAREA PLANULUI: [1] "o vegetație luxuriantă" și [2] "proliferarea incredibilă a animalelor..." ANUNȚAREA PLANULUI [1]: "trei etaje de vegetație" § 2 1.1. "boltă forestieră... În vîrful arborilor" § 3 1.2. "La etajul intermediar" § 4 1.3. "În fine, la sol
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la care se raportează copiii, în căutarea unui sprijin, a unei mâini care să le mângâie fruntea. Într-un fel de preambul, autoarea ne introduce în cadrul poveștii de viață. La fiecare pasaj, autoarea își trădează firea poetică, sensibilitatea, sufletul cald, neasemuit. Și vocea auctorială intervine de câte ori este nevoie, în limbajul atât de cunoscut al basmelor de altădată. Tonul, când liric, când sfătos, când melancolic, te introduce în starea, nu numai a autoarei, dar și a micuțului personaj, care nu s-a
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
completăm tabloul acelor vremuri tulburi. Mura este prototipul copilului sărman, dar harnic și generos, care-și ajută frații și pe bunica și luptă pentru a-și clădi o viață mai bună, cu propriile mâini, cu propria pricepere și cu o neasemuită bunătate sufletească. Cezarina Adamescu Început de poveste Pe vremea când copiii umblau cu picioarele goale prin colbul de pe ulițele satului, atunci când cu greu se căpăta de la cei cu avere o pereche de încălțări, plătite și acestea cu ziua, trei copii
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Aceasta să-i fie neschimbate și neclintite niciodată, în vecii vecilor...” Iubite prieten, îți mărturisesc că m-au trecut fiorii, transcriind aceste cuvinte. Întâi pentru limpezimea și apoi pentru tăria lor. Peste toate acestea, însă, pentru că ele vin de la voievodul neasemuit Ștefan cel Mare și Sfânt! Să nu crezi, dragă prietene, că nu ți-am auzit întrebarea - firească dealtfel. De unde vine numele Buciumului? Apoi să scotocim prin timpul clădit în documente și vom afla că Aron Vodă cel Rău „crezându-se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
De un roșu viu odinioară, această indiană decolorată era acum roz, de un roz neprecis, bătând în portocaliu. Perdelele celor două ferestre și ale patului, din același material, dar spălate mereu, se decoloraseră și mai mult. Era în adevăr ceva neasemuit în această purpură pălită, în această culoare de auroră atât de gingaș-dulce. Patul acoperit cu aceeași țesătură, aproape năruit de prea mare vechime, fusese înlocuit cu un alt pat stil empire, luat din camera vecină, scund și foarte larg, din
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
modernă și mai sintetică, dar profund ortodoxă, Mărturisire de credință din Biserica Ortodoxă Română contemporană. Semnificativ este faptul că la sfârșitul Crezului ortodox Steinhardt adaugă: ,,Mulțumesc puterilor cerești că m-au învrednicit a crede, că mi s-a făcut această neasemuită onoare și din tot sufletul rostesc, strigând cu lacrimi, ca la Marcu 9,24: "Cred, Doamne! Ajută necredinței mele"". Este citatul scripturistic pe care Steinhardt îl consideră cel mai zguduitor din Evanghelii. De altfel, el așază acest verset din Evanghelia
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în timpul ultimei lor ocupații (1806- 1812). La un bal oferit de Grigore Ghica-vodă în 1824, diplomatul danez Clausewitz remarca la rândul lui sincronizarea coregrafiei cu Occidentul, în intens contrast cu bărbile lungi ale boierilor și mai ales cu caftanele lor, neasemuit de incomode la joc. „Când era să înceapă danțul - ne informează Ion Ghica -, boierii cei tineri își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai în meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc, la poloneză, la parolă, la vals
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Alexandru Borza este strâns legat de Carpații Meridionali pentru a căror valorificare eficienta În scop turistic a militat neobosit. Propunerile, proiectele și studiile sale stau mărturie vie a sincerei dorințe de care era Întotdeauna animat de punere În valoare a neasemuitelor resurse turistice pe care Carpații Meridionali le posedă. Apariția ghidurilor turistice Amploarea pe care o luase mișcarea turistică montană din România, impunea apariția unor ghiduri turistice, care să prezinte traseele mai importante, În special cele amenajate și marcate. La această
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
alte elemente, cum ar fi cele legate de valorificarea potențialului hidroenergetic, a celui turistic În toată complexitatea și dimensiunea lui. Reprezentând un important rezervor de biodiversitate, Carpații sunt În același timp „un tezaur natural unic” de o mare diversitate și neasemuită frumusețe. Importanța istorică. Carpații, sunt atât de profund Înrădăcinați În conștiința colectivă a neamului românesc și ca urmare a faptului, că ei au reprezentat dintotdeauna, cetatea naturală de apărare și de rezistență În fața numeroșilor invadatori, care i-au calcat hotarele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
celui mai important și mai mare ,,Parc Național” din țară (Parcul Național Retezat) cu o floră și o faună cu totul aparte; a minunatelor chei dăltuite În stîncă, cum ar fi cele ale DÎmbovicioarei, Cernei, Ghimbav-Rucăr, Sohodolului, Gilortului etc.; a neasemuitelor figuri zoomorfe din Bucegi, Făgăraș și Mehedinți; a splendidelor lacuri glaciare din Retezat, Făgăraș, Parîng etc.; a numeroaselor monumente ale naturii cum ar fi: Rezervația de liliac de la Ponoare, rezervația complexă BÎlea, Pădurea Borovăț, Pădurea de castani comestibili Polovragi, etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de jneapăn Voineasa (VÎlcea) etc. Am lăsat intenționat la urmă Parcul Național Retezat, deoarece este aproape singurul care se bucură de un statut aparte În România și merită o discuție separată. Cu o suprafață apreciabilă de 38.047 ha și neasemuit ca frumusețe, aici turistul găsește nu numai o floră și o faună de neegalat, căderi de apă și lacuri glaciare mărețe, o diversitate a formelor de relief, dar și un bun echilibru natural, reducîndu-se la maxim intervenția omului, deci obținîndu-se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
deci obținîndu-se un echilibru ecologic. O excursie În Parcul Național Retezat - cu respectarea strictă a regulilor impuse - constituie o experiență unică, plină de grandoare și de farmec. În mod practic intri În intimitatea unei frumuseți cu adevărat miraculoase. Față de aceste neasemuite frumuseți, În condițiile agresivităților actuale, inclusiv de la nivel departamental și guvernamental prin amenajarea unui drum modernizat a cărui construcție este În curs, va polua masiv zona protejată, unică În Europa din multe puncte de vedere. Mult mai numeroase decît rezervațiile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
peșterile, care datorită elementelor lor componente sunt declarate monumente ale naturii. Numite În diverse feluri „sere ale adîncurilor”, „continentele subterane”, „grădini geologice subterane”, „muzee subterane”, „labirinturi subterane”, „laboratoare subterane” etc. ele copleșesc prin frumusețe și măreție. Adevărate paradisuri ale frumuseții, neasemuitele flori de piatră, ori imense săli În tavanele cărora atîrnă maiestoase policandre cu sute și mii de brațe, ce au fost realizate În sute de mii de ani - Îi cuprind pe turiști Într-o vrajă din care cu greu se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Meridionali Muntele a atras dintotdeauna omul, exercitînd asupra lui o fascinație deosebită. Pornind de la apele de munte, care prin calitățile lor impresionează În mod deosebit turiștii, apoi apele minerale și termale, crestele și piscurile mărețe, flora și fauna de o neasemuită frumusețe și originalitate și diversitate ca și de prezența unor obiective create de om, toate acestea la un loc se constituie În tot atîtea elemente cu forță de atracție. Putem afirma că dintotdeauna omul a căutat să se Întovărășească cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Dinicu Golescu, V. Alecsandri, N. Bălcescu, L. Rebreanu, N. Iorga, L. Blaga, G. Coșbuc, Ionel Teodoreanu, I. Minulescu, M. Sadoveanu etc., Înțelegem că numai o stațiune cu totul deosebită putea să adune prin calitățile sale, atîtea nume celebre. Impresionați de neasemuitele frumuseți ale acestei stațiuni, numeroși poeți au reținut-o În operele lor, unii pictori recunoscuți au pictat-o cum ar cu cele 2 tablouri din muzeul național de artă al Serbiei de la Belgrad etc. Cu toate acestea o analiză comparată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și de Întreținere corespunzătoare a curățeniei etc. 5.5.6. Poiana Brașov - Poiana Soarelui - Poiana Turismului Supranumită și „Poiana Soarelui” datorită celor cca 280 zile Însorite din an, sau de „Grădina Balcanilor” datorită abundenței deosebite a vegetației, compusă dintr-o neasemuită armonie Între pajiștele presărate cu flori multicolore și pîlcurile de molizi ce se prelungesc din pădurea ce acoperă o bună parte a Cristianului Mare, stațiunea Poiana Brașov privită În toate componentele sale (bază materială de cazare, gastronomică, de agrement, calitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se cuvine să ocrotim și să dezvoltăm, în primul rând, instituțiile legate de memoria istorică, culturală și instituțională a acestui ținut. Astfel, în acest an, în simbolica zi de 24 ianuarie, la Palatul Cuza de pe Strada Lăpușneanu, cel care găzduiește neasemuitul Muzeu al Unirii, Dr. Ioan Drăgan, de partea română din România, și Dr. Ion Varta, de partea română din Republica Moldova, au semnat un tratat de cooperare între Arhivele Naționale ale României și Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
decembrie 1959, când ușa celulei fu dată în lături și înăuntru își făcură apariția doi deținuți de drept comun, purtând pe targă o făptură firavă care aducea, prin liniile ascuțite ale pomeților, mai degrabă cu un sfânt decupat din icoanele neasemuite ale pictorilor bizantini. Era așa de slab, că puteai să vezi printr-însul și-l urmăream uluit cum încerca să-și strângă zeghea pe el, cu rămășița unui efort parcă nepământean. Era frig, tare frig în celulă și parcă răceala
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
române de d-l T.Maiorescu, pentru clasa a II-a primară, retipărite de mine cu învoirea autorului.” Cine nu ar fi fost mândru dacă ar fi făcut doar atât. Pe când dumneata ai scirs atâtea povești, povestiri și apoi acele neasemuite Amintiri din copilărie. Toamna târziu, în anul 1885, poștașul îți aducea un răvaș. Era invitația la banchetul Junimii. Îmi închipui cât te-ai amuzat citind-o, pentru că, deși purta semnătura lui N.Gane, din ea răzbătea tonul hâtru al lui
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
se putea loc mai potrivit pentru descălecatul lui Dragoș-Vodă, unde poate și râul poartă numele cățelei voievodului, Molda, strivită de zimbrul săgetat de arcașii voievodului. Locul amintit, în care s-a săvârșit descălecarea, este descris cu pioșenie de către marele și neasemuitul scriitor Mihail Sadoveanu în romanul său istoric Nicoară Potcoavă. Nu greșim când oamenii gospodari ai obștii satului se mândreau că au trăit și trăiesc pe meleaguri de legendă și glorie - Țara de Sus, Țara fagilor (arboroasa) prin care a călcat
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
pe care i-am purtat la o petrecere. Erau de lac negru, strălucitori și tocurile semănau cu niște mici urne funerare. 22 aprilie Prințul imperial la Buftea. (Acolo germanii m-au plasat în arest la domiciliu, în 191741). Pentru că era neasemuit de firav, am crezut, atunci când l-am văzut pentru prima dată, în uniforma lui albă, că văd un fel de înger războinic, un spirit al credinței sprijinit de sabia sa. Plutea în jurul lui ceva mistic. Femeilor care la trecerea sa
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Simfonia a IV-a ocupă oarecum un loc aparte în creația beethoveniană, deosebindu-se prin seninătatea coloritului și atmosfera liniștită. În simfonia a V-a însă, problemele abordate în simfoniile precedente sunt rezolvate integral și consecvent. Aici, compozitorul dezvăluie o neasemuită profunzime de gândire și bogăție de sentimente, iar sfera fundamentală a imaginilor artistice e întruchipată cu o plasticitate, claritate, logică și putere de convingere excepțională. Urmează apoi simfonia VI-a, ,,Pastorala”, caracterizată de Glinka drept ,,nemăr ginit de frumoasă”. Simfonia
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
următoarea temă apăsată: După un ritm de cavalcadă al coardelor care crește mereu, apare tema II; ea este cântată de viorile prime și are tot caracter de dans: Neastâmpărul ritmurilor, în care pulsează parcă tot freamătul vieții, melodiile de o neasemuită vigoare, izbucnirile orchestrei, toate laolaltă îndreptățesc pe deplin caracterizarea pe care Richard Wagner a făcut-o în lucrarea sa ,,Arta viitorului” acestei capodopere beethoveniene; Wagner spunea despre Simfonia VII că este ,,o apoteoză a dansului”. SIMFONIA VIII, op. 93, în
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
se mai strecoară, uneori, între celelalte, rămânând totuși distinctă de restul, și-apoi dispare - o rață albă, cu guler auriu!). Și-atunci de unde căzuse pana aceea găsită de mine? M-am tot gândit la vreo pasăre străină, la vreo zburătoare neasemuită, dar nu am găsit nicicum care putea fi identitatea străinei ce își lăsase urma astfel (sau fusese silită să și-o lase). Poate de aceea am început brusc să fantazez, să delirez, să îmi închipui însă nu o zburătoare uriașă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]