1,352 matches
-
pași lini voi merge, sub reflectarea-i mareață! Albul senin, unind zăpezi cu cerul în zări, Peste toate își înalță sublim tronul menit, Stele și felinare călăuzesc plecări, Ori sosiri de nicăieri, în graba spre infinit... Langă maluri de-apă neclintite, ca-n povești, M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere, Ființa mi-e obosită să aștepte vești, Încet, s-ar stinge-n vis, sfârșind din a sa durere... ~ Cristina P. Korys ~ 4 ian. 2017 ( sursă foto: net ) Referință Bibliografică
UN VIS AL UNEI NOPŢI DE IARNĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372701_a_374030]
-
spații siderale Din nemișcata geană mai pică câte-un dor, Și tot ce mai rămâne se scutură-n petale. Prin vise ne mai umblă speranțe rătăcite. Frânturi de timp adună ce-a mai rămas din noi Îngemănând puterea în clipe neclintite Dorinței nesfârșite de-a fi mereu în doi. E prea departe locul și calea mult prea lungă, S-au dus prin poarta vieții temutele iubiri. Doar neumblate gânduri ar mai putea s-ajungă Acolo unde timpul îngroapă amintiri. Referință Bibliografică
ACOLO UNDE TIMPUL ÎNGROAPĂ AMINTIRI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373130_a_374459]
-
Acasa > Strofe > Timp > PLOAIA Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului O tresărire la primul tunet. Nu se simțea nici o adiere de vânt. Frunzele atârnau în copaci într-o neclintită așteptare. Văzduhul era de un cenușiu plumburiu. Un fulger brăzdă cerul. Al doilea bubuit de tunet se auzi din depărtare. Dar nu ploua. Tună din nou. O picătură de ploaie îmi căzu pe mână, dar nu mai mult. Alt tunet
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
care milita având un caracter pronunțat politic și anume înfăptuirea Marii Uniri. Cu acest prilej s-a convenit organizarea la 21 noiembrie 1901, în Capitală, a unei puternice manifestații cu caracter național-patriotic, menită să pună în evidență dorința și voința neclintită a unității naționale. Informat despre proiectele „Ligii Culturale” privind mai ales organizarea unei serbări naționale în memoria lui Mihai Viteazul, Szell Kalmán, președintele Consiliului de Miniștri al Ungariei, a prezentat în fața acestuia un raport „în legătură cu conferința «Ligii Culturale» din octombrie
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
și curcanul, acum îl scot din cuptor, se auzise și glasul doamnei Moise dinspre bucătărie. De această dată, am rămas cu toții la ospăț, cu excepția copiilor care au ciugulit câte ceva și apoi au fost trimiși la mansardă să doarmă, ceilalți rămânând neclintiți la masă mai bine de șase ore. Ovidiu se mutase cu scaunul lângă mine, dar continua să vorbească cu fratele maică-sii, care era în stânga lui; în ce mă privea, se mulțumea să mă strângă ușor de mână, pe sub masă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
lucrarea fără preget în slujirile sale de până acum, printr-o muncă rodnică în folosul poporului și al Bisericii, printr-o blândețe părintească îndeajuns de cunoscută, dând întru îndeplinirea tuturor însărcinărilor și vredniciilor la care a fost chemat dovezi de neclintită ascultare față de Sfântul Sinod și de supunere față de legile țării (din Gramata Sinodală de instalare). În 29 de ani de patriarhat au avut loc o seamă de evenimente care au crescut prestigiul Ortodoxiei românești în lumea creștină și l-au
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > CAPCANA DESTINULUI Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Peste satul încă adormit, zorile își revărsară lumina difuză și șovăielnică cu discreție și grijă. Printre stejarii falnici și neclintiți, soarele își despleti pletele de aur, dezmierdând cu voluptate natura înlăcrimată. Cocoșii își însoțiră strigătele matinale cu bătăi de aripi prelungi, pentru a risipi umbrele tainice ale nopții, cuibărite încă în ochii somnoroși ai viețuitoarelor de tot felul. Satul se
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
ce cuprind în sânul lor întreaga lume, în toată trecerea-i milenară, ceasurile neoprite ale timpului curg izvorând unul din sfârșirea celuilalt, revărsându-se în valuri neîngrădite de limitele lumii, din cronologia Universului, a cărei fântână nesecată a clipelor stă neclintită, în centru-i măreț, asemeni unui tron sfânt, impunător, așteptând în tăcere absolută ca, ființele muritoare, în pașii lor spre nemurirea eternului, să se umple de seninul acesteia, cu bucuria simțită, ca o divină fericire, a unei sărbătoriri supreme, cea
SENINUL CLIPELOR EXISTENŢEI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379260_a_380589]
-
flămânzi ca să o prade. Vei mai vedea și mame și soațe cum se roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, Cum le ucid pe mame și le răpesc copiii. Dar neclintiți ca stânca și-au apărat pământul, Credința strămoșească și portul și cuvântul. Dar nu uita, copile,că astăzi ești dator Pe umeri-ți puternici să ei povara lor Și cu o voce fermă să-nfrunți pe venetici, Că n-am
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
ți-ai deschis; Bucură-te, că vederea de Duh ai primit; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 5-lea Puterea cea de sus te-a întărit, să urci fără oprire la cele înalte, deși om neputincios erai, neclintit stând ziua și noaptea în cântarea de: Aliluia! Icosul al 5-lea Cu cât te nevoiai mai mult, cu atât duhurile rele te ispiteau cu tot felul de momeli, dar prin credință și nădejde, pe toate le-ai învins: Bucură
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
induce în tine imposibilitatea de a opta exclusiv în favoarea valorii și de-a apăra valoarea” (62). Or, dacă meritocrația este arhitema prozelor, dacă ea este, cum am spus, definiția ontologică a lumii artistice (fiindcă desemnează natura acesteia), axiologia e criteriul neclintit al cernerii celor ce se rețin în ansamblul creației și justificarea promovării (inclusiv estetice), iar excelența este forma social-artistică de manifestare, etica unui atare univers. Nu cred a exagera afirmând că pe aceste concepte, implantate adânc, vital, în text, pe
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
rădăcină vieții în lujer, în mișcare, în totala, minunata detașare. O să mă întrebați: cum? Când doare atât de tare! Întindeți mâinile, cât mai sus, acolo ne întâlnim toți, ca și crengile pădurii celei mari, ce indiferent de vreme rămân unite, neclintite, drepte, răsfirate. Ca și crestele inzăpezite ce cheamă și mângâie, înaltul, neîmblânzitul zbor, minunata noastră eliberare atunci când avem curajul să urcăm poteca, găsim stânca ce ne susține, cerul ce ne mângâie și aripile visului din trăire! Referință Bibliografică: Prezent / Lia
PREZENT de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374217_a_375546]
-
de a capta atenția cititorului și de a sensibiliza totodată societatea. ” Ne rotim în același cerc Nu știu pentru cât timp Privesc de pe Lună Pământul Pare atât de mic în univers.” De la prima poezie și până la ultima, versurile stau mărturie neclintită a unei sensibilități deosebite, confruntată neîncetat cu sentimentul profund al iubirii care apare ca o tainică incursiune în universal interior. Mânuind cu dexteritate cuvântul și potențialul expresiv al acestuia, cartea poetei Elena Buldum încântă mintea, sufletul și... auzul cititorului. Creația
MOTIVAŢIE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362164_a_363493]
-
nopții, Andronic, care are amintiri nedezvăluite de la mănăstire, relevă oaspeților existența unui șarpe, făgăduindu-le însă că-l va chema și că-l va alunga din mijlocul lor. Condiția este ca toți să se apropie de perete și să stea neclintiți, spre groaza oaspeților, care, inițial, au crezut că este vorba de un altfel de joc. Andronic „parcă ar fi fost singur și s-ar fi pregătit să primească pe cineva“, va murmura ceva „parcă nu vorbea românește“, iar șarpele va
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
lui a cerut două elemente deosebite: vigoarea și înțelepciunea. Când Hannibal era înaintea porților, Italia pustiită, oștirile romane risipite, {EminescuOpXI 112} iar femeile se boceau despletite pe ulițe și tribunii agitau masele dispuse spre răsturnare și rebeliune, părinții patriei stăteau neclintiți, severi, fără o lacrimă în ochi, pe jețurile lor, trimeteau pe lictori să risipească grupele de nemulțumiți și femeile și discutau... ce? Legi indiferente, ca și când n-ar fi nimic. Numai Cato își sfârșea orice discurs cu cuvintele, devenite nemuritoare: Iterum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cumva, am uitat-o. Cum am cam uitat-o cu toții. Se uită. Istoria așază, cu cinism calm, lucrurile la locul lor și le oferă, apoi, spre studiu, la rece. Celor interesați. Dar fotografia-i covîrșitoare. Prin derizoriul ei macabru. Molohul, neclintit încă, privind către un viitor care nu s-ar mai fi arătat niciodată, decît în mintea lui satanică, și nici în ea, molohul deci, pe care stau cățărați doi proletari cu albe căști de protecție, urmează să-și primească ștreangul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zece ani un dezabuzat hobby mediatic din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și fără speranță, la dinozaurii cu picamere, seceri și ciocane, urcați cîndva, în epoci de aur, pe nobila arhitravă neoclasică a Universității ieșene, și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor care ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui rector acum? Nu vedeți ce...? Dar mozaicul de pe Prefectură (fost comitet județean de partid)? Ce emblemă luminoasă, cu tacîmul ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am confecționat, în ultimul deceniu, un dezabuzat hobby din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și speranță, la mastodonții cu picamere, seceri și ciocane, cocoțați cîndva, în "epoci de aur", pe nobila arhitravă a Universității ieșene și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor ce ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui rector acum? Nu vedeți ce..." Iată însă că s-a ivit rectorul care să pună capăt unei istorii sumbre care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văd galopînd spre livezile de pe deal. Mă apropii de ei, cam la o lovitură de copită și-i alung. Nimic. Doar mînzul se sperie, trece pe sub burta iepei și se ascunde după ceilalți. Dintr-odată, ridică toți capetele și privesc neclintiți, cu urechile ciulite: din jos, dinspre bălți, vine zgomot de osii. Cîteva secunde, apoi boturile se afundă iarăși în iarbă. Ce liniște! Îmi aprind o țigară și mă descalț. Pe spinarea celui alb, pătat, s-a așezat un cioroi. Ciugulește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
politică, dom'le. Pe danez nu-l interesează decît cum să trăiască bine și civilizat. Malaxorul politic nu intră în meditațiile lui. Da, e invitat la vot, se duce, votează în legea lui și cu asta basta. (Civilizație veche, așezată, neclintită.) În schimb, noi, esticii, peste care a trecut buldozerul bolșevismului, anulîndu-ne fibra profundă, sîntem cu toții tentați să facem politică, să ne dăm cu părerea. (Mai bine ar fi să ne ținem trotuarul curat...) De-acord, zice Aguridă, dar uite, stimabile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a aparatului de securitate, împreună cu întreaga țară, la aniversarea jubiliară, cu valoare de simbol, a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român - eveniment de însemnătate crucială pentru prezentul și viitorul patriei - care, exprimând voința de neclintit a întregii națiuni, v-a ales în fruntea partidului, deschizând astfel în istoria României epoca împlinirii celor mai înalte aspirații ale poporului român, perioadă pe care, cu îndreptățită mândrie patriotică, o denumim „Epoca Nicolae Ceaușescu”. În mod unanim, participanții la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
naștere a vegetației. 265 Peșteră lui Orc stătea spre Miazăzi, cuptor înalt de groaznice văpăi, Neîncetate, de nestins. La apus, peșteră lui Urizen; Căci Urizen căzut-a, cum soarele de-Amiază cade jos, înspre Apus. La Miazănoapte se află tronul neclintit al lui Urthona, o Lume de Solidă beznă Închisă-n înăbușitoare-ncremenire, cu rădăcini în muta deznădejde. 270 Răsăritul era Gol. Dar Tharmas talazurile-și învîrtea în ne-ncetate volburi, Gol, fără de cărări, bătut cu veșnice Zapezi și grindina de fier și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sunt și la noi. Sunt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui tu, apar cam clar, ce mai! Ilie: Sigur că e clar. (savurînd) Așa că la banii mei nu-mi pot permite decît un cavou cu două locuri. Suprapuse. Nu costă mult, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu era cu noi era Împotriva noastră. Preferam să nu discutăm despre asta. La cursuri și seminarii, lucrurile cu adevărat reale, ce țineau de câmpul social În care eram inserați, erau eludate În mod metodic. Trăiam Într-o lume Înțepenită, neclintită, ajunsă În stadiul de perfecțiune ultimă, așteptând ca alții să vină să ne spună că sunt variante și mai bune. Știam că trăim În mocirlă, dar ni se atrofiase orice tărie de a ieși din ea (ni se aminteau multiple
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al profundelor mutații sociale, trebuie să corespundă obiectivelor nu atât ale prezentului (firesc limitative), cât ale viitorului. Acesta era vizat pe atunci ca un prezent (comunist) perpetuat la infinit, suficient lui Însuși. Era o școală doar pentru glorificarea și statuarea neclintită a prezentului. Impactul revoluției științifico-tehnice asupra vieții sociale, evident În acea epocă la nivel mondial, precum și exigențele specializării au rezonat la nivelul politicii educaționale doar prin instituirea liceelor industriale și a celor de specialitate. Liceele de cultură generală erau puține
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]