1,116 matches
-
cu greu auzul omenesc: vocea nepotrivită sau falsă, exprimarea brută, grosolană sau primitivă. Însă semnificațiile termenului s-au extins către alte zone ale celor omenești și neo menești. Unele sunt de o ambiguitate aparte, ca atunci când e vorba de ceva nebunesc, terifiant. Altele, grație modului în care apar, tind să se elibereze de orice accepțiune comună: incomprehensibil, straniu. Conduc uneori dincolo de ceea ce apare cu sens și fără sens, ca atunci când privesc ceva realmente paradoxal. La limită, termenul poate semnifica prezența unui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Cuvântul folosit de Tertulian când vorbește despre cele cu adevărat credibile este ineptum și nu absurdum: „Et mortuus est dei filius: prorsus credibile est, quia ineptum est“ („Și Fiul lui Dumnezeu a murit; este cu totul de crezut, deoarece este nebunesc“). Dacă acela care a atribuit învățatului creștin spusa de mai sus a avut el însuși simțul celor paradoxale, atunci nu a procedat nepotrivit. Putea să citească și în acest fel secvența respectivă: „este cu totul de 146 PRIVIND ALTFEL LUMEA
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
est; et sepultus resurrexit: certum est, quia impossibile.“ Aș opta aici pentru următoarea versiune: „Fiul lui Dumnezeu a fost crucificat: nu este o rușine, deoarece este rușinos; și Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc; și a înviat din mormânt: este cert, deoarece este imposibil.“ Prin urmare, aș traduce ineptum cu „nebunesc“, o accepțiune a termenului latin care încă mai păstrează, peste timp, ceva din semnificația tare de altădată. Apoi, prefer pentru quia conjuncția „deoarece
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
a fost crucificat: nu este o rușine, deoarece este rușinos; și Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc; și a înviat din mormânt: este cert, deoarece este imposibil.“ Prin urmare, aș traduce ineptum cu „nebunesc“, o accepțiune a termenului latin care încă mai păstrează, peste timp, ceva din semnificația tare de altădată. Apoi, prefer pentru quia conjuncția „deoarece“ (poate fi reluată și mai eloc vent, prin „tocmai deoarece“). Însă nu e vorba, cu această conjuncție
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Dumnezeu a fost răstignit, a murit și a în viat. Or, înainte de toate, tocmai acest adevăr de credință este profund paradoxal. Cititorul ar putea să recunoască aici câteva niveluri distincte ale comprehensiunii. Ar putea să vadă cum ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
aici câteva niveluri distincte ale comprehensiunii. Ar putea să vadă cum ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este nebunie a propovăduirii sale (I Cor. 1, 21). Iar înțelepciunea lui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este nebunie a propovăduirii sale (I Cor. 1, 21). Iar înțelepciunea lui Dumnezeu este nebunie chiar atunci când dovedește nebună înțelepciunea lumii acesteia (1, 20). Scandalul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fel, nu cred că Tertulian lasă deoparte pu terea rațională de înțelegere proprie omului. Nu uzează de o logică spectaculoasă doar pentru scandalul ei, întrucât ar veni în contradicție șocantă cu logica celui opus. Nu caută să spună că faptul nebunesc devine credibil prin chiar nebunia PARADOX ȘI NONSENS 157 lui. Nu frumusețea gratuită a unor antinomii îl atrage acum. De altfel, înainte de a rosti acele propoziții stranii din V, 4, vorbește despre sensul edificator al Întrupării. Reia apoi, în enunțuri
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
trupul lui Hristos, V, 4, se spune: „Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit, și nu mie rușine de acest lucru tocmai pentru că e de rușine (pudendum). Și este vrednic de crezare că Fiul lui Dumnezeu a murit, tocmai pentru că e nebunesc (ineptum). Și este sigur că a înviat după ce a fost pus în mormânt, tocmai pentru că e cu neputință (impossibile).“ A doua parte din prima frază indică deja o asumare deplină a paradoxului. Vorbind în termenii gânditorului danez, gândirea trece dincolo de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
109, 137, 147- 148, 157, 180-181, 192-193; inclasabil sau fără loc (átopon) 145, 177 (n. 188); incoerent 135; incomprehensibil 32, 46-47, 90, 97, 145, 160, 163, 191; in con gruent 48-49, 138- 139, 194-195, 196; inept 9, 69, 71; ineptum (nebunesc, teribil) 145-148, 154-157; ilogic 9, 184; irațional 9, 22 (n. 11), 145, 184-185; limită a celor cu sens 9-10, 34- 35, 45, 129-130; lipsit de sens 21-22, 32, 93, 101, 121-122, 127-128; minunat 35, 60, 157, 180, 185, 190-196; miraculos
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită, ceva greu de suportat pentru urechea omului. Plecând de aici, semnificațiile termenului s-au tot multiplicat: „îngrozitor“ „nebunesc“, „elucubrant“, „aiuritor“, „ilogic“, „irațional“. După cum vedem, înțelesuri mai ales negative. Există însă și o altă zonă semantică a cuvântului, întâlnită oarecum mai rar. De pildă, când se are în vedere ceva cu totul neobișnuit, la distanță de cele comune. Sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
întâmplări cumplite care se petrec în viața oamenilor. Nu mă voi referi la unele drame teribile care se întâmplă sub ochii noștri și care ne dau oricând de gândit. Nu voi descrie dezastre naturale sau politice, forme de violență, decizii nebunești, vieți nefericite, calcule halucinante, orori și masacre puse cu destulă știință la cale. Toate acestea sunt nemijlocit absurde. Ele pot arunca departe orice logică a bunei conviețuiri. Descoperă imediat latura tenebroasă a vieții, fiind terifiante în ordine cotidiană și socială
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în piață. Nu știm ce au resimțit inițial cei care l-au întâlnit în piață pe Diogene. Probabil au fost șocați de ceea ce au văzut și au auzit. Faptele lui Diogene puteau să apară lipsite de sens, pur și simplu nebunești. Nu însă și mai târziu, după ce au ajuns relatate și comentate de unii doxografi. Li se acordă deja o justificare logică (dacă a face ceva nu-i absurd, atunci nu-i absurd nici a-l face în piață). Nu mai
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
starea în care te poate aduce sentimentul singurătății. - Firește, dacă tocmai acest lucru l-a determinat pe Erostrates să dea foc unui mare templu. Atras de povestea lui, pictorul Jason Shawn Alexander îl vede asemeni unei făpturi pentru care revolta nebunească și căderea se identifică perfect. Deși nu știm istoricește aproape nimic despre Erostrates, îi știm prea bine drama în care se lasă văzut. Este deja invocat de unii scriitori sau regizori. Dacă afli de povestea sa, chiar și întâmplător, devii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
este văzut ca imposibil în ordinea existenței. Logica despre care vorbește filozo ful grec nu privește doar actul de gândire. Privește deopotrivă vorbirea (se disting enunțurile cu sens de cele străine sensului), con duitele omenești (cele rezonabile diferă de cele nebunești) și, mai ales, existența ca atare (ființa diferă de neființă). Căci una înseamnă a spune despre un lucru că nu este întrun anume fel și cu totul altceva că nu este în nici un fel. Despre ceea ce spui că „este și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
unor comunități de oameni. Unele reprezentări străine locului sunt privite cu destulă neîncredere, ca și cum sar situa în afara oricărei justificări posibile. Așa cum știm, mesajul creștin, vorbind despre un Dumnezeu care se întru pează, moare și învie, avea să apară dea dreptul nebunesc mul tor oameni dintre granițele Imperiului. Tertulian, în Despre tru pul lui Hristos (IV, 5 - V, 4), aduce în discuție această „nebunie“ și felul în care ar trebui înțeleasă. Nu întâmplător un asemenea mesaj pare să fie pentru unii tot
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
suportă cu greu auzul omenesc: vocea nepotrivită sau falsă, exprimarea brută, grosolană sau primitivă. Însă semnificațiile termenului sau extins către alte zone ale celor omenești și neo menești. Unele sunt de o ambiguitate aparte, ca atunci când e vorba de ceva nebunesc, terifiant. Altele, grație modului în care apar, tind să se elibereze de orice accepțiune comună: incomprehensibil, straniu. Conduc uneori dincolo de ceea ce apare cu sens și fără sens, ca atunci când privesc ceva realmente paradoxal. La limită, termenul poate semnifica prezența unui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Cuvântul folosit de Tertulian când vorbește despre cele cu adevărat credibile este ineptum și nu absurdum: „Et mortuus est dei filius: prorsus credibile est, quia ineptum est“ („Și Fiul lui Dumnezeu a murit; este cu totul de crezut, deoarece este nebunesc“). Dacă acela care a atribuit învățatului creștin spusa de mai sus a avut el însuși simțul celor paradoxale, atunci nu a procedat nepotrivit. Putea să citească și în acest fel secvența respectivă: „este cu totul de 146 PRIVIND ALTFEL LUMEA
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
est; et sepultus resurrexit: certum est, quia impossibile.“ Aș opta aici pentru următoarea versiune: „Fiul lui Dumnezeu a fost crucificat: nu este o rușine, deoarece este rușinos; și Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc; și a înviat din mormânt: este cert, deoarece este imposibil.“ Prin urmare, aș traduce ineptum cu „nebunesc“, o accepțiune a termenului latin care încă mai păstrează, peste timp, ceva din semnificația tare de altădată. Apoi, prefer pentru quia conjuncția „deoarece
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
a fost crucificat: nu este o rușine, deoarece este rușinos; și Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc; și a înviat din mormânt: este cert, deoarece este imposibil.“ Prin urmare, aș traduce ineptum cu „nebunesc“, o accepțiune a termenului latin care încă mai păstrează, peste timp, ceva din semnificația tare de altădată. Apoi, prefer pentru quia conjuncția „deoarece“ (poate fi reluată și mai eloc vent, prin „tocmai deoarece“). Însă nu e vorba, cu această conjuncție
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Dumnezeu a fost răstignit, a murit și a în viat. Or, înainte de toate, tocmai acest adevăr de credință este profund paradoxal. Cititorul ar putea să recunoască aici câteva niveluri distincte ale comprehensiunii. Ar putea să vadă cum ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
aici câteva niveluri distincte ale comprehensiunii. Ar putea să vadă cum ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este nebunie a propovăduirii sale (I Cor. 1, 21). Iar înțelepciunea lui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este nebunie a propovăduirii sale (I Cor. 1, 21). Iar înțelepciunea lui Dumnezeu este nebunie chiar atunci când dovedește nebună înțelepciunea lumii acesteia (1, 20). Scandalul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]