1,179 matches
-
sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un bir, fiind socotiți necăjiți, locuitori fără căpătâi. Totuși, sub domnia lui Ghica, au plătit și ei bir. Înainte de primul război mondial, bărbații între 18-60 de ani, dacă aveau propria casă, datorau 4 zile cu brațele, iar cei ce aveau o vită la jug sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru bătaie. Relatăm această activitate din Moldova: femeile care știu depăna au câte o șură mare unde fac foc, punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și pe urmă trag de pe ele borangicul cel necăjit... Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și atâta bunătate în ochii Ei, încât îți vine să șoptești și tu în taină, în spatele tuturor: „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, care ești mai presus decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii, Fecioară de Dumnezeu aleasă, bucuria celor necăjiți; dă- ne mângâiere și nouă celor ce suntem în necazuri, că afară de tine, altă scăpare și ajutor nu avem.” Maica Domnului, pentru că a fost mamă, știe ce înseamnă dragostea de prunc, știe ce înseamnă să naști un prunc. Prezența ei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oamenii. M. îl despoaie, în poezie, și îl împământenește, făcându-l să semene cu păstorul cel bun (bonus pastor), cu semănătorul și plugarul. Mitul cristic crește, ca la Crainic, „din vlaga pământului românesc”, Iisus este mereu cu cei mulți și necăjiți: „Când crucea vieții te doboară/ Pe tine la pământ, creștine,/ Grozava soartă te-nfioară/ Fă-ți pace: Domnu-i cu tine” (Mângâiere). Se valorifică în cheia folclorului de inspirație religioasă toposul luminii cerești și acela al răsăririi stelei ce vestește marea minune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
Înfrângerea aceasta, obosiți și plictisiți de vieața lor zbuciumată, ispitiți poate și prin clima și prin rodnicia pământului se răspândiră, formând grupuri mici sau mici triburi, În Basarabia mai Întâiu și mai pe urmă În Moldova și Munteniaunde de grab necăjiți și urmăriți fugiră spre munți. Alții se duseră În Boemia, Ungaria și Germania, Îndeletnicindu-se cu industria. Totuș fiind harnici și gata la lucru, câțiva boeri le Îngăduiră să șeadă pe moșie, dând ca răsplată un număr oarecare de zile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ne-am certat cu persoana respectivă și suntem supărați. Nu întrerupem o persoană care vorbește. Așteptăm să termine ce are de spus (chiar dacă durează destul de mult) și numai după aceea vorbim. Când un coleg, un prieten, cineva din familie este necăjit, abătut sau trist, trebuie să-i fim alături și să-i vorbim. Câteva cuvinte calde și sincere sunt bine venite în asemenea situații. Când suntem într-o vizită, vom avea grijă să nu tăcem prea mult. Gazdele ar putea crede
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
ne-am certat cu persoana respectivă și suntem supărați. Nu întrerupem o persoană care vorbește. Așteptăm să termine ce are de spus (chiar dacă durează destul de mult) și numai după aceea vorbim. Când un coleg, un prieten, cineva din familie este necăjit, abătut sau trist, trebuie să-i fim alături și să-i vorbim. Câteva cuvinte calde și sincere sunt bine venite în asemenea situații. Când suntem într-o vizită, vom avea grijă să nu tăcem prea mult. Gazdele ar putea crede
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
neașteptată vizualitate, de vigoare aproape argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc din amărăciuni și ostilități, A. rămânând adesea la relatarea faptului brut, primitiv. O privire trist-resemnată, pătrunsă de compasiune, prinde scene din viața micilor slujbași, luminând fie amarul singurătății, ca în romanul Orașul dărâmaților (rămas în pagini de revistă), fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
era parcul care se termina în bulevard. Acolo am cunoscut-o și pe cea mai bună prietenă a mea din copilărie, Maricica (Maria), care era cu gâștele la păscut. Era o fetiță foarte mică de statură, vorbăreață dar și cam necăjită. Poate pentru că provenea dintr-o familie foarte săracă dintr-un sat de pe lângă Vaslui. Avea părinți vitregi, fusese înfiată de o familie din Tecuci, fratele ei ramânând la țară. Mama și tatăl ei (mama era coafeză iar tatăl ei CFR-ist
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
îi urmăream, cei mai mulți plângând. Unii copii se temeau să nu fie bătuți de părinți acasă din cauză că n-au avut grijă de animale. Eu știam că mama mea doar mă va certa puțin, eram fată, eram mică și prea necăjită. Plângeam însă pentru că nu știam dacă mama mea va avea bani să plătească pentru aceste animale, neavând nici o sursă de bani. Și mai ales că aceste animale erau singura noastră sursă de hrană mai bună, mai consistentă. Mai plângeam și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
același timp, nesigur, ușor de influențat în negativ și atât de însetat de căldură și tandrețe, ca un copil abandonat. Această nevoie a lui aproape patologica de afecțiune îl face să-i înțeleagă și să-i simtă așa pe cei necăjiți și fără ocrotire"108. Sábato spune despre el însuși că are mai multe defecte decât virtuți, că este o persoană dificilă, isi reproșează că, din cauza sufletului sau zbuciumat, a produs multă nefericire în jurul său, mai ales persoanelor dragi, cărora ar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
degrabă mi se părea a fi un mare pesimist, care din când în când cădea pradă altuia, sceptic și neîncrezător. Dar întotdeauna cu un zâmbet pe buze. Nici o clipă un ursuz indiferent, dimpotrivă, unul din acei oameni solidari cu mulțimea necăjita, așa cum ar spune Mallarmé, în căutarea a ceva care să exprime indispozițiile și chinurile sale interioare. Pare că i se potrivește acea afirmație a lui Strindberg: "nu-i detest pe oameni, mi-e frică de ei". Am stat de vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
scrierile în proză, încercări de resuscitare a atmosferei pe de o parte rurală, pe de alta conservând ceva din pitorescul moravurilor de la marginea orășelelor moldovenești sau ale mahalalei bucureștene, în mai multe culegeri. Este o lume indistinctă, amestecată, de țărani necăjiți, păstrători ai vechilor obiceiuri, retractili în fața unor realități pe care nu le înțeleg, și de târgoveți ori mahalagii, mici funcționari, polițai, negustori, muncitori cu ziua, unii plini de ifose, alții trăindu-și cu simplitate dramele. Deși Ion Trivale sau Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
Nota de pe linia a doua se numește SOL. SOL se află între prima și a doua clapă neagră din grupul celor trei. Profesorul va lipi o bulină albastră pe clapa sol 1. Alergăm în sus și-n jos fără nume, necăjit când o cheie Sol pe nume lângă ea m-a găzduit și mi-a spus că benevol pot să mă numesc chiar ... SOL CHEIA SOL La începutul unui cântec vom găsi mereu scris un semn numit CHEIE. Ea pornește de pe
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
nu știu cum de puteau mânca așa ceva. Ei, și cât eram eu de flămând, n-am putut mânca borșul acela unsuros, plin de grăsime și nici pâinea aceea nu putea fi mâncată. Mâncam doar coaja iar restul îl dădeam pe la câini. Așa necăjit cum eram, tot nu am putut mânca pâinea aceea rusească. C. I.: Cum v-ați despărțit de sovietici? R. R.: Ehe, eram deja pe atunci la "Întreprinderea de Rulmenți" din Bârlad. Trenurile cu care se retrăgeau trupele sovietice ajungeau la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
numai după ce încercase mai întâi să o alunge pe bătrâna nevoiașă din grădina palatului. El învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru cei asupriți și necăjiți. În partea a doua a basmului, HarapAlb probează aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poeții sunt filmați în parc culegând frunze și recitând versuri, iar în pauzele dintre poeme se aud acorduri de muzică folk, interpretate de amatori de la Uzina de tractoare. Vom scăpa, poate, de reportajele mincinoase și liricoide cu meșteri populari, oameni necăjiți, speriați că sunt filmați, și vom vedea tragedia de neimaginat a satului basarabean - o inepuizabilă sursă de subiecte horror. Societății noastre încă nedeprinsă cu exercițiul democratic, o televiziune publică primenită îi va pune în față o oglindă, în care ea
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
dialog realizează o puternică viziune asupra personajului principal. Primind un mesaj umanist de la Sfânta Duminică: Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir a păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e necazul". Creangă folosește formele oralității: "imaginile, metaforele, comparațiile lui sunt ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dacă depășim acest impediment, rezultatele nu se vor lăsa așteptate. Despre Lică nu poți vorbi decât citind cu atenția încordată această parte finală și apoi reluând lectura întregului text slavician. Asemenea lucruri nu se cred, răspunse el (n.a. Lică) cam necăjit; ele se simt. Ziceam că dac-aș voi să plec, mi-ar fi greu să mă despart de tine. Mai multă dovadă nu-ți trebuie decât că ți-o spun, fiindcă oameni de felul meu, mai ales la anii mei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
n-ai cui bănui: pentru că nu-i după cum gândește omul ci-i după cum vrea domnul. Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e năcazul. Dar până atunci mai rabdă, Harap Alb, căci cu răbdarea îi frigi pielea... (Povestea lui Harap-Alb). Dincolo de tonul șugubăț, și aici se ascunde aceeași preocupare pentru celălalt, aceeași înțelegere, aceeași căldură. Sfătoșenia e mai
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
este Înregistrată În colecții În forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice. Adaptat semantic la contextul concret, proverbul Încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se Înscrie și ea În, paradigma om fără noroc, În care om necăjit, om lovit de necazuri reprezintă variante sinonimice, generalizând polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită (oameni tare cumsecade, căsătoriți) și eșec (n avusesă dăloc parte dă bucurii). Acest conflict domină Întreaga narațiune, nu numai prin natura
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un moment dat pe tânăr îl cuprinde moleșeala și, abandonându-se somnului, își lasă „iubita” să coboare înainte ca el să ajungă la destinație, resemnat de a nu o mai revedea, poate, niciodată. În Bariera un acar joacă șah singur, necăjit că din caisul apropiat nu cad fructe, deși sunt coapte, alinat de gândul că, dacă nu și-ar fi pierdut un deget de la o mână, ar fi putut ajunge milițian sau funcționar. Narațiunea Ultima zi optimistă surprinde o zi ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
în manuscris. În volumul Poezii (1926), editat împreună cu frații lui, Eugen și Savin, poemele lui C. sunt grupate sub titlul Litanii pentru cei uitați. E aici un lirism estompat, în care, fără stridențe, dar și fără culoare, sunt plânși cei necăjiți, suferinzi, înfometați, lipsiți de un adăpost și de o mângâiere. În deriva tristă a soartei lor, „gloata de epave” (un vagabond, un cerșetor ș.a.) păstrează, sfielnic, „fărâme de nădejdi”. Tristețea sporește în Ceasuri ostenite (1930), preschimbându-se în durere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
le dădeau iernatic de 2-3 ani în urmă, iar înspre primăvară descopereau grajdurile și chiar casele spre a le da paiele și chiar stuful să-l mănânce. Au fost primele pachete cu alimente din SUA care s-au distribuit oamenilor necăjiți. Un asemenea pachet a primit și mama care a fost desfăcut de față cu noi. îmi amintesc că erau în el câteva conserve de carne de cal, pachețele cu lapte praf, zahăr bucățele și un pachet de cacao. Ne-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe Vasile Chițac în casă unde i-au făcut autopsia și i-au luat probe. Au ieșit tot pe portița din spate și s-au retras din mulțime către mașina cu soldați care încet a dat înapoi și au plecat. Necăjit, cu ochii în lacrimi, Mihai Ivan, nepotul lui Vasile Chițac îl căuta prin mulțime pe moș Mitică Cronț, funcționar la starea civilă la Primăria Hudești să-l întrebe când poate scoate actul de deces. Acesta i-a spus că poate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]