1,328 matches
-
Domnul Popa nu prea are chef. Dar nu vrea să-l strice pe-al ei. Agită gânditor sticla de șampanie. Dacă o agită bine, poate se varsă mai mult de jumătate. Dar nu pe jos, că iar își aduce aminte nebuna de gresia pe care o vrea și de parchet și celelalte. Domnul Popa se îndreaptă cu sticla spre geamul bucătărioarei lor de la parter și îl deschide, în timp ce doamna Popa merge să scoată din vitrină paharele de cristal. - Cu-cu! Blițul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
degetele de la picioare și câteva antecedente homosexuale, iată-mă viitor tată! Nevastă-mea, sigur, e fericită. N-aș fi crezut că o să reușească. Sincer să fiu, mă îndoiam și de mine. Personal, cred că mi-a făcut niște vrăji cu nebuna aia de nevasta domnului doctor, am prins-o cum îmi făcea niște cruci mici pe spate - ea zicea că a găsit un purice. Ca să mă umilească, adică dacă nu mai stăteam cu ea acasă, nu mai eram îngrijit. Acum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
strălucind din loc în loc niște pastile la fel de roșii, cele pe care nu mai putuse să le înghită din flaconul gol pe care-l ținea în mână. Mișu închise repede ușa, înainte ca altcineva să bage de seamă. Uite că reușise, nebuna! Planul lui ad-hoc era să o trezească pe Mariana, să o trimită pe scenă și ea să se prăbușească acolo, live. Impactul ar fi fost mai mare și toată lumea ar fi uitat de povestea cu halterele. Altfel, povestea părea făcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mod normal, ar trebui să plec. Să mă duc acasă la nevastă-mea, să văd ce face cu sarcina aia, cum se descurcă. Să văd ce învârte Mișu la MaxiBar. Dar mai stau puțin. Mai stau să văd ce face nebuna. Pot să plec oricând. Oricând vreau eu. Mai stau câteva zile, să văd ce orgii pune la cale. Într-un fel e plăcut. Mi-am „asumat” propriul corp. Mi-a venit și o idee: la vară mă duc cu nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
s-a petrecut ceva grozav. În sala în care jucam Oina a venit și o delegație de egipteni cu o foarte mare actriță a lor (un fel de Carmen Stănescu), pe care o cunoscusem la Cairo. A râs ca o nebună tot timpul spectacolului, la un moment dat a strigat la noi să ne oprim un pic, că nu mai poate. Lui Silvestru nu i-a plăcut și n-a scris. Asta e! Pe mine mă iubea, asta e sigur, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Am jucat mult în Chirița, l-am jucat și pe Guliță, fără să rup gura târgului, eram pe atunci în vână tare, nu aveam eu vreme de roluri din astea molatece. Erau grozavi cu toții. Cosma Brașoveanu, Marian Hudac, Ileana Stana, nebuna de Rodica Popescu râzând ca o capră de se surpa sala de aplauze, Giugaru care parcă era de douăzeci de ani, iar Draga făcea toate paralele. Vine soră-mea într-o zi la București și eu o aduc, evident, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
oftează și ele la un interval bine calculat. O pasăre deranjată din somn se înalță cu un țipăt strident. Într‑un parc public n‑ai liniște, iar acum iată că ți‑ai pierdut și aici liniștea. Luna gonește ca o nebună pe cer, la mică înălțime, în realitate sunt doar norii cei care gonesc. Rainer studiază cu atenție luna și spune ceva despre ea, trebuie să fie o imagine care nu i‑a mai dat nimănui prin cap până acum, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
oraș se-ngroapă-n pulberi Depărtat, ca de hârtie. Și tu plângi că Cel-de-Sus N-are grijă de sărace, Că ți-e trupul frânt, răpus: Nu e nimeni să-l îmbrace, Lacrimi mari îți prind de gât Lungi zorzoane de nebună. Lasă, nu mai plînge-atît, Șterge-ți ochii, te îmbună, Uite colo: stele ies Ca vărsatul și pojarul, În răsad aprins și des, Înțesat e Pălimarul; Uite, cerul a mișcat! Plecăciuni îți face ție. Fruntea cerul ți-a-nchinat Amețit ca de beție
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
înserat Că te bate vîntu-n spate Și duh rău și necurat... Că vis mort, ursuz te fură Apă stînsă, râu cu zgură, Și-n pustia care cură Numai gâtul... ca o gură Uriașe, căpcăună. - Gură bună S-o dezumfi, de nebună... Gura strâmbă care sună Pe-nserat, când îi cășună, Cu tulumbele la lună. Sună-adînc, ca de departe Din tulumbe-vine sparte; Sună gros a nas de iepe Limba-i ia cui le pricepe. Sună lung a cornuri ude Dă prin osul cui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
verbal cosmic și hieratic este înlocuit prin material pitoresc; culoarea locală e obținută prin turcisme încrustate și armonizate în descripții și notații de o rară originalitate. Dintr-o inspirație înrudită vine și strania Domnișoară Hus, cu fantasticul ei descântec de nebună, de o originalitate de expresie, de o vigoare de notație și putere coloristică indiscutabile. Dar nici la această "manieră" pitorească și orientală, plină de sevă folcloristică, poetul nu s-a oprit mult, ci a ancorat în formula ermetică a Jocului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din partea oamenilor, suferința pe care o întâlnim și în lumea păsărilor, a plantelor (o invitație „subțire” să ne întrebăm de ce?), culoarea locală a peisajului (faleza, plaja, marea, pescărușii) citadin și cu care coabitează natural, dar și vitalitatea primară a unei nebune care îmbrățișează ploaia râzând. Cititorul atent este captat și de nenumărate reflexe sau scânteieri de inteligență, vorbe hâtre spuse în doi peri, care stimulează fantezia într-un superb joc al bucuriei de a trăi. Al satisfacției spirituale de a fi
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
niciodată, iar ea pe un ton de teatral mi-a spus că a avut o mare dragoste, dar mama ei de pe patul pe care stătea, a spus încet printre dinți: -E na, parcă numai una! Cine să stea cu o nebună ca tine! Cocuța s-a înroșit la față și ea care până atunci încerca să-mi dovedească educația ei aleasă, a luat papucul din picior și l-a aruncat în mama ei care, a început să o blesteme. -Lasă că
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
de biata mamaie care la optzeci de ani, deabia reușea să se îmbrace în timp ce o ruga pe Coca să se potolească, că este ora două din noapte și nu-l pot deranja pe administrator dar nu a găsit înțelegere la nebuna care urla la ea. Eu stăteam și le priveam având impresia că văd o piesă de teatru la care mă amuzam. Au plecat amândouă, iar eu am intrat în camera mea, am închis ușa cu cheia și mi-am pus
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
nu mi-ai plătit chiria. Nu te pui tu cu mine fetițo, eu care am fost treizeci și doi de ani...........! a continuat ea placa pe care o știam. Deodată mi-a venit o ideie și ca să o potolesc pe nebună i-am spus. -Eu voi locui la o verișoară de-a mamei mele, care va veni chiar astă seară să mă ia, așa că o să convingeți unde plec. Părinții mei locuiesc la țară și nu vreau să-i pun pe drumuri
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
ȚI BUZELE, SĂ-MI FIE MIE-ODOARE Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului dă-ți buzele, să-mi fie mie-odoare, cu trupul tău le lasă dimpreună o noapte să petrecem iar nebună iubirea retrăind clocotitoare. dă-mi sânii tăi ca să le fac descântec în fața mea să se deschidă-n floare, vioară, trupul tău să îl prefac în cântec azurul nesfârșit să-l umple de cantare . stăpân m-aș vrea pe toate ale
DĂ-ŢI BUZELE, SĂ-MI FIE MIE-ODOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361508_a_362837]
-
am copii ... Zâmbește stângaci. Caută febril cuvintele cu care să-i rețină pe cei doi. Își reține cu greu impulsul de a lua copilul în brațe și de a-l săruta. Evident că ar fi tratată de cealaltă ca o nebună. Of, de-ar ști ea!... - Sunt o binecuvântare copiii! Dar este tare greu cu ei ... Mai ales când ești părinte unic ... Alina trece printr-o furtună de emoții contradictorii. Nu știe dacă să se bucure sau nu pentru cuvintele pe
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
de chipu-ți luminos. Și te iubesc în tăcere chiar dacă mi-e greu, Tu îmi șoptești uneori cuvinte mărețe; Să te iubesc mai mult, tu mă îndemni mereu, Dar așteptându-te, timpul nu stă, trece. Eu te doresc ca o nebună, fără să vreau Și plâng în miez de noapte după un sărut; Măcar un minut cu tine vreau să stau! Aștept acea clipă și sper s-o apuc! Eu nu-mi doresc să pleci din locul tău cel strâmt; Ci
IUBIRE INTERZISĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363993_a_365322]
-
capului, asemenea unui Buddha păgân și sălbatic. - Nu ne răspunzi, puișor?!, continuă ea zeflemitor, apucând un bisturiu din tăvița nichelată pe care unul dintre convivi i-o puse cu promptitudine la îndemână. M-am zvârcolit înspăimântat. Bănuiam ce mă așteaptă. Nebuna putea să mă scopească, numai așa ca să se distreze. - Stai liniștit. S-ar putea să-ți tai podoaba fără de voie și să mori ca un nechibzuit. Nu știi să te comporți civilizat?, mă ironiză ea, în vreme ce grupul hohoti îndelung. Lama
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
rușinea!, zise ea, mângâindu-mă pe creștet. Eram de-a dreptul umilit și epuizat. - Ce mi-ai dat să beau înainte? - Când înainte? - Înainte de a se întâmpla povestea din pat! - Un tonic. Meritai să te ajut după proba crucificării! - Ești nebună? Ce-a fost mascarada asta, tatuajul, orgia, crucificarea... N-au avut niciun sens! - Dar ce mai are vreun sens acum, în democrație, dragule? Descătușează-te moral pentru cătușele iubirii. - Așa?! - Dar știi vreo altă metodă? Ia-o drept un viol
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
Iubiri feline Și de una, și de alta, Am sculptat cerul cu dalta; Și iubirea tot așa, Când în nu, și când în da... Știu, iubirea-i lucru greu, N-o cioplesc cum aș vrea eu; La rindea nu stă nebuna, Cum nu stă pe ceruri luna... În starea de agregare Tu ești mic, si dealu-i mare, La iubire n-ai cărare; Tu încerci, un sens unic, Pare-mi-se de-arsenic, Și atâți în iad văpaia, Și de asta
IUBIRI FELINE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363093_a_364422]
-
mult mai frumos decât mi-l imaginam. Pe coama dealului de lângă mănăstirea Găbud, un mitoc al mănăstirii Oașa, îmbrăcat în port popular oltenesc, bărbatul cel chipeș zice, aproape răstit: -Și Carmen, când ziseși că vine? -Soru-mea? Fac și eu pe nebuna, tot oltenește. -Nu, bă, soru-mea! Mă ridic în șezând. Asta-i culmea! Pentru așa ceva mă deranjează, din clipa mea de liniște? Pentru... „soru-mea”? Podișul Târnavelor se vede în limpezimea lui, până la Cheile Turzii. „Iată Raiul pământesc!” exclam, cu toată convingerea
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
-n giuvaere. Stau pe rafturi în cămara Ale toamnei bunătăți; Darnica a fost cu toți, Însă ochi-i se-ntristară. De trei zile plânge-ntr-una Lacrimi mari fără oprire; Eu o rog să-și vină-n fire, Dar ea face pe nebună. Hai cu mine sub umbrela, Că de friguri tremuri toată; Nu mai fi tot supărată, Prietena îți sunt, fidelă. -Să-ți stâmpăr aș vrea aleanul, Nu te vreau înlăcrimata ! -S-a scurs vremea dragă față, Ne-om vedea sigur la anul! 92
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
frumos!" Motto:Poate fi numită iubire scânteia de admirație și chiar de mii de trăznete de devoțiune tresarite instantaneu la vederea unei persoane pe care nu am văzut-o vreodată până în acel moment? Pot s-o numesc altfel pentru că inima nebuna deodată a luat-o la 'fugă'? Pledoaria îndrăgostitului.La acela care pretinde că iubirea este ceva miraculos pe care-l poți întâlni 'dacă ai noroc" sau dacă 'ți-este dat", de fapt prea puțin face diferențierea între îndrăgostire și iubire
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
Scriitori > ÎNCEPE SIMFONIA Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului E frig? Nu! E umbra unei dimineți pline de rouă, când spuma de licurici se topește lumină, iar eu fug ca o nebună... să prind sclipici de fluturi. Ce să fac cu el? Mi-am zis, după ce acoperișu-mi strălucea ca diamantul albastru... poate mai bine era să mă prind de aripi, lăsând în urma mea razele ce tremură-n rouă pentru alte veacuri... Referință
ÎNCEPE SIMFONIA de MARIA COZMA în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361222_a_362551]
-
încolăcește Lumina îmi apune ochii- albaștri Nimic din ce-am iubit nu mai iubește Iar eu îmi caut umbră-ntre sihaștri Acolo nu m-atinge nici minciuna Și nici iubirea nu mă mai rănește Eu sunt doar VioDor și nu nebuna Ce-și urlă visele și le îmbătrânește Referință Bibliografică: Viodor / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233, Anul I, 21 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VIODOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361233_a_362562]