507 matches
-
Într-o imagine (fotografie, desen), sensul reiese din limbajul culorilor, din poziția și din atitudinea personajelor, din dispunerea obiectelor, din cadraj, din unghiul adoptat. Să facem un scurt exercițiu. Mai multe ziare francofone din Belgia au anunțat, în rubrica de necrolog, moartea lui DJR, survenită la ....... 2003, "subofițer al Legiunii Valone (parte din Waffen SS), decorat cu crucea de fier, prima clasă". Cei care au postat anunțul sunt familia, prietenii, camarazii de arme și colegii politici. La începutul anunțului găsim următoarea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
care a făcut cercetări în Maramureș: Claude Karnoouh, Constantin Noica et la quŒte d'une essence de la tradition roumaine (Comunicare la colocviul Identită Roumaine, Paris, 27-28 mai 1988) și Constantin Noica: Mătaphysicien de l'ethnie nation (Inalco, nr. 6). Un necrolog sensibil retușează ceea ce ar fi putut părea o polemică agresivă chiar în momentul decesului. Echivocă, să recunoaștem în primul rând din cauza contextului politico-ideologic din țară era și o a doua acțiune, la fel de controversată. Este vorba de planuri de colaborare cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specificismului său românesc atât de declarat, Noica a avut în permanență și evidente aspirații culturale europene. Se observă la el, și pe acest plan, o foarte specifică oscilare și ambiguitate. Am notat câte ceva în acest sens și în micul nostru necrolog 20. Chiar și cei mai apropiați discipoli n-au asimilat (și spre meritul lor !) gesticulația verbală a acestui anti occidentalism strident și, în soluțiile sale practice, de-a dreptul utopic, himeric. Gabriel Liiceanu comenta în același sens, în dialogul amintit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Doroftei - Generația precoce, Dan Protopopescu - Martirii și profeții cugetului românesc. La Liga Culturală: Victor Morariu - Subiecte românești în literatura germană, Filimon Taniac - Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, Șt. Pavelescu - lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cele mai semnificative articole sunt Analiza emoțiilor de E. Lovinescu, Literatura și politică de Nichifor Crainic, Adevărul în teatru de Adrian Maniu, Din trecutul teatrului moldovenesc de Iorgu Iordan, în acești ani director al Naționalului ieșean. Se mai publică un necrolog consacrat lui Al. Davila, interviuri, programele premierelor. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Adrian Păscu, Vladimir Orleanu. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289007_a_290336]
-
o pereche de ghete cosmonaut, cu fermoar lateral, din imitație de miel, lăcuite în albastru ultramarin. Albastrul vînătăilor care îi spuzeau trupul de cînd îl întîlnise pe Samuel Brody, cu mai puțin de un an înainte, în septembrie 1966. Un necrolog monocolor al lui Simon Liberati, laureatul pre miului Femina 2011, pentru romanul Jayne Mansfield 1967 (Paris, Grasset), text captivant, convulsiv și tragic, asemenea destinului divei hollywoodiene a anilor '50 pe care îl evocă, spulberată la 34 ani într-un cumplit
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA FRÉDÉRIC BASTIAT STATUL CE SE VEDE SI CE NU SE VEDE și alte eseuri Traducere de Bogdan C. ENACHE Prefață la ediția în limba română de Radu NECHITA Prefață de Friedrich A. HAYEK Necrolog de Gustave de MOLINARI Postfață de Tom G. PALMER INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Prefață la ediția în limba română (Radu Nechita) / 7 Prefață (Friedrich A. Hayek) / 13 Statul / 17 Ce se vede și ce nu se vede / 29 Proprietate și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Prefață la ediția în limba română (Radu Nechita) / 7 Prefață (Friedrich A. Hayek) / 13 Statul / 17 Ce se vede și ce nu se vede / 29 Proprietate și lege / 77 Justiție și fraternitate / 97 Bani blestemați / 121 Protecționism și comunism / 147 Necrolog (Gustave de Molinari) / 181 Postfață: Douăzeci de mituri despre piețe (Tom G. Palmer) / 203 Prefață la ediția în limba română Probabil că prima reacție a cititorului român în fața acestei traduceri conține o mare parte de scepticism. De ce ar trebui să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
guvernaților cheltuiala propriilor lanțuri, susținut de bunul simț al publicului, ar avea o soliditate pe care, în țara noastră, nu a deținut-o niciodată, și am fi rezolvat în sfârșit această mare problemă: Cum să închidem pentru totdeauna prăpastia revoluțiilor. Necrolog Știința economică a plătit, de câțiva ani, un tribut crud morții. După un lung interval de abandon și atonie, ea a reușit să reunească, să grupeze câteva inteligențe de elită, care s-au străduit să continue tradiția lui Quesnay, Turgot
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Introducere 4 1 RADU NECHITA Prefață la ediția în limba română FRIEDRICH A. HAYEK Prefață FRÉDÉRIC BASTIAT Statul Ce se vede și ce nu se vede Proprietate și lege Justiție și fraternitate Bani blestemați! Protecționism și comunism GUSTAVE DE MOLINARI Necrolog TOM G. PALMER Postfață
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
explice toate fenomenele, Baudrillard tinde să realizeze din seducție un mod de explicare cvasi-universal. Dacă metanarațiunile păreau a fi de mult depășite, se observă că unele umbre ale ei mai persistă încă. Cu toate că în opera sa pare a realiza un necrolog al seducției, Baudrillard afirmă optimist că seducția este destinul sau "ceea ce rămâne din destin, din miză, din farmec, din predestinare și vertij și, de asemenea, din eficacitatea tăcută într-o lume a eficacității vizibile"529. Dacă seducția este peste tot
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
N. Drăganu ș.a. Primul număr este dedicat lui Sextil Pușcariu, cu prilejul jubileului de cincizeci de ani, marcând și momentul inaugurării cursurilor acestuia la Universitatea din Cernăuți. În afara studiilor de specialitate, a rapoartelor privitoare la congresele filologilor români și a necrologurilor (precum cel închinat lui Vasile Pârvan), N. Cartojan semnează în numărul inaugural Contribuțiuni privitoare la originile liricii românești în Principate. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
i Iorga au devenit foarte apropia? i. Iorga l? a invitat s? conferen? ieze la cursurile de văr? de la V? lenii de Munte, iar �n 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a �nfruntat violență atmosfer? antisemit? din Rom�nia scriind un necrolog plin de sim? ire. �n 1907 �ns? , erau adversari. �n anul acela, vorbind �n fă? a Asocia? iei Ebraico? Rom�ne din Anglia referitor la excesele antievreie? ți, profesorului Gaster a prezentat problemă evreilor din Rom�nia, sco? �nd �n eviden?? faptul c? directivele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un mare num? r de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, V? lenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume con? în�nd portretele unor oameni, lideri, personalit?? i ? i contemporani �n viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice ? i amintiri. Chestiunea Rhinului (V? lenii de Munte, 1912), scris? �n ajunul R? zboiului cel Mare, analiza problemele din regiunile str? b?tute de acest fluviu. Pentru Iorga (că ? i pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitic? care domin? Europa, coloana vertebral
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
voi ascunde admira? ia fă?? de URSS (�n perioadă anilor �30), consider�nd experien? a lor drept cea mai vast? experien?? din istoria lumii ? i a omenirii�31. Adev? rata afec? iune a lui Iorga poate fi descoperit? citînd cele dou? necrologuri scrise de el �n a doua jum? țațe a anului 1937. Primul consacrat intelectualului umanist de tip secolul al XIX-lea, Ț. �G. Mazar? k, iar cel? lalt mare? alului E. von Ludendorff, semizeul militar german, tovar?? ul lui Hitler �n timpul �Puciului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fiind temperamentul s? u, a condamnat nu o dat? �n editorialele lui �bucuria� manifestat? de evrei la sosirea sovieticilor 16. �n fond, el voia s?? i transforme pe evrei �n rom�ni. A salutat traducerea �n limba rom�n? a �Protocoalelor Superiorilor Sionului�. Uită de necrologul scris chiar de el �n onoarea lui Bjornsterne Bjoerson (un ap? r? tor al rom�nilor), pe care Iorga �l �ndr? gise: �ap? rărea adev? rului este unul dintre cele mai incontestabile drepturi ale unui mare scriitor�17. A fost total de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alt nivel, �n publică? ia intelectual? �Magyar Sz�mele�, savantul L�jos G�ldi scria: �Iorga a fost un du? man ne�mp? cat al Ungariei, Iorga a murit�. Autorul articolului �? i amintea c? Iorga f? cuse multe gesturi �n favoarea ungurilor: necrologul scris �n memoria profesorului Bitay, pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni� (adic? dintre na? iunile rom�n? ? i ungar?) , dar men? iona c? reconcilierea era prefigurat? �numai pe baza Tratatului de Pace de la Versailles�. Articolul se �ncheia astfel: �Poate c? �n anarhia bucure
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în ziua de 1 martie 1917 la Cimitirul Eternitatea. Lumea intelectuală a iașilor a fost adânc mișcată de moartea eminentului medic. Ziarele, câte apăreau în acele zile când toată țara era prinsă de încleștarea disperată a războiului, i-au publicat necrologuri mult prea sărăcăcioase față de însemnătatea personalității defunctului. Cu toate acestea, ceremonia înmormântării a fost impresionantă, slujba fiind oficiată în biserica Sfântul Spiridon de vicarul Mitropoliei din Iași, episcopul Antim Botezăneanul. C. I. Parhon a avut în Alexandru Brăescu un antecesor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în ziua de 1 martie 1917 la Cimitirul Eternitatea. Lumea intelectuală a Iașilor a fost adânc mișcată de moartea eminentului medic. Ziarele care apăreau în acele zile când toată țara era prinsă de încleștarea disperată a războiului, i-au publicat necrologuri care elogiau însemnătatea personalității sale. În anul 1926, sora defunctului, Aglaia Popovici, împreună cu fiii ei, Alexandru și Ion Popovici, i-a adus osemintele și le-a reînhumat în cimitirul satului Frumușelu de lângă Podu Turcului, în mormântul familiei sale. Pe mormântul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iscălite cu pseudonime. Epigrame cu aceeași tematică apar în majoritatea numerelor, unele semnate N. Grozea. De reținut sunt și cugetările grupate la rubrica „O vorbă pe săptămână” (semnată Filosof), explicațiile privind tradiția înroșirii ouălor datorate lui Simion Florea Marian ori necrologurile despre Aurel Vlaicu (redactat de învățătorul Vasile I. Stoica) și Emil Gârleanu (scris de Pamfil Șeicaru). În numărul 16/1912, Vasile I. Stoica salută, într-un amplu articol, înființarea la Bârlad a primei biblioteci publice orășenești din țară, din inițiativa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și cinematografic este preponderentă, susținută și de o iconografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
Ion Țolescu-Văleni, Victor Papilian (Fotografia). Eseuri și articole diverse scriu Ion Codrea (Epicureism), Petre Paulescu (Autohtonism), Vladimir Dogaru (Latențele dacismului), C. Moraru-Balș (Singurătatea creatoare), V. Oprescu-Spineni (Tematica poetică a lui Sfarmă Piatră), V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin alba poartă, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească. De asemenea, nu sunt neglijate cronicile muzicale și dramatice. Traducerile aparțin lui Pimen Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
Nicolae N. Papadat, cu care va avea cinci copii. Își urmează soțul prin mai multe localități - Turnu Măgurele, Buzău, Focșani, Constanța - și în 1933, după pensionarea acestuia, se stabilește la București, împreună cu întreaga familie. Debutează incidental, în 1912, cu un necrolog consacrat actorului Petre Liciu, publicat sub pseudonimul Loys în ziarul „La Politique”, iar din 1913, încurajată de G. Ibrăileanu, începe să colaboreze cu pagini de proză lirică la revista „Viața românească”. În anii primului război mondial lucrează voluntar în gara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Calendarul pentru romano-catolicii de ritul latin în Moldova după stil vechi. Pe lângă publicarea calendarului anual al sfinților, anuarul mai conținea și biografii detaliate ale unor sfinți, prezenta semnificația unor sărbători religioase importante, publica informații de interes major din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și noutăți editoriale. În primul număr se făcea precizarea referitoare la faptul că dieceza de Iași continua să aplice în acea perioadă calendarul vechi, iulian, în baza unui privilegiu special. Comparativ, în dieceza de București, calendarul nou (gregorian) se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]