1,675 matches
-
august 1998, când a avut loc criza economică rusă, și până în prezent, este una remarcabilă. Nu numai că economia rusă a înregistrat un record de creștere al P.I.B-ului, iar procesul de demonetizare cunoaște o încetinire în timp ce schimburile comerciale nedeclarate au scăzut și tranzacțiile cu numerar au crescut. <footnote Clifford G. Gaddy, Barry William Ickers, Russia`s virtual economy, Editura Booking Institution Press, Washington D.C., 2003, p. 191; footnote> „Resursele naturale, în special cele energetice, au influențat permanent și în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
picturale încep să fie refuzate, punctele în care atunci când o creație artistică nu se potrivește unui sistem clasificatoriu se trece la deschiderea unui nou dosar. Marginalitățile pictural/narative sunt considerate, în acest fel, puncte în care apar tensiunile minore, latente, nedeclarate dintre modelul generic stabilit la un moment dat și creația sau creațiile care ar trebui să continue această tradiție generică. Sunt considerate locuri în care cercetarea este nevoită să opereze o nuanțare a normelor, convențiilor și categoriilor din teritoriile narațiunii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
august 1998, când a avut loc criza economică rusă, și până în prezent, este una remarcabilă. Nu numai că economia rusă a înregistrat un record de creștere al P.I.B-ului, iar procesul de demonetizare cunoaște o încetinire în timp ce schimburile comerciale nedeclarate au scăzut și tranzacțiile cu numerar au crescut. 245 „Resursele naturale, în special cele energetice, au influențat permanent și în mod dominant evoluția societății umane, dezvoltarea economică, economiile naționale, economia mondială și, mai recent, economia globală. De altfel, în anii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
proprietate. Privilegiulde a aparține familiei regale nu trebuie să servească de motiv pentru a jefui Tezaurul. Cumpărarea unei proprietăți, primirea unei moșteniri vor fi impuse cu o taxă de timbru progresiv. Transmisiunea unei proprietăți în bani sau în alt fel, nedeclarată prin această taxă de timbru, în mod necesar nominal, va fi lovită de o impunerede atât la sută în contul vechiului proprietar, de la data transferării până la descoperirea fraudei. Titlurile de transferare vor trebui să fie prezentate în fiecare săptămână Tezaurului
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
semnificației sale. "Cuvântul Bedeutsamkeit (calitatea de a poseda un înțeles sau o semnificație) este o formațiune secundară a Bedeutung și transmite în mod semnificativ asocierea cu un sens special în spațiul incertului. Ceva este bedeutsam dacă sensul său (Bedeutung) este nedeclarat sau necunoscut. Cu toate acestea, Eigenbedeutsamkeit depășește situația dată. Dacă un lucru este mai degrabă eigenbedeutsam (semnificativ prin sine însuși) decât fremdbedeutsam (semnificativ în raport cu altceva), el însuși se disociază de tot ceea ce ar putea determina sensul său"30. Gadamer leagă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
scopul competiției. Funcția centrală a competiției sportive de baschet (de jocuri sportive în general) este aceea de a constata prin victorie sau prin înfrângere sau poziția în clasament, performanța echipei respective. Funcția instructiv - educativă, indiferent de scopul competiției, declarată sau nedeclarată are un caracter permanent. Activitatea competițională constituie un important mijloc de propagandă pentru jocul de baschet. Regulamentul unei competiții este un document program care precizează toate raporturile care se crează între participanți, antrenori, organizatori, arbitri, autorități sportive, spectatori, etc. Calendarul
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
economia „comenzii” a dus la un regim de penurie și de ocolire flagrantă a regulii centrale de către toți actorii, economia oficială nu poate funcționa decât datorită economiei zise „secundare” care permite fluiditatea schimburilor, pe baza folosirii resurselor private, deturnate sau nedeclarate. Simultan, există circuite de monezi care nu pot fi schimbate, care definesc locuri de schimb - magazinele pentru privilegiați - sau sectoare - cel militar, de exemplu - etanșe unele față de altele. Devizele străine câștigate pe piețele externe sunt rezervate unei elite, în vreme ce moneda
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dintre acestea având consistența logică și teoretică. Așa cum rezultă din Tabelul 6.1, Credinciosul practicant este cel care își afirmă credința religioasă și merge cel puțin o dată pe lună la biserică, în timp ce Credinciosul nepracticant crede însă nu frecventează biserica. Ateul nedeclarat este cel care nu crede în Dumnezeu și nu participă la serviciile religioase însă așa cum arătat anterior nu se autodefinește ca ateu, ci își exprimă apartenența la o denominație religioasă. Tipul inconsistent declară că frecventează biserica însă nu crede în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
biserica însă nu crede în Dumnezeu și cumulează doar 6 cazuri din totalul persoanelor investigate în cadrul cercetării WVS 2005. Tabelul 6.1 Tipuri religioase în România Credință religioasă Practică religioasă Da Nu Da Credinciosul practicant Credinciosul nepracticant Nu Inconsistentul Ateul nedeclarat Urmărind variația în timp a ponderii diferitelor tipuri religioase în populație se constată o "rearanjare" a orientărilor religioase între 1993 și 1999. După un deceniu de tranziție post-comunistă scade semnificativ ponderea ateilor nedeclarați, confirmând din nou ideea revitalizării religioase ce
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Credinciosul practicant Credinciosul nepracticant Nu Inconsistentul Ateul nedeclarat Urmărind variația în timp a ponderii diferitelor tipuri religioase în populație se constată o "rearanjare" a orientărilor religioase între 1993 și 1999. După un deceniu de tranziție post-comunistă scade semnificativ ponderea ateilor nedeclarați, confirmând din nou ideea revitalizării religioase ce a avut loc în primii ani ai tranziției. În plus, scade numărul credincioșilor nepracticanți și crește cel al practicanților. Probabil, pe fondul creșterii vulnerabilității sociale generate de riscurile aduse de tranziție românii se
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nepracticanți și crește cel al practicanților. Probabil, pe fondul creșterii vulnerabilității sociale generate de riscurile aduse de tranziție românii se întorc spre biserică, așa cum precizam în capitolul dedicat revitalizării religioase. Acest factor a determinat trecerea unor persoane din categoria ateilor nedeclarați în cea a credincioșilor fie ei practicanți sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a tipurilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a tipurilor religioase Anul Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Inconsistent 1993 30% 57% 13% 1% 1999 45% 49% 5% 1% 2005 45% 52% 3% 0% Sursa datelor: EVS 1993, 1999, WVS 2005 Comparând ponderea în populație a credinciosului practicant constatăm că România se situează, în 2005, pe locul 3
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
spre spațiul privat, indivizii păstrându-și credința fără să mai practice în spațiul public. Singurele țări care nu se înscriu în acest patern sunt Germania de Est și Polonia. În primul caz majoritatea populației se împarte între atei declarați și nedeclarați, iar în cel de-al doilea ponderea cea mai crescută o dețin credincioșii practicanți. Ateii declarați sau nedeclarați dețin ponderii de peste 50% din populație în Suedia și Germania de Est și reprezintă mai mult de o treime din populație în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se înscriu în acest patern sunt Germania de Est și Polonia. În primul caz majoritatea populației se împarte între atei declarați și nedeclarați, iar în cel de-al doilea ponderea cea mai crescută o dețin credincioșii practicanți. Ateii declarați sau nedeclarați dețin ponderii de peste 50% din populație în Suedia și Germania de Est și reprezintă mai mult de o treime din populație în Franța, Marea Britanie, Germania de Vest, Olanda, Slovenia, Bulgaria și Rusia. Sub 10% din populație poate fi inclusă în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Vest, Olanda, Slovenia, Bulgaria și Rusia. Sub 10% din populație poate fi inclusă în categoria ateu in Polonia, România, Republica Moldova și Cipru. Așa cum precizam anterior, în România, ateii declarați reprezintă un grup foarte restrâns, sub 1% din populație, în timp ce cei nedeclarați sunt sub 3%. Analizarea datelor și din această perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza cele trei tipuri semnificative pentru România, credinciosul practicant, credinciosul practicant și ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în biserică, dimensiunea localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc în anexa acestui capitol. Credinciosul practicant
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
puțină încredere în biserică. Probabil că lipsă unei încrederi totale în biserică reprezintă unul dintre factorii care îl opresc să practice. Nepracticantul locuiește cel mai probabil în orașele mici, cu sub 30 000 locuitori, în Muntenia, Moldova sau Oltenia. Ateul nedeclarat, tipul cel mai redus numeric, este cel mai probabil bărbat, cu educație universitară, locuind în marile orașe. Este mult mai tânăr decât persoanele aparținând celorlalte două categorii și se remarcă prin lipsa încrederii în biserică. În fapt, ateul seamănă cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cel puțin de cea tradițională, fiind similar cu ateii din societățile vestice așa cum sunt ei descriși în studiile dedicate subiectului (vezi capitolele dedicate practicii și credinței religioase). Probabil că odată cu creșterea numărului absolvenților de învățământ universitar ponderea ateilor declarați sau nedeclarați va crește, însă aceste este un proces de durată. Așa cum rezultă din analizele prezentat anterior, populația României se împarte în două tipuri credinciosul practicant și cel nepracticant. Ateul declarat este aproape absent, iar cel nedeclarat are o pondere redusă în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
universitar ponderea ateilor declarați sau nedeclarați va crește, însă aceste este un proces de durată. Așa cum rezultă din analizele prezentat anterior, populația României se împarte în două tipuri credinciosul practicant și cel nepracticant. Ateul declarat este aproape absent, iar cel nedeclarat are o pondere redusă în populație, reprezentând sub 5% din populație. România se află undeva între țările catolice cu o practică religioasă ridicată, precum Polonia și Italia, și cele post-comuniste, caracterizate prin credință fără practică. Ceea ce este caracteristic României este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
acestea este puțind probabil ca în următorii 30 de ani societatea românească să fie la fel de secularizată ca Germani de Est sau Suedia. III. ANEXĂ Tabelul 6.3 Ponderea tipurilor religioase în țările europene în 2005 % Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Ateu declarat Inconsistent Franța 11 44 28 17 0 Marea Britanie 22 43 25 10 1 Germania de Vest 27 42 25 5 1 Italia 53 38 7 3 1 Olanda 18 36 39 7 1 Suedia 7 36 40 17
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
4 1 Republica Moldova 26 67 7 1 Serbia 24 60 10 4 3 Cipru 27 67 2 3 1 Sursa datelor:WVS 2005 Tabelul 6.4 Tipuri religioase in funcție de caracteristicile respondentului: sex, vârstă, educație Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Sexul respondentului bărbat 37% 51% 76% femeie 63% 49% 24% Educația școală primara 24% 20% 16% gimnaziu 16% 10% 14% învățământ vocațional 21% 23% 10% liceu 21% 25% 24% colegiu 8% 10% 8% universitate 10% 12% 27% Vârsta media 51
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
media 51,2 46,8 41,8 Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.5 Tipuri religioase in funcție de tipul de localitate Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat oraș mare, peste 200.000 locuitori 23% 27% 36% oraș mare, 100-200.000 locuitori 11% 8% 12% oraș mic, 30-100.000 locuitori 14% 14% 20% oraș foarte mic, sub 30.000 locuitori 8% 10% 8% sat centru comună 22% 19
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
10% sat 22% 22% 14% Total 100% 100% 100% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.6 Tipuri religioase în funcție de regiunea istorică Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Moldova 26% 31% 26% Muntenia 14% 23% 18% Dobrogea 6% 4% 6% Oltenia 8% 11% 12% Crișana 8% 6% 14% Transilvania 29% 16% 22% Banat 5% 5% 2% București+Ilfov 4% 4% 0% Total 100% 100% 100% Sursa datelor:WVS
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
100% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.7 Tipuri religioase în funcție de încrederea în biserică Cât de multă încredere aveți în Biserică Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat foarte puțină/deloc 0% 3% 27% nu prea multă 5% 12% 35% destul de multă 25% 32% 27% foarte multă 70% 52% 10% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sistemului politic românesc: (a) acesta este "hibrid" prin "tendința de a grefa caracteristicile unui pluripartitism extrem în contextul unui sistem pluripartit moderat însoțit de câteva elemente ale unei logici majoritare; (b) este un sistem în cadrul căruia "guvernele sunt coaliții, uneori nedeclarate, dar care au întotdeauna nevoie de partidele mici"; (c) sistemul românesc al partidelor "se reproduce în jurul unei polarizări care blochează colaborarea chiar și în cazul partidelor cu o aceeași identitate politică"; (d) Sorina Soare subliniază, reluând analiza lui Daniel Barbu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]