5,468 matches
-
în memoria lui Euripide (care avea pe atunci 12 aniĂ1. În tot orașul se discuta că marele Eschil va fi înfruntat de un tânăr care își prezenta cu acea ocazie prima piesă. Verdictul juriului este, în mod surprinzător, în favoarea acestui necunoscut care îl învinge de la prima apariție pe veteranul scenei și războaielor medice. După cum se vede, soarta îi aduce de multe ori laolaltă pe cei trei mari autori tragici. Dacă epoca în care compune Eschil este frământată de războaie, Sofocle apare
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
jos din copac. Pentru omul de atunci, acțiunea avea două forme: atacul sau apărarea. Lumina zilei, percepută printr-un galben deschis, semnifica o nouă zi, un nou început, spre deosebire de albastrul închis sau negrul nopții, ce aducea cu ea teama de necunoscut și nevoia de a sta ascuns, pentru a nu fi devorat de niscaiva animale înfometate. De aceea, după dr. Luscher, albastrul închis este culoarea "liniștii și a pasivității", iar galbenul deschis culoarea "speranței și activității". Roșul, în special tonul mai
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
nu numai c? nu poate fi supus? Întru totul ra?iunii umane, ci, dimpotriv?, cu fiecare mister dezv?luit, con?tiin?a imperfec? iunii semn al neîmplinirii „ce domin? În contingent" spore?te nelini?tea omului În fă?a imensului necunoscut. Felul cum reu???te Eminescu s? creeze spa?îi poetice unice folosind mereu acelea?i elemente de peisaj (luna, soarele, stelele, p?durea, codrul, lacul, teiul etc.) reprezint? una dintre coordonatele artistice care confer? unicitate operei sale; este vorba despre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
văzut, or, exact lucrul acesta făcea misterul inter venției lui, iar atitudinea omului acela nu Îl amuza pe Vasile. Înseamnă că acel cineva acționase după un plan al lui care Îl includea pe el, neînsemnatul Vasile Moare, și că intențiile necunoscutului Îl vizau În mod direct - iată ce Îl neliniștea, de fapt, pe Vasile, În plină noapte. Și brusc a adormit, oftând. Nu va ști niciodată să Își explice de ce a visat ce a visat În noaptea aceea, și anume că
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
îngălbenit de vreme, în debaraua unei octogenare. Așa că acum, în clipa asta, în perioada asta a vieții lui, trebuie să-și lungească antenele și să-și ascută sim țurile. Trebuie să caște bine ochii și să evalueze rapid costumul oricărui necunoscut pe care îl întâlnește într-o toaletă publică, trebuie să-și controleze fiecare gest și fiecare nuanță a vocii, ca să transmită mesajul corect, cel pe care potențialul iepure din fața lui îl așteaptă, nici un cuvânt în plus sau în minus, pentru că
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în fața noastră și ne deschide drumul. Așa, frate, așa. Ia uite ce bărbat accelerat. Așa te vreau. Și-a recăpătat siguranța de sine. I s-a ridicat puțin și bărbia aia perfectă. Îi văd protuberanța. Acum nu mai orbecăie în necunoscut. Are un sclav, care îi lumi nează calea cu lămpașul. Acul vitezometrului a ajuns la 120 km/h și el se simte din ce în ce mai sigur pe comenzile mașinii. Șaizeci înmulțit cu doi egal o sută douăzeci, asta înseamnă că merg de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
28,DN 4F,DN 11A,între localitatile Huși-Albița,între RomanIași;Roman Piatra-Neamț;între SuceavaSalcia;între Dragomirești-Bleșca. Nimic despre DN 24 sau E 581. De ce oare? De ce atâta mister ?! Este citat prefectul cu declarația:”In județul Vaslui nu sunt probleme”.Un necunoscut comentează ironic această gafă. Se anunță rapid un număr de telefon pentru alte informații.Nu-l reținem.Nu avem posibilitatea.Bateria de pe mobil este în suferință.Combustibilul e pe sfârșite.Parcă suntem personajele unui film american „horror” din Alaska... Spun
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pentru sine dl.Voiosu.Atunci simți o atingere ușoară pe umăr. Se întoarse.In fața sa se găsea un bărbat între alte două vârste.Semăna cu el.Părea un bețiv trezit din somn.” Cine ești ?”.” Sunt dl.Voiosu”,îi răspunse necunoscutul. Nu se poate ! Dl.Voiosu sunt eu”. ”Ba se poate. De fapt sunt dl.primar Voiosu”. Dl.Voiosu,fabricantul de spirtoase realiză faptul că a făcut un salt temporal.De undeva se auzea vocea și chitara lui Pavel Stratan,cântând
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
știri triste. Pentru mulți oameni fericirea se măsoară în bunăstare materială. Se spune că 10% din populația țarii și-a asigurat bunăstarea pentru încă 9 generații. „Cine a început să se îmbogățească nu se mai poate opri”,spune un ilustru necunoscut. In raport cu marile schimbări din Univers ambițiile mărunte ale unor oameni rămân simple fire de nisip.Legea de aur a științei:” Cine are aurul,face legile”.Dar oamenii sunt lacomi, invidioși,axați doar pe plăceri de un gust îndoilnic
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de Djuna a vindecat numeroși oameni,printre care și doi șefi de stat,prin fluxul emanat de mâinile ei.” Când pun mâna deasupra pacientului citesc cu ajutorul semnalelor ce-mi intră în degete totul despre viața acestuia...Mii de cunoscuți și necunoscuți au trecut prin inima mea,durerea lor a devenit durerea mea...” spune ea.Pentru oamenii de știință,Djuna a devenit unul dintre cele mai interesante cazuri.Este admis faptul ca “în toate timpurile au existat oameni care au vindecat prin
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
care va aborda acest caz.Avea o vagă bănuială.Simțea un ușor disconfort. Licu își depana amintirile. -Lore venise în turneu la Iași.Se juca piesa „Cum s-a făcut de-a rămas Catinca fată bătrână”de Nelu Ionescu.Un necunoscut a pus pe afiș rezoluția:” Pentru c-a urmat I.F.ul!”. De atunci exista întrebarea clasică: ”Student la Hidro sau la Universitate?”... -Mda. Se vede un sat în dreapta.Unde aterizăm? -Pe terenul de fotbal.E acoperit cu zăpadă. După aterizare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Ea este v i r u s u l !... Tulburat de descoperire îl îndemnă pe Dan. -Mergem ,Postumus? -Un moment Pisano.Ceva nu e în regulă. Dacă eu sunt aici,atunci cine s-a duelat cu Ioachimo,la Roma? -Un necunoscut,pe nume Will Shakespeare... „In locul pustiu,de mult înghețat, Până și somnul respiră mai rece. La luptă încă nu au renunțat Și încă speranța nu vrea să plece”. (Marius Stănescu) Dragoste la a doua vedere Orașul a fost înțesat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Fără baie,vin și Venus,viața ce mai însemnează?” (Petroniu) Banchetul solitarului Un student a citat din memorie:” Viața e atât de complexă,încât nu poți da un exemplu fără să te amuzi”. E o seara de august.Un ilustru necunoscut rătăcește printr-un mare oraș. Impins de ultimii călători necunoscutul urcă într-un troleibuz.Destinație necunoscută.Este presat din toate părțile.Simte conturul unui trup de femeie.Ii percepe parfumul.O aromă de fruct tropical.Se eliberează un loc.Femeia
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Banchetul solitarului Un student a citat din memorie:” Viața e atât de complexă,încât nu poți da un exemplu fără să te amuzi”. E o seara de august.Un ilustru necunoscut rătăcește printr-un mare oraș. Impins de ultimii călători necunoscutul urcă într-un troleibuz.Destinație necunoscută.Este presat din toate părțile.Simte conturul unui trup de femeie.Ii percepe parfumul.O aromă de fruct tropical.Se eliberează un loc.Femeia se așează.Poate să-i observe trăsăturile;poate să facă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
unui trup de femeie.Ii percepe parfumul.O aromă de fruct tropical.Se eliberează un loc.Femeia se așează.Poate să-i observe trăsăturile;poate să facă speculații privind vârsta.Vreo 30 de ani?! Se eliberează un loc lângă ea.Necunoscutul cere permisiunea și se așează.O privește discret. Profil atenian,păr negru,ochi albaștri verzui,buze subțiri și roșii.Necunoscuta îi surprinde privirea.Surâde.Dinți albi,plăcuți.” Sunt bărbați care nu pot cuceri o femeie,decât dacă se prezintă singuri
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
subțiri și roșii.Necunoscuta îi surprinde privirea.Surâde.Dinți albi,plăcuți.” Sunt bărbați care nu pot cuceri o femeie,decât dacă se prezintă singuri la concurs și nu o pot păstră decât dacă nu se ivește un concurent”. (G.Ibraileanu). Necunoscutul nu cunoaște traseul.Seducătoarea necunoscută se ridică și se apropie de ușă.Troleibuzul e mai puțin aglomerat. O poate admira în ansamblu. Dacă frumoasa doamna va întoarce privirea spre mine și va surâde,o voi urmări”. Necunoscuta face o semipiruetă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ridică și se apropie de ușă.Troleibuzul e mai puțin aglomerat. O poate admira în ansamblu. Dacă frumoasa doamna va întoarce privirea spre mine și va surâde,o voi urmări”. Necunoscuta face o semipiruetă;îl privește și surâde magnific.Coboară.Necunoscutul se ridică grabit și o urmează.” S-a spus ca iubirea cea din urmă ne pare totdeauna cea dintâi;asta din pricina că iubirea cea dintâi ne pare totdeauna și cea din urmă”.(Mihail Codreanu). Ea grăbește pasul.Ii supraveghează apropierea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cea dintâi ne pare totdeauna și cea din urmă”.(Mihail Codreanu). Ea grăbește pasul.Ii supraveghează apropierea prin priviri discrete peste umăr. O alee de beton se desprinde din curbura trotuarului și se oprește în fața unui bloc turn - P+10E. Necunoscutul o urmează.Când ajunge în hol,mâna ei delicată s-a oprit pe butonul de la lift.Se întoarce ușor,îl privește cu un aer mirat și-l stopează teatral cu cealaltă mâna. Locuiți aici? Luat prin surprindere bărbatul neagă. -Nu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și apasă pe ultimul buton.Ascensorul pornește rapid.Ea vrea să-l oprească.Incearcă fără succes să apese butonul „stop”.Intre cei doi se dă o luptă fără reguli. „Visul secret al oricărei femei este să fie violată de un necunoscut,de care,însă,să-i facă plăcere”. Bărbatul reușește s-o sărute.Ea îl mușcă de buză,apoi îl sărută pe obraz și pe gât.Se produce un scurt-circuit.Ascensorul se oprește.Ușa se deschide. Amândoi se rostogolesc pe palier
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
aștepta la ieșire, înfipt în fund ca un Buddha și fixându-mă fără expresie. Asta cu inel în nas de care voi spune acum era o iazmă a cărei frumusețe de hoplit se manifesta cu naturalețe controlată printr-un algoritm necunoscut mie. Nu citea nimic, așteptând calmă la coadă, dar ochiul ei mijit fără sforțare spunea: aici e inteligență. Din spate, i-am inspectat coșul și i-am spus: — Judicioasă alegere. E sezonul sparanghelului și al anghinarei. Numai că nu trebuiesc
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mama, tata, bunici... Știam ce vor de la noi și învățasem cum îi putem determina să facă anumite gesturi. Altfel spus, gradul de indeterminare al lumii era destul de scăzut deoarece ne știam "zeii". O parte din angoasele vârstei adulte este datorată necunoscutului conturat pe măsura sporirii cunoașterii noastre; cunoașterea ne-a schimbat zeii (și ni-i schimbă continuu, pare-se): cei noi sunt mult mai departe (poate prea departe). Nu-i mai vedem, deseori nu le simțim afecțiunea, nu le putem anticipa
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mult decât el. Stă mărturie gradul de inefabil pe care-l duce cu sine; acesta este o semnificare indirectă. A da chip aleatorului corespunde dorinței noastre de unitate (sensul putând lua naștere doar în orizontul unității). Știința recurge la transformarea necunoscutului în cunoscut mai curând prin forțarea cunoscutului peste necunoscut decât prin descoperirea necunoscutului. Dezvăluirea pe care o face știința este de fapt o raportare. În acest sens maximul științei îl constituie a afla toate raportările posibile ale necunoscutului la ceea ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care-l duce cu sine; acesta este o semnificare indirectă. A da chip aleatorului corespunde dorinței noastre de unitate (sensul putând lua naștere doar în orizontul unității). Știința recurge la transformarea necunoscutului în cunoscut mai curând prin forțarea cunoscutului peste necunoscut decât prin descoperirea necunoscutului. Dezvăluirea pe care o face știința este de fapt o raportare. În acest sens maximul științei îl constituie a afla toate raportările posibile ale necunoscutului la ceea ce cunoaștem. Justificarea îi vine însă dinspre praxis. O parte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sine; acesta este o semnificare indirectă. A da chip aleatorului corespunde dorinței noastre de unitate (sensul putând lua naștere doar în orizontul unității). Știința recurge la transformarea necunoscutului în cunoscut mai curând prin forțarea cunoscutului peste necunoscut decât prin descoperirea necunoscutului. Dezvăluirea pe care o face știința este de fapt o raportare. În acest sens maximul științei îl constituie a afla toate raportările posibile ale necunoscutului la ceea ce cunoaștem. Justificarea îi vine însă dinspre praxis. O parte interesantă a științei (și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la transformarea necunoscutului în cunoscut mai curând prin forțarea cunoscutului peste necunoscut decât prin descoperirea necunoscutului. Dezvăluirea pe care o face știința este de fapt o raportare. În acest sens maximul științei îl constituie a afla toate raportările posibile ale necunoscutului la ceea ce cunoaștem. Justificarea îi vine însă dinspre praxis. O parte interesantă a științei (și a faptului de-a ști în general): modalitatea în care ia naștere necunoscutul. Nașterea lui a nu ști ceva trebuie situată la începutul științei, fiind
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]