701 matches
-
mine mie însumi, modești făclieri care ați luminat potecile cugetului nostru odinioară, în anii claselor primare, cât de sfântă și mai presus de orice răsplătire îmi apare munca voastră dăscălească!". (s.n.) Lumina din sufletele curate, iradiată de ochii iscoditori și neastâmpărați ai copiilor, reprezintă un îndemn necontenit spre căutări, pentru educatorul cu chemare față de profesia didactică. Munca desfășurată în școală timp de peste patru decenii m-a condus la convingerea că cine nu iubește copiii și nu are vocație pentru profesia didactică
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Numai dascălul a rămas serios, așa cum fusese de la început. Aceste năsărâmbe nu-l mișcară cu nimic. Și-a dres vocea și s-a răstit scurt, astfel încât scufundă iarăși pronaosul în tăcere. Cu privirea, îi mustra și îi chelfănea iarăși pe neastâmpărați. Nu le îngăduia niciun giumbușluc. Cheful de hârjoană puse, mintenaș, pe fiecare a gândi la orele de după școală pentru a se întrece în felurite jocuri ale copilăriei. Imașul de la marginea satului părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
imagini ale unei iluzionări care le-a permis să se materializeze, care a dat aparențelor valoarea unor apariții! Puterea umbrelor, acesta este secretul puterii teatrului. Pentru Shakespeare, actorul este cel ce dă formă și substanță umbrei, nesubstanțialului. Peste ani, figura neastâmpăratului Ariel - ca metaforă a actorului - va fi ecoul celei a năzdrăvanului Puck, iar Furtuna - un ecou al Visului... În formele (shapes) pe care le ia Ariel, în nălucirile provocate de Prospero cu ajutorul lui, există ceva inconsistent, golit de substanță; toate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ar fi crezut mare lucru, purtările ei de fată bine educată și ușor trufașă, cruzimea ei delicată (era prea tânără și prea frumoasă ca să aibă habar ce era compasiunea lipsită de calcul), moderată de un umor fulgerător și o politețe neastâmpărată. Faulques mai observase și că, deși se străduia, nu trecea neobservată: bărbații o lăsau să intre pe ușă Înaintea lor ori Îi deschideau portiera automobilului, chelnerii veneau de cum se uita la ei, la restaurant orice maître Îi rezerva cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de a fi, fără să abdice de la nimic, la Înălțimea oricărui interlocutor. Până și bacșișurile din restaurante și hoteluri le strecura ca și cum ar fi Împărtășit cu celălalt o glumă spusă În șoaptă. Și, când râdea În hohote (ca un puști neastâmpărat și complice), orice bărbat s-ar fi lăsat ucis pentru ea sau râsul ei. Era foarte bună la așa ceva. „Noi, persoanele educate, spunea, Îi seducem pe ceilalți cu ceva foarte simplu: vorbim doar despre ce-i interesează.” Ea putea seduce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
par urme de pasăre în zăpadă. Ciobănașul cu țundra cafenie vine din Muscel, iar cel cu țundra mai scurtă din Prahova. Alături e țăranul monumental, în costum de o mare linie clasică, din Dolj, și gorjanul cu pieptar de podoabă neastâmpărată și cu cămașa lungă și înfoiată. Ândreaptă-ți ochii la costumul de uimitoare efecte, obținute prin simplitate, al hațeganului, sau spre bucovineanca ceea baroc încărcată de coloare, de bani, de flori. Dobrogeanul te atrage mai puțin, fiindcă ține să ilustreze influențe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fuge repede; găină; gospodar; grajd; grație; greu; haiduc; Harap-Alb; hipism; iarba; impunător; iute; înalt; îndrăzneală; înhămat; jucărie; lasagna; localitate; lucru; masivitate; măiestate; măiestrie; măiestuos; măreț; măreție; mîrțoagă; mediu rural; melc; mic; mîndru; moarte; mult; muncitor; de munte; murg; mușcă; năzbîtios; neastîmpărat; noblețe; nomad; organe; pace; partener; pasiune; paște; păr; plug; popas; porc; povești; puternicie; rafinament; război; rece; roșu; salam; salvator; sanie; scăpare de nevoi; simplitate; sinceritate; soare; sobă; soț; speranță; spirit; sprinten; stăpîn; suprima; sur; tracțiune; trage; trăsură; trădare; trop; turbat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
băiețel (2); biberon (2); blînd (2); bogăție (2); bun (2); copil (2); copilă (2); curat (2); educație (2); elev (2); făt (2); gălăgie (2); grijă (2); individ (2); infantil (2); inteligent (2); înțelept (2); matur (2); minunăție (2); năzbîtii (2); neastîmpărat (2); nevinovăție (2); odor (2); om mic (2); persoană (2); plînge (2); răsfățat (2); rău (2); responsabilitate (2); rîde (2); sfînt (2); simpatic (2); urmaș (2); zîmbitor (2); adolescent; adolescență; afurisit; amintiri; amuzant; apus; așteptări; atent; avere; binevoitor; Bogdan; borac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); necuratul (4); rac (4); satană (4); cu coarne (3); malefic (3); mare (3); Michiduță (3); sfînt (3); strașnic (3); (2); afurisit (2); basm (2); chin (2); coadă (2); cruce (2); de copil (2); durere (2); eu (2); foc (2); neastîmpărat (2); nebun (2); necredință (2); nimic (2); nu (2); om (2); spurcat (2); șarpe (2); teamă (2); ură (2); Aghiuță; Ana; Andrei; ban; bine; biserică; bou; brrr; bun; carne; caut; ceai; cinstit; coasă; copilărie; cornorat; creț; decăzut; demonic; dezastru; diabolic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Pista; flăcări; fricos; frig; frumos; fulg; și furios; gîndul; grabă; la gură; hai; ca iepurele; a ieși din fire; iubire; îndemînatic; îndrăzneț; înflăcărat; înțepător; întîrziere; chiper; lacrimi; leneș; liniștit; lumină; maraton; mers; minge; la minte; mișcă; la mînă; muzică; năzdrăvan; neastîmpărat; neplăcut; nerăbdare; oameni; odihnă; oțel; panteră; pas; pasăre; pași; pericol; la picior; picioare; pișcător; plăcut; portocaliu; potolit; rapidă; foarte repede; repezit; roșie; ca săgeata; sfîrșit; spaimă; spital; sportiv; sunt; șmecher; talpă; tare; trădare; Turcia; țînțar; urît; ustură; usturime; ușor; vagon
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ied; ieftin; iluzie; impresii; indiferență; indiscret; infractor; inteligență; închisoare; înșela; a înșela; înșelat; înșelător; înțelepciune; josnic; judecată, durere; limbă; lipsă de respect; lipsă; mamă; mască; mereu; minciunește; minte; minți; a minți; mister; mișelie; mîrșăvenie; moldovean; motiv; nas mare; nasol; neagră; neastîmpărat; neasumare; nebun; necesară; necinste; necredință; necunoaștere; nedrept; de neiertat; neloial; neordonat; neplăcut; neputincios; nerespect; neseriozitate; nesiguranță; nesinceritate; nespusă; nevinovată; niciodată; nimeni; obicei; obișnuință; om laș; omis; ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndoaie; îndreptare; jenat; leagănă; lejer; lemn; lene; lent; locomoție; locul; lucru; lucrurile; lumea; manevra; masa; masivitate; melc; merg; mergea; mic; mintea; nu mișcă; a mișuna; mîini; mîinile; moară; moarte; modifica; molecule; mor; motorul; mult; munte; un munte; munții; mușcă; mutare; neastîmpărat; neîncetat; neliniște; nemișca; nepăsare; nobil; un obiect; omul; oprește; organism; orice; paralizat; paralizie; penis; persoane; peste; peștele; picioarele; pipăi; pișca; placa; plecă; plimba; se plimbă; plimbăreț; plin de viață; porni; a porni; privirea; pune; în putere; ramă; reacționa; relaxare; respira
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inspirat; instabil psihic; instituție; insuportabil; interesant; inuman; irațional; isterie; de iubire; împlinire; înspăimîntător; nu înțelege; înțelept; John; tra-la-la; liber; liniștit; lipsă de minte; lună; majoritatea; măscărici; ca mine; mintal; minte; Mircea Badea; mod; la modă; Monica; ca noaptea; nenormal; neadaptat; neastîmpărat; nebunie; neclar; necontrolat; neconvențional; necugetat; nedumerit; nefolositor; negînditor; neîndemînatic; neînțeles de societate; nejudecat; neliniște; neliniștit; nepăsător; netrebnic; nevinovat; nevroză; aproape normal; ochi bulbucați; ochi; om fără minte; om normal; omenesc; papițoi; paranoia; pastilă; păcat; păsărică; pedeapsă; pericol; periculos; pian; pică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chicote de rîs pe înfundate) Costache: Mă, cine-i acolo? Vocile: (printre sughițuri de rîs)... Noi... Costache: Care noi, mă? Vocile:... Noi... Costache: Da ce căutați voi pe-aici?! Vocile:... Nimic... Mere... căutăm niște mere... (rîsete) Costache: Care mere, măi neastîmpăraților! Octav, ce-i cu ăștia pe aici? Octav: (apropiindu-se de gard) Băieți, hai, azi teiul nu face mere... Încercați mîine, hai! (musafirii rîd fără să se mai ferească, scutură copacul și apoi pleacă) Țiganii noștri cei de toate zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la telefon când îmi spune „Săru’mâna, nașă!”. Cel mai bine descrie situația de atunci, poeta Ana Blandiana, în poezia „Termometru”: “Principalul e să nu ne pierdem mințile”, Auzeam mereu Și-mi imaginam mințile Ca pe niște bobițe de mercur Neastâmpărate, greu de stăpânit Și gata mereu să se piardă” Iar poezia lui Mircea Dinescu „Interviu”, descrie același lucru, în stilul său, pamfletar : “La noi la țară e bine e frumos.. La noi tinda bisericii a fost redată agriculturii porcul a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
celui mai strașnic dintre „cenzorii“ din școală, nu mă mai temeam de nimeni și de nimic. Știam, afară de aceasta, că și eu trebuie să mă fac odată ca Huțu, și pentru aceasta îi prindeam apucăturile și, înainte de toate, din copil neastâmpărat ce eram, mă făcui un băiat așezat și înțelept ca dânsul. Mergeam dar totdeauna cu el, de el ascultam totdeauna și la dânsul căutam scăpare când eram năpăstuit. (Ioan Slavici, Budulea Taichii) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turbarea sa". Evocă chipul mamei sale, femeie harnică și pricepută care voia să-l vadă pe Nică ajuns popă. Din întâmplările sale, reiese, în mod indirect, firea neastâmpărată, vioiciunea, istețimea, bun cunoscător al firii umane (plănuiește cum să fure cireșele), diplomat (tăinuiește pozna), sensibil, învață din pățanie că "Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în familia lui Ștefan și a Smarandei se nasc 8 copii: Ion, Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei băieți pier de copii. Ecaterina moare în 1893, iar Zahei, Maria și Ileana trăiesc până în 1919. Isteț și neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilărie, Nică urmează școala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădița Vasile" ăVasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Școala era într-o chilie făcută de săteni, la îndemnul parohului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se concentrează pe mai multe personaje legate direct de primii ani de școală ai lui Nică: Vasile a Ilioaei, tânărul învățător și cleric ortodox, care îl înscrie în clasa nou înființată; superiorul lui Vasile, preotul paroh; Smărăndița, fata inteligentă, dar neastâmpărată, a preotului; tatăl lui Creangă, Ștefan, și mama Smaranda. Unul dintre primele episoade prezentate în carte prezintă pedepsele corporale recomandate de preot: copiii erau puși să stea pe un scaun denumit Calul Balan și biciuiți cu Sfântul Nicolai ădenumit după
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
jocul, fără ca Nică să se deosebească în acest sens de ―copilul universal-, așa cum apare în vorbele tatălui, Ștefan a Petrei: ―Dacă-i copil să se joace...... -. Institutorul,Creangă știe că jocul presupune spirit inventiv, bucurie ă―....mă făceam tot mai neastâmpărat...-). În consecință, jocul presupune ―năzbâtii-, năstrușnicii. Uneori, Nică, agasează prin năzdrăvăniile lui pe cei din jur care-l etichetează drept―ușernic-, ―zbânțuit-, sau ―spânzurat-. Vârsta primilor ani de școală împletește jocul cu învățătura . Mărturie stau ceasloavele cu urmele muștelor care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mulți părinți dezorientați caută ajutor de la alți părinți la fel de dezorientați, precum și de la binevoitori mai mult sau mai puțin îndrituiți a da indicații terapeutice. Încadrarea corectă a subiectului în grupul din care face parte este deosebit de dificilă, mulți copii normali, dar neastâmpărați, fac subiectul îngrijorării artificiale a părinților, fiind supuși unor tratamente inutile și unor medicamentații de prisos, dacă nu chiar contraindicate. Aceeași incertitudine a diagnosticului poate duce și la sublinierea unor "puncte slabe" (care, de fapt, nici nu există) și căutarea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
al doilea asupra educației, instrucției și integrării sociale. Sindromul ADHD a devenit o temă la modă. Poate prea la modă. De prea multe ori se tinde a fi catalogat ca având această afecțiune subiecți care, pur și simplu, sunt mai neastâmpărați ca semenii lor. Prima problemă în cazul ADHD este stabilirea unui diagnostic corect. Capitolul XIII Psihopedagogia specială profesie specială Labor omnia vicit, Improbus et duris urgenta in rebus egestas. (Vergilius)218. Meseria de defectolog pune câteva probleme preliminare: "Individul este
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vegheat nașterea: un bărbat și o femeie care se iubeau. Ea, femeia dispărută, e o fotografă spaniolă extrem de talentată, cu un temperament de foc și umori imprevizibile, numită Paz (pace), deși, așa cum precizează scriitorul, "un cuplu înseamnă război". Solară și neastîmpărată, Paz se sufocă în Europa, în vreme ce el, César, jurnalist, se agață de bătrînul continent, traumatizat de niște reportaje teribile, care îi clătinaseră adînc rădăcinile umane. Cufundarea lor în iubire începe cu pasiune, senzualitate, minunarea în fața artei, a literaturii... și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Lică. Duminică, ziua de Paște. Lică sosește. După el și țiganii. Pe când la Ineu oamenii intrau în biserică, la Moara cu noroc se începu veselia destrăbălată și fără frâu. Ana nu voia să joace tocmai pe timpul sfintei liturghii [...], dar Lică, neastâmpărat afară din seamăn, o strânse în brațe și o luă cu sila la joc. Ea își aținti ochii la Ghiță: acesta însă, în loc de a se arăta supărat, scoase pe Uța din mînile lui Răuț și începu să-și petreacă și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de cât, e greu”recunoașterea utilității și necesității scrisuluiși în general a culturii în viața cotidiană; p. 164, r. 11 12 : „cei care n-au copii nu știu ce-i necazul” copiii sunt binecuvântări, dar aduc și multe necazuri prin firea lor neastâmpărată și prin nevoile aferente creșterii lor; p. 165, r. 24 25 : „Opinca-i bună, săraca ! îți șade piciorul hodinit, și la ger huzurești cu dânsa” eficiența și utilitatea sporită a obiectelor tradiționale față de cele ale civilizației moderne, mai arătoase, dar
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]