523 matches
-
de familie și nu ne e greu să-i recunoaștem. Numele de familie e, adesea, de prisos, dacă nu cumva mai rău încurcă lucrurile. Tu știi asta mai bine decât oricine. — Nu crezi că în ultima vreme ai devenit cam necuviincios ? Vocea râse hârâit, ca atunci când tai cu un cuțit știrb filele unei cărți. — E drept că, uneori, când ne amintim că trebuie să fim patrioți, cădem în manierisme. Vin de fiecare dată când mă chemi... Îți răspund la orice întrebare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nicio socoteală îi trimite. Nici ziselor, scriselor și laudelor lui Ren ghenărariul, care den multă îndemnare a Tomii îi venia, nici universalului ce Vlasie stegarul la mitropolitul Antim pă taină adusese cu poruncă dă zahareale și alte lucruri necăzute și necuviincioase, nicidecum nu s-au supus [...] nicidecum cu firea nu s-au alunecat, ci la cele ce vremea cea viitoare vrea aduce, cu grijă și pururia gândia”. Așadar, incertitudini în privința tăriei și planurilor „moscalului”, teama de ripostă otomană, grijă pentru țara
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
univers personal. Acolo se descoperă mituri, atât cele ale unei lumi străvechi, cât și cele dintr-un "viitor apropiat". Ruinele aparțin totodată străvechilor lumi ale imaginarului și speculațiilor pe termen scurt sau mediu. Personajele întrevăd în ele fărâme de realități necuviincioase, provenite din mii de muzee imaginare. Aceste "obiecte" necunoscute și întâlnirile lor produc imagini de care nici suprarealiștii nu s-ar fi lepădat. De pildă, universurile lui Magritte, Ernst, Escher, Delvaux și Dali. Ordinea care domnește în această luxură, în
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dreptate cei ce atrăgeau atenția asupra vorbelor alese și ticluite ale acelui călugăr, căci știa să ocolească obstacolele cu iscusință și rigoare. Nesupunerii ai adăugat alte păcate grave. Această bulă sosită de la Roma te acuză de efracție, materialism, magie, limbaj necuviincios, și chiar de sodomie. Cum te dezvinovățești de toate astea? Cine a născocit acuzațiile? Pentru numele lui Dumnezeu, nu-și pot permite asemenea infamii fără să aibă dovezi Cum te dezvinovățești de toate astea? Nu recunosc nicio acuzație din tot
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cei aflați în funcții de autoritate în închisori; a poruncit să fie violate în lupanare soțiile plăcute la vedere ale acestora și fiicele lor. Concomitent a interzis episcopilor să iasă din diocezele lor ori să țină sinoade și adunări, declarând necuviincioasă rugăciunea comună a bărbaților și a femeilor în biserici și instruirea lor religioasă de către bărbați; a interzis vizitarea celor închiși. Odată ieșit din ambiguitate, Licinius a dezlănțuit o adevărată persecuție anticreștină, încercându-și plăcerea sadică de a-și face victimele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lupți cu el.) „Poți să nu păcătuiești de frică. E o treaptă inferioară, bună și ea. Ori din dragoste: cum o fac sfinții și caracterele superioare. Dar și de rușine. O teribilă rușine, asemănătoare cu a fi făcut un lucru necuviincios În fața unei persoane delicate, a fi trântit o vorbă urâtă În fața unei femei bătrâne, a fi Înșelat un om care se Încrede În tine.” (N. Steinhardt) Nici În car, nici În căruță,/ și nici chiar În teleguță. (Despre oamenii nehotărâți
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aproape unii de alții atunci când tăcem, decât atunci când vorbim. Μ Unii oameni vorbesc, În mod intenționat, În termeni vagi pentru a deruta sau pentru a-și ascunde incapacitatea de a spune lucruri cât de cât interesante. Μ Este cel puțin necuviincios să manifești pretenții asupra calității activității sau comportamentului cuiva, mai Înainte de a-ți fi precizat exigențele față de propria persoană. Μ Când personalitatea noastră cuprinde potențialități valorice de necontestat, avem obligația nu numai de a le proba prin fapte, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
asupra elementelor” (cf. Lucian Blaga, Zări și etape, 1990). Μ Sunt nu numai suferințe post factum, ci și suferințe ale anticipării, mult mai importante decât primele, deoarece prin ele omul dovedește că se poate rușina sau Îngrozi de acel lucru necuviincios sau păcătos pe care, din grabă sau din ură, ar putea să-l facă la un moment dat. Cel care-și cultivă aceste suferințe ale anticipării este ferit de a le mai trăi pe cele post factum, care uneori sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la o supraveghere amputată de forța ei destabilizatoare, să devină conștient de resursele defensive pe care le mobilizează familia burgheză. Ghinionista întâmplare ar fi putut să o distrugă, dar nu, ea neagă cu îndârjire că s-ar fi petrecut ceva necuviincios, contestă ceea ce supravegherea improvizată lasă să se presupună sau chiar susține că a descoperit. Deviza ei, refractară informațiilor furnizate de supravegherea accidentală, va fi veșnic aceeași: „Liniște, aici se minte!”. Ambivalența informațiilortc "Ambivalența informațiilor" Supravegherea se sprijină pe o convingere
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mai deplină libertate a presei, fără exercițiul nestânjenit al acestui regulator social. Când puterea tinde să limiteze acel exercițiu, ea se subminează în fond pe sine. Convorbiri literare, 19-20 (28 iunie-11 iulie 1990), p. 3 O TEMPORA!... Telefoanele anonime, la fel de necuviincioase pe cât de stridente în agresivitatea lor, amenințări voalate sau deschise, fie și prin intermedii inocente, îmi spun că răul la care mă refeream în unele articole n-a fost câtuși de puțin exagerat. Răul acesta există, îl întâlnim pretutindeni, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
contră, dacă nu e nici o regulă în jocuri, dacă se înnoiesc și în oarecare moduri se schimbă mereu, dacă tinerilor nu le plac totdeauna aceleași lucruri, și n-au o normă uniformă și neschimbată relativă la ceea ce numesc cuviincios și necuviincios, în gesturile corpurilor lor și în celelalte găteli; dacă printre ei se arată o cinste deosebită acelora ce inventează ceva nou în materia aceasta, care introduce găteli, culori, mode diferite de cele ale datinilor vechi, putem asigura, fără teamă de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
numi joc acela pe care oamenii sunt siliți să-l joace. Acordul dintre jucători de a suspenda temporar realitatea creează un spațiu sigur, în care aceștia pot adopta un comportament care, în viața normală, poate fi riscant, neconfortabil sau chiar necuviincios". (Gray/Brown/Macanufo, 2012, p. 14) Decupând spațiul de joc, se trasează în mod automat și limitele jocului, care se referă la granițele spațio-temporale în interiorul cărora funcționează regulile specifice; în acest sens, prin începerea jocului, se activează și limitele spațio-temporale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai degrabă prea mult pe cercetători. În fine, cel de-al cincilea orizont este cel al ideilor și conceptelor care permit unirea celor patru orizonturi precedente, care sunt însuși conținutul activității științifice. Dezbaterile despre indicatorii violenței, despre delincvență, despre purtarea necuviincioasă și hărțuire sunt tot atâția indici ai existenței unei comunități active. Cercetările legate de metodologii, reconsiderarea modelelor (factori de risc, abordări holistice sau sistemice, perspective disciplinare diferite), evaluările programelor pun în joc analize mai deschise decât cred cei care îi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și totodată să contabilizăm drept violență în școală? numai faptele de violență fizică? să includem și violența "morală"? Cercetările mondiale sunt foarte diverse și avem de-a face cu un câmp semantic vast: hărțuire și brutalitate, tulburări de comportament, purtare necuviincioasă, chiar scandal, indisciplină, infracțiune sau delincvență sunt, pe rând, termeni invocați. Să fie o simplă chestiune de cuvinte fără interes practic? La urma urmei, ar spune dascălul și elevul care suferă de pe urma uneia dintre aceste forme de "violență", nu contează
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
responsabilă de caracterul confuz, imprecis sau absurd al unui mare număr de vise. Este amuzant, în visul meu, locuiai în casa lui Henri, în timp ce, în realitate, tu nu ai văzut-o niciodată!» Condensarea se manifestă tocmai prin schimbările brutale și necuviincioase de decor, de timp și/sau de situație. 3. Deplasarea Se exprimă în două moduri: - un element ascuns este înlocuit de un alt element îndepărtat, și deci de o aluzie; accentul psihic este transferat de la un element important asupra unui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
relatam mai sus, în parte reușită, aparține lui Foție, un laic (șef al gărzii palatului imperial) care este numit patriarh de împăratul Mihai al III-lea în locul lui Ignatie, care intrase în conflict cu curtea imperială unde se petreceau evenimente necuviincioase și pe care Patriarhul le condamna public. În cinci zile Foție urcă toate treptele ecleziastice și este uns patriarh, dar nerecunoscut de Papa Nicolae I, ceea ce declanșează din partea lui Foție și a curții bizantine o serie de manifestări ostile, până la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lăsat să discute cât timp îi face plăcere. Dacă s-ar enerva sau ar obosi, ar avea un atac cerebral și ar muri, acesta ar fi un mod decent de a muri: în plină activitate. Wittgenstein avea sentimentul că era necuviincios ca Moore, cu marea lui iubire de adevăr, să fie constrâns să întrerupă o discuție mai înainte ca ea să-și fi găsit sfârșitul firesc. Cred că reacția lui Wittgenstein față de această prescripție a fost foarte caracteristică pentru modul în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fața ca să nu Vă audă. Căci mâinile voastre sunt pline de sânge și degetele voastre de nelegiuiri.”. Vreți să fiți ascultați? Trăiți în sfințenie! Țineți poruncile! împliniți cuvintele evangheliei Mântuitorului! în acest caz, nici nu veți cuteza a cere lucruri necuviincioase, nici vistierul bunătăților nu vă va refuza. „Atunci Mă vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga și El va zice: Iată-Mă!”. Bine a zis cineva, că rugăciunea nu înseamnă a chema pompierii la vreme de incendiu, ci a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
trebuie să creadă și să facă pentru a fi eliberat din robia păcatului și pentru a primi puterea de a trăi o viață autentic creștină. Formarea unui credincios bun înseamnă slăbirea, înfrângerea în persoana lui, a răului sau a pornirilor necuviincioase. Istoria și lucrarea Bisericii înseamnă, așadar, prelungirea firească a existenței lui Hristos, sub a cărui cârmuire se împlinește misiunea ei. Creștinul român a împlinit și a trăit această lucrare mântuitoare prin credință și rugăciune. Rugăciunea a fost calea cea mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lăsat să discute cât timp îi face plăcere. Dacă s-ar enerva sau ar obosi, ar avea un atac cerebral și ar muri, acesta ar fi un mod decent de a muri: în plină activitate. Wittgenstein avea sentimentul că era necuviincios ca Moore, cu marea lui iubire de adevăr, să fie constrâns să întrerupă o discuție mai înainte ca ea să-și fi găsit sfârșitul firesc. Cred că reacția lui Wittgenstein față de această prescripție a fost foarte caracteristică pentru modul în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al lui Năstase și acum vrea să compromită complet ultimele speranțe ale monarhiștilor, nu vezi că-i agent dublu?" este, de regulă, discursul acestor atoateștiutori, inflexibili apărători ai neprihănirii românești, modulat în diverse registre. Cum - la o asemenea brutală și necuviincioasă insinuare - niciun membru al Casei Regale nu ar avea cum să se coboare să răspundă, mi-aș îngădui eu, necondiționat de vreun alt cod de comportament decât rigoarea istorică și onestitatea analizei comparate, să mă aplec puțin asupra acestei grile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de la care cumpăra mâncare și materiale de lucru sau directorul sucursalei bancare unde cerea să i se transfere bani de la Barcelona. Tăia din rădăcini orice Încercare de apropiere, și pe cei care Îi treceau linia defensivă obișnuia să-i gonească necuviincios, deoarece știa că impertinența nu se descurajează În fața unui simplu refuz politicos. Pentru cazuri extreme - termenul includea posibilități neliniștitoare, deși puțin probabile - avea În rezervă o flintă de vânătoare cu repetiție, pe care până atunci nu avusese ocazia s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în mediile literare suspuse, ce deplîng absența suflului, osteneala prăfuită a condeielor. Din fericire, mai sunt și autori care nu-l vor lăsa niciodată să se stingă, din aceia care poftesc cu nesaț la sîngele cald al literelor, erudiți și necuviincioși precum Orsenna, sau din cei care se revendică de la o pretinsă școală de luciditate ectoplasmică, indiferentă și iconoclastă, ce se ridică cu cinism (în fapt, cu o nevoie de autenticitate și de simplitate pe care nu o mai recunoaștem) și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ar putea gândi că trageți la preț tocmai la bunurile pe care le vrea el; ducându-se la altă prăvălie, ar vedea că nu este chiar așa și, probabil, s-ar Întoarce și altă dată; Însă, dacă sunteți arțăgos și necuviincios, clientul nu se va mai Întoarce nicicând. Străduiți-vă să nu vă pierdeți cinstea: e cea mai bună cale de a vă spori bunul renume, afacerile și averea. Nu vă lăsați pradă nimicniciei, ci puneți Într-o lumină favorabilă ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ovidiu, acesta pe lângă sensul de "a onora, a avea un cult pentru" înseamnă și "a avea legături de familiaritate, de apropiere, de intimitate cu cineva, a cultiva". În plus, trebuie să adăugăm că față de Paulus Fabius Maximus ar fi fost necuviincios ca Ovidiu să facă trimitere la domus Fabia, dacă Fabia ar fi fost o simplă protejată a domus Fabia. Poetul vorbește cu Paulus Fabius Maximus cu toată încrederea tocmai în baza acestei înrudiri. Nici faptul că Ovidiu i se adresează
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]