558 matches
-
preluat în forma sezon și a primit o semnificație în parte diferențiată de cea originară, încît nu este un sinonim perfect al lui anotimp. În mod similar, după germ. Unabhängigkeit [unab΄hä(ixkait] s-a creat românescul neatîrnare (războiul de neatîrnare), iar fr. indépendence [ẽdepă΄dăs], it. independenza [indepen΄den-tsa] au introdus cuvîntul independență, care a marginalizat calcul după modelul german. Nu întotdeauna însă lucrurile se prezintă astfel, căci un cuvînt precum germ. Bohrmaschine [bo:(ma((in(] a fost preluat ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și ungurească în Țara Oașului și Maramureș, de cea austriacă 144 de 9 ani în Bucovina, de cea rusească 106 ani în Basarabia, România de la 1918 visa veșnica neatârnare în hotarele ei firești.... Cât privește Bucovina Hurmuzăcheștilor și a „Arboreștenilor” ieșită din temnița de la 1877, susținută apoi de bărbați din familiile Morariu, Berariu, Bucevschi, de personalități ca Ieraclie Porumbescu, Dim. Petrino, Vasile Bumbac, preotul Constantin Morariu, T. Robescu (dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Albina românească, Buletinul oficial, Alăuta românească, Foaia sătească, Dacia literară, Icoana lumei, Arhiva românească, Arhiva albinei românești, Jurnalul Dunărea”, „Faptele belice ale românilor transilvăneni în anul 1849”; „Epistola pastorală a episcopului Andrei Șaguna”; „Despre deregotariatul din timpul de față”; „Neatârnarea limbii române în dezvoltarea sa și în modul de a o scrie” cu: 1. Endreptarul cel mai nalt în vorbire, scrierea și formarea limbei române”, 2. „Literele corespunzătoare firei limbei române și modul de a scrie cu ele” cu semnătura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1862), moartea neuitatului Aron Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea Episcopiei Bucovinei la treapta de Mitropolie a Bucovinei și Dalmației (1873), înființarea la 1875 a Universității Francisco - Iosefine și cu dânsa a facultății teologice în Cernăuți (18641878), proclamarea neatârnării Principatelor Române (1877), proclamarea Principatului România în regat și de când domnitorul României poartă titlul „Regele României” 1882), înființarea Societății „Școala Română” în Suceava (1883), înființarea Societății Doamnele Române în Cernăuți (1890), înființarea internatului pentru studenții români în Cernăuți (1896) Prima
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.284 din 8 noiembrie 1919. Numărul 4 al revistei Unirea are următorul cuprins: În chestiunea minorităților, Galeria oamenilor politici, Curente și atitudini în noul parlament, Bolșevicii din punct de vedere socialpolitic, Critică literară, Cronica săptămânii. Foiță: Războiul nostru pentru neatârnare. * Urzica, revistă umoristică, satirică și de... spirit, Cernăuți, Anul I, nr.1 -1927, (splendid ilustrată; cu realizări umoristice, de durată, nu numai efemere). (Din bibliografie la FătFrumos nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai ales, de imaginativ și „liber de a visa” forme ale Împlinirii individuale și sociale, destinul - „destinul social” și nu există altul În afara acestuia! -, destinul social Îți oferă doar vreo cinci sau șase „forme” În care poți să-ți afirmi neatârnarea și existența: artele (și artele militare!Ă, literatura, științele, magistratura - care În vechime se Învecina cu Puterea și, mai nou, poate de la Napoleon Încoace, care a decretat că „destinul este politica!” - și politica. Poate și anume forme ale „filantropiei”, unde
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cum au fost cel englez și cel german. Or, ha, ha, ca să glumim puțin și amar, cum am Învățat să o facem, În acest sens „războiul Încă nu s-a sfârșit!”. Acel război secular pe care Îl ducem pentru adevărata neatârnare și În care „comandanții și luptătorii” nu sunt cei desemnați de obicei sub acest nume, ci... au fost preoții, scriitorii, autorul anonim care Într-o stranie colaborare cu boierul Vasile Alecsandri a scris Miorița sau cei care au compus Toma
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vechile ei hotare. În astfel de împrejurări, și noi suntem siliți să ne proclamăm, în unire cu voința norodului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor. Proclamarea neatârnării este o cerință politică a vremii, căci Republica Moldovenească nu mai poate aștepta de la nimeni orânduirea vieții sale și popoarele Republicei trebuie să înțeleagă că viitorul lor atârnă numai de la dânsele și că acest viitor poate să fie înfăptuit numai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
oștile românești pe pământul Republicei nu au. Toate zvonurile, cum că Românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va fi atinsă de nimeni și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va fi atinsă de nimeni și că nimic nu primejduiește neatârnarea și slobozeniile, dobândite prin revoluție, noi vă chemăm pe toți spre unire, spre muncă pașnică și liniște, pentru binele și folosul tuturor noroadelor Republicei Democratice Moldovenești, de acum și pururea neatânate. Primită de Sfatul Țării la 24 ianuarie 1918. 57
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
armata permanentă și cea teritorială; 1.254 era numărul tinerilor înscriși pe listele de tragere la sorți ale fiecărui județ. Tabelul următor indică repartiția contingentului anului 1877 pe județe, reședințele lor și plăși: c. Maiorul Gheorghe Teleman, erou al Războiului Neatârnării Glasul dorinței de libertate, al sentimentului sacru al independenței s-a manifestat puternic în rândurile populației orașului Huși. Un fiu al acestui oraș, care prin faptele sale de arme s-a remarcat în mod deosebit, a fost generalul Gheorghe Teleman
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopului Melchisedec, prin apelurile sale la sentimentele patriotice cu care a înflăcărat pe toți credincioșii din țară și pe ostașii aflați pe front. Hotărârea românilor de a cuceri independența pe câmpul de luptă relevă faptul că participarea lor la Războiul Neatârnării, directă sau indirectă, a avut un rol determinant. Pe tot parcursul campaniei din Balcani, în operațiile militare de la Dunăre, Calafat, Nicopole, Plevna, Rahova sau Vidin, cetățenii români, în haină ostășească ori ajutând în diferite chipuri armata, și-au dovedit permanent
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spune astfel, ‘‘vorbărie goală’’, dar fermecătoare că nici una alta, din câte ni s-au păstrat în scris: un fel de tacla superioară, în care de atâtea ori avântul verbal confiscă pentru sine inițiativa povestitoare și chiar se aruncă în deplină neatârnare. Vorbele, făcute astfel, de un continuu suflu euforic, să gâlgâie și să clocotească, ajung la neașteptate răsfățuri ritmice și își răspund cu potriviri de sunete, asociindu-se singure mai mult după sonorități, decât după înțeles. Cum ar fi de exemplu
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
istorice, autorii studiului acordând atenție cadrului conjunctural, social, al manifestărilor gazetărești ale lui Mihai Eminescu, în serialul de articole intitulat Icoane vechi și icoane nouă, în care se află întreg reliefată atitudinea politică a poetului, sub presiunea evenimentelor Războiului de neatârnare din 1877. Eminescu marchează aici "principalele momente ale evoluției neamului, accentuând rolul vieții economice contemporane și nevoia ca societatea românească să se dezvolte în virtutea cutumelor străvechi". E o analiză, spun comentatorii, ce "ajută să nu cădem în păcatul celor care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
adesea cu foarte mari suferințe, au înfruntat năvăliri devastatoare, războaie nimicitoare, catastrofe naturale sau provocate, au construit cu mâinile și cu spinarea lor, cetăți și ziduri de apărare, și-au sacrificat avutul, familia și viața pentru neam și țară, pentru neatârnare, pentru supraviețuirea națiunii. Omul de rând a umplut cu oase câmpurile de bătălie de la Plevna, Rovine, Podul Înalt, Călugăreni, Mărășești și Mărăști, oasele omului de rând se află îngropate sub construcțiile de la Canalul Dunărea-Marea Neagră, în gropile comune de pe lângă închisorile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
țară imaginea conducătorului iubit al poporului însoțit necontenit în stânga de inimă și de credință de cel mai apropiat tovarăș de viață și de muncă și de luptă pentru mai binele patriei și pentru izbânda marilor ei idealuri de libertate, de neatârnare și de neistovit progres. Imaginea a trecut în legendă, legitimând vocația acestui popor de a ridica din rândurile sale fiice tulburător inspirate de o covârșitoare dragoste de țară și însuflețite de o mare putere de jertfă în slujba propășirii cauzei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iarăși numele celor negăsiți pe la casele lor. Cu toate strădaniile polițiștilor, se pare că problema nu fusese rezolvată nici pe departe de vreme ce prefectura insista cu o altă adresă (6967) datată 10 august, când armata română era În plin război de neatârnare a națiunii. Față de tonul precedentei, aceasta fusese și mai dură, aproape ultimativă lucru care Îi va fi dat fiori și furnicături pe șira spinării bietului polițai hușean: „Vă repet Ordinul No. 6158 relativ la reserviștii care nu sau prezentat când
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sa putut prezenta zisului Batalion fiind trecuți În Guarda civică”. Deci, până la urmă, fusese vorba despre o proastă evidență, manifestată și cu alte prilejuri.. a.r. Scrierile eroice - la mare cinste dar la minusculă căutare! Importanța colosală a războiului de neatârnare a răscolit imaginația unui mare număr de poeți, prozatori sau artiști plastici. De altfel, câțiva din ultimii au fost chiar pe fronturile de luptă imortalizând pe pânză sau pe hârtie scene memorabile. Unul dintre autorii de poeme și proze fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
era acela folosit de un brav și mare patriot ofițer cu gradul de locotenent colonel pe numele său D. Papazoglu (În original, Papasoglu). Acesta va bombarda, literalmente, prefecturile din țară cu numeroase lucrări litografiate ce reprezentau scene din războiul de neatârnare. Litografia este, potrivit Dicționarului limbii române, „O metodă de reproducere și de multiplicare pe hârtie a textelor, desenelor, figurilor etc., prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială, calcaroasă”. Încă de pe 10 septembrie 1877, Prefectura Fălciu primise
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bunăvoința armatei și cu aprobarea medicilor de campanie. a.x. Ofrande cu bucluc În epoca la care facem referire În acest material, la mare vogă erau listele de subscripție publică ce se Întocmeau mai În toate ocaziile. Totuși, Războiul de Neatârnare nu era chiar o bagatelă ce putea fi transformată Într-o glumă de prost gust și asta au pățit-o cele două instituții ale statului, una subordonată celeilalte. Cu numărul 10885/21 noiembrie 1877, Prefectura se adresase Poliției pentru a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1866. 2) Nu este just formulată expresia de <falsă independență>. După părerea mea, se poate spune că independența căpătată În 1877 a fost transformată treptat Într-o independență pur formală”. Și uite-așa s-a Încheiat și spinosul capitol al neatârnării României, În variantă comunistă. a.f. „Nu este just că un salariat are mai mult decît alții” Egalitatea, a fost unul dintre criteriile de bază a filozofiei comunismului enunțat de corifeii Marx și Engels și aplicat (cu răsunătorul eșec cunoscut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stau sub jocul fatal al destinului. Ștefan este un erou tragic. Drama lui stă în contradicția dintre măreția scopului și modestia mijloacelor; uriașul efort, curajul nebunesc de a sfida soarta, imposibilul, moartea, pentru a-și îndeplini visul de libertate, de neatârnare pentru țara sa. Au fost momente, după înfrângerea zdrobitoare de la Valea Albă, când omul de fier, "Neînfrântul", a fost la pământ mai jos nici că se putea, decât numai sub el. Sunt clipe când drama atinge culmile tragediei individuale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fac ceva! Dar ce?! Să aflu o cale. O cărare. O potecă măcar... Te-ai rătăcit olecuță, spune Daniil cu blândețe. Te-o lumina Dumnezeu. O să-ți găsești calea... Ștefan rămâne cu ochii pironiți în gol... Respiră adânc și începe: "Neatârnarea", gândul aista drag inimii mele stăruie în mine din Sâmbăta aceea Luminată, când am fost uns pe Direptate de-am luat schiptrul Moldovei. Sunt douăzeci de ani și mai bine... Îmi amintesc, îi ia cuvântul Daniil. În primăvara aceea, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de cicoare, cu pletele blonde încercuite de magnifica coroană Mușatină, pare mai 'năltuț și nu-i dai cei patruzeci, patruzeci și doi de ani pe care-i are. Vă mulțămesc! închină el spre adunare. Am împlinit un gând drag nouă: neatârnarea. Am ridicat fruntea. Vă tare mulțămesc! Viteji ai Moldovei! Ați luptat bine! Ați săvârșit la "Podețul" acela, o.... o poznă nemaipomenită! Nici în vis n-am visat. Vă mărturisesc: inima-n mine era cât un purice!... "Marți 10 ghenarie văleatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se dezlănțuie în hohote mari de râs: Nu ți se pare, Șendreo, că te-ai prea împărtășit din sângele Domnului? Suntem prea mici pentru pozne atât de mari... Să ne cunoaștem lungul nasului... Mă bucur că am împlinit visul nostru: "neatârnarea Moldovei". Nici n-am pohtit mai mult. Cât despre "Creștinătate", aiasta-i pe deasupra. Mă bucur și pentru ea. Dacă se unea Europa într-o mare "Cruciadă"... se frăsuie Luca Arbure. "Dacă", murmură Ștefan. Eu am strigat. Cât i-am rugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]