499 matches
-
mare poet, în sufletul căruia s-au reflectat toate aspirațiile neamului nostru ...”" spunea Bogdan-Duică la înmormântarea ilustrului dispărut. La moartea lui Coșbuc, Nicolae Iorga, cel care afirmase mai demult că "„poezia lui Coșbuc este de o virtuozitate extraordinară”", publică un necrolog pe care-l încheie cu următoarele cuvinte: În ziarul "Lumina", din București, Liviu Rebreanu publică, la 14 mai 1918, articolul "George Coșbuc", afirmând printre altele: După cum însuși a mărturisit-o, Coșbuc intenționa să realizeze o epopee, astfel încât "„baladele”" și celelalte
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
critică este recunoscută ca semnificativă de websiteul Domeniului Ellen White, cunoscut drept Websiteul Oficial Ellen G. White. Personalul domeniului citează concluzii ale lui David Horrobin drept susținere a vederilor doamnei White; Horrobin a fost un cercetător de reputație dubioasă conform necrologului său din British Medical Journal și conform lui Stephen Barrett de la Quackwatch. Ronald L. Numbers, un istoric al științei american și absolvent al Școlii de Medicină a Universității Loma Linda, a criticat vederile doamnei White asupra masturbării și asupra multor
Ellen White () [Corola-website/Science/317786_a_319115]
-
Hamnett în timpul crucificării, copii ale operelor lui Alison Jackson care prezintă sosii ale prințesei Diana făcând semne obscene și angajată în acte sexuale, o sculptură în ceară a Papei Ioan Paul al II-lea râzând în timp ce-și citește necrologul, și o imagine prelucrată în Photoshop care-l prezintă pe președintele iranian Mahmud Ahmadinejad într-o postură homoerotică. Emmerich, care a recunoscut că este homosexual și sprijină financiar politicile progresiste ale Statelor Unite, declară că decorațiunile și obiectele nu reprezintă însemne
Roland Emmerich () [Corola-website/Science/319178_a_320507]
-
referitoare la expoziția concurs din 1908 în ziarele "Viața românească" (Baltazar) și "Ordinea" (Dragomirescu sub pseudonimul Gealău&Rândea), unde pictorul a fost catalogat ca "... unul din pictorii noștri fără talent". Disputa a durat însă doar până la moartea artistului, deoarece în necrologul din revista patronată de Dragomirescu, a fost scris că Baltazar era "un pictor de valoare și scriitor de talent..." și că articolele sale erau "... limpezi, îndrăznețe, erudite, deși nu întotdeauna drepte." Criticul Vasile Florea a considerat că prin ilustrațiile pe
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
tot ce decurge de aici, cu referire la dreptul la imagine sau la ceea ce deontologia americană numește "fair comment". Cele mai dificile editoriale par a fi așa-numitele editoriale de serviciu (Exemplu: 1 Decembrie — Ziua Națională a României) și editorialul necrolog. Pentru ca adevărata performanță profesională să fie atinsă de editorialul eseu. Chei de control: Un articol bun are la baza claritate la nivel logic și claritate la nivel de limbaj. Un text jurnalistic ideal trebuie să conțină “o informație pe fraza
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
avut de-a lungul carierei au intrat în Guinness Book of World Records ca supravețuitorul cu „cele mai multe oase rupte într-o cariera”. Knievel a murit de boli pulmonare în Clearwater, Florida, la 69 de ani. Potrivit "The Times" în timp ce scria necrologul, Knievel a fost unul dintre cele mai mari simboluri americane ale anilor '70. Knievel a fost introdus în Motorcycle Hall of Fame în 1999.
Evel Knievel () [Corola-website/Science/322459_a_323788]
-
pe melodii populare: „Suite la Românescu”, „Patria mea” (1906) și „Scene pitorești române”, demonstrându-i calitățile de orchestrator și simfonist. Moare subit în ziua de 8 decembrie 1916 la Petersburg, în Rusia. Ziarul „Novoie Vremja” din 9 decembrie scria în necrologul publicat imediat după deces: Lucrări pentru voce și pian: Lucrări instrumentale: Lucrări pentru orchestră:
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
transporta șase oameni care reveneau acasă după zile grele de filmare s-a zdrobit pe autostrada București-Pitești de spatele unui camion. Toți cei șase oameni din microbuz au murit; printre ei se aflau regizorul Cezar Grigoriu și operatorul Gore Ionescu. Necrologul său din revista Cinema a fost scris de regizorul Ion Popescu-Gopo și avea titlul „Gore”; regizorul scria despre Grigore Ionescu că a fost "„modelul unui cineast scormonitor în tehnica viitorului cinematografiei, a realizat primele probe de actori pe peliculă magnetică
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
puțin probabil să supraviețuiască. În ciuda perioadelor intermitente de boală, acesta a continuat să lucreze și a scris alte cărți în următorii nouă ani. Idries Shah a murit la Londra pe 23 Noiembrie 1996 la vârsta de 72 de ani. Conform necrologului său din The Daily Telegraph, Idries Shah era un colaborator al Mujahideen-ilor în cadrul războiului sovietic din Afghanistan, Director de cercetare la Institutul perntru cercetare culturală și guvernator al Royal Humane Society precum și al Royal Hospital and Home for Incurables. A
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
recunoască simptomele și să ceară ajutor. Brett a murit la 12 septembrie 1995 la casa sa din Clapham, Londra, în urma unui insuficiențe cardiace. Valvele inimii au fost afectate de febra reumatică contractată pe când era copil. Mel Gussow a scris în necrologul din "New York Times" că "Dl. Brett a fost privit ca o chintesență a lui Holmes: incredibil de analitic, cu o deghizare scandaloasă, cu cea mai neagră stare de spirit și neobosit în entuziasmul său de a rezolva cazurile cele mai
Jeremy Brett () [Corola-website/Science/324080_a_325409]
-
trăiește. Împreună cu asasinarea directă Mossadul a folosit o varietate de alte mijloace pentru a răspunde la masacrul din München și pentru a descuraja terorismul pe viitor. Victor Ostrovsky spune că acestea au inclus și un război psihologic cum ar fi necrologuri ale soldațiilor încă în viață și trimiterea infrmatiilor personale în detaliu către ceilalți .Primul magistrat susține că Mossadul ar fi contactat oficialii palestinieni și după divulgarea informațiilor personale i-ar fi avertisat să disocieze de la orice cauza palestiniană. Pe scurt
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
Oliphant a căzut curând la pat la York House, Twickenham, si a încetat din viață la 23 decembrie 1888. La funeraliile sale casă regală a trimis o coroană de flori și o telegramă de condoleanțe. Ziarul „Times” a scris în necrolog:„Rareori a existat o carieră mai romantică și mai plină de fapte; nicicând, poate, o personalitate mai ciudată și se pare, măi contradictorie”. Laurence Oliphant a fost membru al consiliului Societății Geografice Regale. ediție nouă: Oxford University Press, New York 1970
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
arhiepiscopul de Gniezno, Martin I, care a rămas un susținător puternic pentru Zbigniew. Cu toate acestea, în conformitate cu Gallus Anonymus, Boleslav a fost iertat de Zbigniew. Nu se știu foarte multe detalii despre moartea lui Zbigniew. Istoricii se referă la un necrolog din 8 iulie 1113, găsit la mănăstirea benedictină din Lubin, despre un anume "Frate Zbigniew", un căulgăr de la Mănăstirea Tyniec.
Zbigniew al Poloniei () [Corola-website/Science/330728_a_332057]
-
început să citească cu aviditate cărți de anatomie și povestiri despre atrocitățile comise de naziști în timpul celui de-al doilea război mondial, dobândind o varietate de informații despre exhumare, de asemenea îi plăcea să citească ziarul local, în special secțiunea necrologuri. Cu timpul a început să jefuiască mormintele proaspete ale femeilor, deși mai târziu în cadrul anchetelor, el a jurat că nu întreținut relații sexuale cu cadavrele deoarece "miroseau prea rău" potrivit propriilor cuvinte. Unele dintre cadavre le-a luat acasă și
Ed Gein () [Corola-website/Science/330166_a_331495]
-
din Basarabia, cum ar fi Mitropolitul Gurie Grosu, Episcopul Dionisie, poetul Alexe Mateevici, pictorul și muzicianul Mihail Berezovschi, etc. S-a mutat la Domnul în data de 28 decembrie 1995, în vârstă de 81 de ani. Articole, recenzii (peste 40), necrologuri în: Pentru activitatea sa neobosită ca slujitor al altarului a fost distins de către conducerea Bisericii Ortodoxe Române cu “Brâul roșu”, iar datorită remarcabilei activități literare a fost primit, în urma recomandărilor făcute de istorici și critici literari consacrați (Șerban Cioculescu, Ion
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
care a fost publicat doi ani mai tarziu, înainte de a fi tradus în limba germană. Tot pe atunci a făcut cunoștință cu tânărul Léon Louis Rolland (1841-1912) la Paris, cei doi devenind repede prieteni și pentru care a și scris necrologul. După prădarea colecției sale de insecte rare în timpul Războiului franco-german de către germani a decis să se angajeze științific exclusiv pentru ciuperci (1870). În 1878 s-a retras definitiv din meserie, pentru a se dedica plin cercetărilor micologice. În 1884, a
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
Sartain's Union Magazine" în scopul de a o publica. Deși "Sartain's" era autorizată să-l publice în ianuarie 1850, Griswold l-a publicat primul la 9 octombrie 1849, la două zile după moartea lui Poe ca parte a necrologului său pentru Poe în ziarul "Daily Tribune" din New York. Thompson l-a publicat în numărul din noiembrie 1849 al revistei "Southern Literary Messenger". Prima traducere în limba română a fost realizată de Emil Gulian și publicată în decembrie 1937 în
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
valorilor literare din țara vecină cu România. La unele din traducerile sale Mihail Magiari a adăugat o iscusită prefață și uneori și un tablou cronologic. La plecarea din viață a lui Mihail Magiari Uniunea Scriitorilor din România a publicat un necrolog prin care marchează pierderea a unui bun specialist din domeniul literaturii de traduceri. Printre lucrările traduse din limba bulgară de Mihail Magiari se numără: Danovschi, Boian și Slavinski, Pitar, „Tainele Târgului”, piesă tradusă din limba bulgară de Mihail Magiari, jucată
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
strămutat de soția lui în cavoul familiei la conacul de pe moșia de la Fierbinți, care a fost vandalizat. Astăzi mormântul generalului Eraclid Arion se află în incinta centrului de asistență socială Fierbinți-Târg. O stradă în București este denumită după el. În necrologul publicat de Revista Artileriei, septembrie 1903, se spune : „A trăit muncind, iar munca i-a fost rodnică și rodul îmbelșugat. A fost dascălul neîntrecut al artileriștilor români. A fost oșteanul credincios și devotat patriei și tronului.”
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]
-
de știri din Quebec TVQC a demonstrat că fotografiile prezentate de către "" sunt figurine de colecție din plastic produse de compania de jucării HalloweenFX, lucru confirmat ulterior de "San Antonio Express News". O altă sursă a observat că nu au existat necrologuri pentru niciun "Boyd Bushman" din august până la presupusa sa moarte și că o persoană cu acest nume nu este menționată în Indexul de securitate socială al deceselor. Într-un articol separat postat pe site-ul Whitley Streiber, s-a afirmat
Boyd Bushman () [Corola-website/Science/333103_a_334432]
-
au culminat cu scandalosul proces al plagiatului (1901-1902) inventat de scriitorul obscur Caion (Constantin Al. Ionescu-Caion), referitor la piesa ”Năpasta”. La 9/22 iunie 1912, I.L. Caragiale a murit la Berlin, în locuința din Schoneberg. Ioan Slavici a scris atunci necrologul „Un om mare”. La 27 iunie 1912, rămășițele pământești au fost depuse în cavoul capelei din cimitirul Erster Schoneberger Friedhof în prezența familiei și a prietenilor Barbu Ștefănescu Delavrancea și Alexandru Vlahuță. La 1 septembrie 1912, Ministerul de Interne din
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
n-au mai prins locuri în Parlamentul României. Zecile de procese, multe dintre ele intentate pe nedrept, l-au sufocat. În noaptea de 6 spre 7 septembrie 2015, presimțindu-și și prevestindu-și mortea, a scris memorabila poezie „Ultima cafea"- necrologul pentru trecerea sa în neființă. Corneliu Vadim Tudor a fost o victimă a statului mafiotizat. A plecat dintre noi într-o zi de mare sărbătoare religioasa, Ziua Crucii, pe 14 septembrie 2015. De altfel, și alți mari patrioți ai neamului
ASASINATE LA ROMÂNI: Blestemul lui Vadim Tudor by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/103101_a_104393]
-
Cand o crapă fierea-n mine Să-mi fierbeți coliva bine În catran și furadan - E rețetă lui Satan. Nu vreau cruce, ci topor Sau poate un vibrator Și poze cu mine goală Ca să-i bag pe popi în boală. Necrologul să mi-l facă Fane Cârlig și cu Cioaca. Asta a fost viața mea Rău mi-am bătut joc de ea Dispar că Elodia. De muream în acea noapte La seism, în '77 Erați toți mai fericiți Dar, așa, vă
Oana Zăvoranu, după moartea lui Vadim Tudor: "Sunt lucruri care se pot ierta, DAR, altele, niciodată...." by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103458_a_104750]
-
un accident vascular cerebral și a declarat agenției Associated Press că ea a spus „vreau să fiu cu Carrie", cu puțin timp înainte de a muri. În cartea ei, "Wishful Drinking", Fisher a scris că și-ar dori un astfel de necrolog: „vreau să se spună că m-am înecat în lumina lunii, strangulată cu propriul meu sutien." Câteva necroloage au preluat citatul. În absența unei stele a lui Fisher pe Hollywood Walk of Fame, fanii i-au creat una. Alături de flori
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]