634 matches
-
care cetitorii europeni nu le găsesc în edițiile traducerilor curente. Pozițiile și pozele cele mai licențioase cu putință erau alese ca să amuze sau barbari tineri, sau civilizați obosiți. Eram barbar, fără să fiu tânăr. Eram european, fără să fiu obosit. Neguțătorul meu a înțeles că nu-i pot fi mușteriu pentru acea marfă și m-a privit cu oarecare respect. S-a interesat de unde sunt și cu ce mă îndeletnicesc. L-am făcut să înțeleagă că bunurile mele - dacă pot fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să fie sub masă douăzeci de picioare. Lipsește un picior. Cum se face asta? Își găsește inelul, se ridică, numără. Zece, afară de el. Toți șed cuviincios la locurile lor; nimănuia nu-i lipsește un picior. Atunci de ce a numărat nouăsprezece? Neguțătorul meu armean m-a privit zâmbind și mi-a turnat al doilea păhărel de vin dulce. Ascultă și un sfat de la noi, a urmat el. Când pleci la drum într-o călătorie lungă, dacă e în vremea blândă, între Sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Seraiul au fost clădite din lespezi de marmoră cu inscripții; mâni barbare le-au smuls din locuri sacre, aducându-le aici, ca să adăpostească tirani, haremuri de roabe trimese de pretutindeni și oștime încruntată al cărei vis era prada și măcelul. Neguțătorul meu se opri o clipă bucurându-se de uimirea mea. —Prea stimate domnule, a urmat el, cu vocea puțintel schimbată; te vei mira mai puțin aflând că ți-am recitat stihuri dintr-un poem propriu, pe care, subt înrâurirea zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai mult decât a vinului, îl tălmăcesc în onoarea domniei tale. Omul râdea; ochii lui mari și negri sub sprâncene puternice și subt o chică zbârlită și căruntă, mă priveau cu tristeță. — Am să mai adaog, urmă el, că acest neguțător armean, care-și caută loc de tihnă sub soare, s-a pregătit să fie profesor de arheologie. Și pe arheolog îl ajută tot negoțul de antichități îndoielnice și rondele de fildeș cu desene obscene. M-am înclinat strângându-i mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spre ceva mai bun. Pe morminte cresc florile vieții. —Ești poet, am murmurat eu cu o strângere de inimă. —Sunt urmaș al asirienilor și egiptenilor, a suspinat el, cu un accent pe care nu-l voi uita niciodată. Pe acest neguțător de antichități nu l-am mai văzut de atunci și nu-l voi mai vedea. Îi rămân totuși prietin întru veșnicie. IIItc "III" Aici, la „poartă împărătească“, îmi spunea el, la „poarta ortalelor“ și la „poarta fericirii“, în întreite țarcuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și stăpânul nostru, a zis ea, socotește că nu e destul de înțelept să te ținem departe de noi. Deci îți poruncește să te întorci un timp în serai, la dascălii tăi elini. Xtc "X" Aceasta a fost istorisirea prietinului meu, neguțătorul armean. Amurgul umbrea grădinile Istambulului. Priveam mișcat ostrovul de arbori și clădiri al Seraiul Vechi. Domnul Ghirgor Misir mă îndeamnă cu oarecare maliție să observ că expunerea sa, deși mi-a fost servită în stil înflorit, după moda răsăritenilor, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din mormintele lor”, așa cum este ea evocată în Henric al VI-lea, de pildă. S-ar putea obiecta însă că, în teatrul lui Shakespeare, există și alte nopți, nopțile de vară din Visul..., din Noaptea regilor sau aceea din finalul Neguțătorului din Veneția. Într-adevăr, sunt nopți când nu se făptuiesc crime, când nu apar spectre, dar, așa senine și liniștite cum sunt ele, nu reprezintă mai puțin un spațiu al haosului și al nebuniei generate de confuzia identităților, de jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
dar, așa senine și liniștite cum sunt ele, nu reprezintă mai puțin un spațiu al haosului și al nebuniei generate de confuzia identităților, de jocul travestirilor; pe scurt, un spațiu oferit și el experiențelor alterității. Noaptea cu care se încheie Neguțătorul din Veneția, luminată din plin de cerul înstelat ce veghează peste o armonie în fine regăsită, noapte scăldată în acordurile muzicii, nu izbutește totuși să alunge îndoielile, temerile, anxietatea. Chiar dacă ordinea lucrurilor a fost restabilită, incertitudinea relațiilor nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
trebuia să afle: crima, incestul, cumplitele adevăruri pe care le tăinuiește de multe ori dragostea. Aceeași alianță a frumuseții cu moartea, același violent efect al unei priviri se întâlnesc și în faimoasa probă la care sunt supuși pretendenții Porției în Neguțătorul din Veneția. Proba celor trei mici sipete implică, într-adevăr, o confruntare cu Gorgo - mai puțin vizibilă, e drept, dar la fel de dură. În sipețelul de aur ales de prințul Marocului se află un craniu, imagine tradițională a morții. Prințul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Cele trei tablouri sunt lăudate pentru că dau o puternică senzație de viață. Scena cu Io este „as lively painted as the deed was done”. (Cum am putea să nu ne gândim aici la ceea ce se spune despre portretul Porției în Neguțătorul din Veneția ori despre statuia Hermionei în Poveste de iarnă?) În ceea ce privește episodul cu Dafne, este insistent subliniat realismul cu care sunt pictate sângele nimfei („Zici că sângerează aievea”) și lacrimile lui Apollo. Pânzele atestă, așadar, puterea iluziei, dar înscriu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
stăpân universal și proprietar”. --Multe am citit și multe am auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar. --S-o auzim. --“Către preacinstitul Divan a Cnejii Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașovenu, neguțător... are o dugheană... pe locul mănăstirii Sfeti Savii, lângă zid, din care dugheană este și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care obicinuiesc a întra
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stăpân universal și proprietar”. --Multe am citit și auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar, fiule. --S-o auzim, părinte. --“Către preacinstitul Divan a Cnejiei Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașoveanu neguțător... are o dugheană,... pe locul mănăstirii Sfetii Savii, lângă zid, din care dugheană iaste și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care să obicinuiesc a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Îi rămase în minte doar faptul că la bordul acelei corăbii se vor urca, în afară de cei mai bine de treizeci de marinari străini, patru trimiși japonezi și însoțitorii lor, vreo zece nostromi japonezi și mai bine de o sută de neguțători. Cu acest vas mare, mai mare și decât joncă de o mie de koku, urmau să călătorească până în Nueva España două luni de zile. Mai trebuia pus la socoteală și acel padre străin care venea ca să tălmăcească și ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cuvenit. Însă guvernatorul mai șovăia încă în privința unei întâlniri oficiale cu solii japonezi. — Asta se întâmplă... oftă adânc starețul, din pricină că unii se împotrivesc planului tău. Știu. Mi-era limpede cine se împotrivea chiar și fără să întreb. Era vorba de neguțătorii și nobilii care făceau negoț cu negustorii spanioli din Manila. Se temeau că propriile lor câștiguri aveau să se împuțineze dacă Japonia urma să facă negoț cu Nueva España direct, fără a mai trece prin Manila. Dar în spatele lor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
negustorii japonezi proaspăt botezați. Fără îndoială că s-au făcut creștini de dragul câștigului. Însă, oricare le-a fost țelul, au intrat în legătură cu Dumnezeu. Iar cel care l-a întâlnit pe Dumnezeu nu mai poate fugi de la fața Lui. Grație botezului, neguțătorii japonezi și-au putut vinde marfa negustorilor de aici, cumpărând, pe de altă parte, lână și țesături din belșug. Peste patru luni își vor încărca mărfurile pe corabie și se vor întoarce în Japonia unde vor dobândi câștiguri mari pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aceștia), ci enumerau segmentele de cititori care găseau în periodice articole pentru ei folositoare. Ion Heliade Rădulescu spunea în programa „Curierului românesc“ că revista va fi „pentru toată treapta de oameni“, adică pentru „liniștitul literat și filosof“, „băgătorul de seamă neguțător“, „asudătorul plugar“. Pentru a stimula oamenii să se aboneze la gazetele lor care îi țineau în contact cu „politicești și interesante novitale din toate țările lumei“ - cum scria Asachi în „Înștiințare despre gazeta românească din Ieși“ -, conducătorii gazetelor publicau în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
capăt al firului. Mă prezint și din pauza care urmează mă prind cine a beneficiat de bagajul meu, căci un tip care începe să-ți explice o situație, cu o pauză foarte lungă, nu caută decât timp de gândire, ca neguțătorii de nimicuri de prin țările arabe care, după ce îi întrebi clar cât costă, în limba în care vorbesc ei cel mai bine, îți răspund cu o întrebare, cât să tragă de timp să le mai măsoare puțin, să-ți scaneze
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri ieftine, târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să judeci, iar de crengile pomilor, lasă să se spânzure veverițele cu coada, nu ditai flăcăul ca tine!... Ionică : Ai dreptate, voi încerca. Uite mâna mea.( Îi întinde palma) Cotoșman: Adică să batem laba cum s-ar zice! (Intră un neguțător, având în mână diverse obiecte de vânzare) Negustorul: Veniți toți la moșu-ncoace Am aici tot ce vă place Cercei, nasturi și dantelă Salbe, rochii și inele Săbii, cizme și tunici Și pistoale de voinici... (îi observă pe cei doi
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
să-mi vorbești astfel, neobrăza tule? Stai că te-nvăț eu minte! Și, ridicând bastonul, se repezi mânios după cei doi, care, de frică ― vorba vine ― o tuliră la sănătoasa! Și așa s-a pornit o fugă nemaipomenită pe strada neguțătorilor hăinari: cei doi, ca să scape de bătaie, iar căpetenia lor, ca să-i pedepsească pentru necuviința lor... și s-au tot dus, lăsîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Că, negustorul, săracul, a tot așteptat să se-ntoarcă mușteriul: dar, văzând
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ar vrea să o scoată la capăt, după o topografie ieșită de mult din uz din orice uz în această lume, croită din coline de moloz, din cicatrice de cărămidă, din hrube horcăind răcori cu mirosuri fetide, foste pivnițe de neguțători medievali, metamorfozate, de curând, doar de curând, în bulboane viclene, mascate sub grohotișul ruinelor. Numai în văzduh reflecta, uneori, Mircea ai putea să nu te poticnești, luând-o în diagonală prin acest ținut al melancoliei, pe acolo pe unde gâturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ochi care ar fi știut a te prețui cum se cuvine. LIANA (din când în când, se uită în registrul din fața ei și notează pe o filă): Domnia ta, căpitane, pari a te pricepe de minune la afaceri, întocmai ca un neguțător. Nu-i rău, pentru că nu se știe cum se întorc timpurile, și oștenii, nemaiavând căutare, s-or face meșteri, ori neguțători, ori, știu eu, cititori în stele... PÂRJOL: Asta-i peste putință, jupâniță Liana! De când e pământul pământ, toți împărații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ei și notează pe o filă): Domnia ta, căpitane, pari a te pricepe de minune la afaceri, întocmai ca un neguțător. Nu-i rău, pentru că nu se știe cum se întorc timpurile, și oștenii, nemaiavând căutare, s-or face meșteri, ori neguțători, ori, știu eu, cititori în stele... PÂRJOL: Asta-i peste putință, jupâniță Liana! De când e pământul pământ, toți împărații au avut trebuință de oșteni vrednici, cu care să-și poarte războaiele. Eu am fost și am să rămân mereu oștean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu prea am timp. Am de căutat prieteni care să mă ajute și o mulțime de lucruri de cunoscut. VULPEA: Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. N-au timp să și le facă singuri. Cum însă nu există neguțători de prieteni gata făcuți, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzește-mă. MICUL PRINȚ: Ce trebuie să fac? VULPEA: Trebuie să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o mulțime de lucruri de cunoscut. VULPEA: Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. N-au timp să și le facă singuri. Cum însă nu există neguțători de prieteni gata făcuți, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzește-mă. MICUL PRINȚ: Ce trebuie să fac? VULPEA: Trebuie să ai foarte multă răbdare. La început, vei sta ceva mai departe de mine, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]