607 matches
-
acestui experiment tehnologic, am continuat să folosesc proiecții video și În spectacole de operă (Otello sau Visul unei nopți de vară), am revenit totuși În teatru la ce-i aparține doar lui: două scânduri și o pasiune, cum spune Bardul. Neguțătorul din Veneția: rasism și metafizică Experiența directă mi-a arătat cât de mult poate fi afectată percepția unui spectacol de ceea ce se Întâmplă În lume În momentul apariției lui. Întâmplarea a făcut ca premiera cu Neguțătorul din Veneția la Comedia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pasiune, cum spune Bardul. Neguțătorul din Veneția: rasism și metafizică Experiența directă mi-a arătat cât de mult poate fi afectată percepția unui spectacol de ceea ce se Întâmplă În lume În momentul apariției lui. Întâmplarea a făcut ca premiera cu Neguțătorul din Veneția la Comedia Franceză să aibă loc imediat după 11 septembrie 2001, fapt care a adâncit dimensiunile tragice ale piesei, care era acum citită prin filtrul situației irezolvabile a conflictelor din Orientul Apropiat. Ceea ce se vedea clar În acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
filtrul situației irezolvabile a conflictelor din Orientul Apropiat. Ceea ce se vedea clar În acel moment, din perspectiva recentelor evenimente brutale, era faptul că obsesia răzbunării din piesă duce la o situație fără ieșire, la un ciclu veșnic repetat al violențelor. Neguțătorul din Veneția - unde problema rasismului, expusă atât de subtil de autor, stârnește ușor În zilele noastre confuzii de interpretare și chiar și cei mai buni comentatori ai lui Shakespeare par să se scalde În ambiguitate - a ajuns să fie considerată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
odios până și cu propriul lui copil, Jessica. O piesă În care personajul care-l Întruchipează pe omul fără suflet, lipsit de compasiune și de milă față de oricine, este un evreu e foarte greu de digerat după Holocaust. Dar În Neguțătorul din Veneția, din punctul de vedere al autorului, ceea ce contează este alegoria medievală. În Londra elisabetană, unde trăiau doar două sute de evrei, problema evreiască era cu totul inexistentă. Shylock sau negrul Othello sunt figuri exotice, folosite ca hiperbole pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
realitate vie - cea a momentului prezent. Aceeași remarcă poate fi făcută În privința formelor de creație. Andrei Șerban trece cu ușurință de la spectacolul bazat pe text la cel bazat pe muzică, de la improvizație la Shakespeare, de la Agamemnon la Văduva veselă, de la Neguțătorul din Veneția la Turandot. Frontierele Între diversele forme teatrale și muzicale sunt abolite și Însăși fluiditatea vieții izvorăște astfel, luxuriantă și imprevizibilă. Cu alte cuvinte, Andrei Șerban, ca și Peter Brook, pare a fi fascinat În permanență de căutarea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
scorpiei de Shakespeare, ART. - Este publicată În SUA cartea lui Ed Menta, Andrei Serban, the Magic World behind the Curtain. 1998 - Cymbeline, Delacorte Theater, Central Park New York. - Cercul de cretă caucazian, „La Mama“ (spectacol cu studenții actori de la Columbia University). - Neguțătorul din Veneția de Shakespeare, ART. - Italiana in Algeri de Rossini, la Opéra de Paris Garnier. 1999 - Văduva veselă de Lehár, Wiener Staatsoper. - Tetralogia lui Wagner, San Francisco Opera. - Indiile galante de Rameau, Opéra de Paris Garnier. - Hamlet de Shakespeare, Public
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Italiana in Algeri de Rossini, la Opéra de Paris Garnier, cu filmare pentru televiziune și exploatare comercială DVD. 2001 - Spectacol-colaj după Richard al III-lea și Henric al VI-lea de Shakespeare, „La Mama“ (cu studenții actori de la Columbia University). - Neguțătorul din Veneția de Shakespeare, Comédie Française. - Hovanșcina de Musorgski, Opéra de Paris Bastille, Maggio Musicale Florența. 2002 - Lysistrata, musical după Aristofan, ART. - Herakles de Euripide, Teatrul Național din Salonic la Festivalul de la Epidaur. - Peer Gynt de Ibsen, Riverside Theater (cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Toc133741218 \h 331 HYPERLINK \l " Toc133741219" Avarul la Comedia Franceză PAGEREF Toc133741219 \ h 333 HYPERLINK \l " Toc133741220" Mici semnale de alarmă PAGEREF Toc133741220 \ h 335 Magie albă: HYPERLINK \l " Toc133741221" Cymbeline și Pericles PAGEREF Toc133741221 \h 336 HYPERLINK \l " Toc133741222" Neguțătorul din Veneția: rasism și metafizică PAGEREF Toc133741222 \h 339 HYPERLINK \l " Toc133741223" Hamlet - piesa imposibilă PAGEREF Toc133741223 \h 342 HYPERLINK \l " Toc133741224" Note din tunel PAGEREF Toc133741224 \h 346 HYPERLINK \l " Toc133741225" Lysistrata musical PAGEREF Toc133741225 \h 348 HYPERLINK \l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de hârtii. ... Gata Don Batista?! Gata?! îl îndeamnă Ștefan. Presto, subito, Serenissime! cuvântă Don Batista executând câteva arabescuri "artistice" cu briciul. O pricină de jaf, continuă Tăutu. Banda de lotri a tâlharului Scorobete, la drumul Siretului, a jefuit chervanele unui neguțător brașovean... Ceee?!?! sare mânios Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i spătarul Mihail?! Adastă afară... Să dea socoteală! Chiribuță, ce stătea "turcește" pe perinuța lui, a și zbughit-o pe ușă. Ștefan, cu jumătate de obraz ras, gonește cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jumătate de obraz ras, gonește cu pași mari, stropind cu clăbuci. Don Batista după el, cu briciul: Barba! Illustrissimi!... Barba! Serenissimi! Ștefan, mânios, își smulge șervetul de la gât și-l aruncă cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
umăr să-l îmbuneze, dar imediat se încruntă. Parcă totuși poruncisem "să fie stârpiți!"... Stârpiți vor fi! strigă Mihail cu mâna pe inimă ca un jurământ. E cu omor?! Cu omor! Tâlharii să fie atârnați la porțile Cetății! poruncește crunt. Neguțătorilor să le fie înturnată paguba din vistieria domnească! Îi stârpesc!! răcnește Mihail cu însuflețire. Să-mi ia capul Măria ta, de nu i-oi stârpi! Pe toți tâlharii!... și de drumul mare, și... și de drumul mic! Ștefan zâmbește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai cu samă noaptea. Tâlharii vor trage la miere și vor mușca momeala... Fantastic! strigă Mihail în culmea admirației rupând-o la goană spre împlinirea poruncii. Îi belesc! Îi belesc! răcnește el alergând. Ștefan râde și strigă în urma lui: Bărbile, neguțătorilor!! Nu uitați bărbile!! Don Batista, milogindu-se cu briciul: Illustrissimi... Ștefan, cu gândul la chervanul cu bucluc, se răstește: Ce... ce vrai?! Barba... La barba, jonglează cu briciul, elegant, dar periculos de aproape. Aaa! Barba... Atenție la cap, n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
după bună voia lui!..." Ștefane, nu crezi că... poate n-ar trebuie să... încearcă Vlaicu șovăitor. "Cât despre așa-zisele "comori" cu care nu pot cumpăra nici o sută de săbii -, Luminăția ta să cunoască: au fost jefuite la Caffa de la neguțătorii genovezi și moldoveni, care au fost tăiați până la unu'. Acele săbii o să fie pomană de sufletul negru al jefuitorilor, ce vor plăti cu capul nelegiuirea săvârșită, când Luminăția ta va avea bunăvoința să ne cerceteze hotarul!" Ai scris? Ștefane, îndrăznește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veselie pe Mediterană". Ștefan izbucnește în hohote mari de râs, cu boierii după el, măcar că râsul lor e cam hâit: "Nebunul de Ștefan?!" Hai că mi-a plăcut! A dat Domnul s-ajung și pe post de momeală turcească!... Tot neguțătorul mi-a șoptit că Senatul venețian umblă să încheie o pace secretă cu Mahomed. "O pace secretă?!" zvâcnește Ștefan lovit. Încă un pumnal împlântat în spatele Moldovei! Halal cruciați! Ștefan, furios, se vântură de la un capăt la altul al spătăriei. Boierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fulgi cu tot! Se vor trezi din amorțire când iataganul va lovi în porțile Budei, ale Cracoviei, ale Vienei, ale Romei!... Se vor trezi, când Mahomed își va adăpa iapa cu agheasmă din cristelnița Sfântului Petru de la Roma! Când burtoșii neguțători venețieni, pe Canal Grande, se vor ploconi înaintea stăpânilor: "Salamalec! Salamalec efendi!"... Am auzit că Luminăția sa, Padișahul, jinduiește la o catedrală de la Paris, de-i zice Notre-Dame! Ce trăsnaie și aiasta, să-ți duci iapa să se balige prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
după și printre atâția estici, își fac apariția și occidentalii; în timpul cruciadelor, protejați de papii Romei, venețienii iau în stăpânire întreg comerțul Mării Negre și al Nistrului (Cetatea Albă, numită de el Mon-Castro sau Mavro-Castron, le aparține); lor le urmează genovezii, neguțători nu mai puțin iscusiți, de la care ne-au rămas până azi vestigii de cetăți și bastioane (la Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă); în secolul al XIV-lea și în prima jumătate a secolului al XV-lea Chilia aparținea Valahiei (în timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
învățătură folositor mântuirii lor, apostolilor, și tuturor urmașilor. Să ne fie că o mângâiere din Sfântă ei Gură. Și atunci Preacurata a zis: „Iubiții mei fii, Dumnezeu este ca un împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pildă care urmează: „Era un împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pildă care urmează: „Era un împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar într-o lună să vă întoarceți
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului. Duca era "rău și pismător, îndelungăreț la mîniă și lacom la avuție, și el și Doamna sa". "Domn era, și Vistiernic mare, și neguțător, și vameș" și "precupea toate". "Doamna sa, de altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori pe unde avea, și băutura și pocloanele ce le veneau la beciu." N-aveau decât o însușire (maliție!), că erau curați în purtări: "în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cilibi Moise (Froim Moise Schwartz) (1812- 1869) era negustor boccegiu (ambulant); el este autorul unor aforisme și glume prețuite în epocă și reeditate până în zilele noastre. Nu se mai afla în viață când Bacalbașa sosise la București (v. Cilibi Moise, neguțător ambulant, filozof popular în Potra, Bucureștii, pp. 412-423). V. și nota 297, p. 154. Centrul comercial era mai rece și mai puțin primitor de astfel de manifestațiuni tradiționale; însă cu cât te depărtai către margine, răsuna tot mai des cântatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
incinta degradându-se încet sub ochii celor câțiva paznici. Până când, într-o dimineață de decembrie, străbătând, poate fără știință, același drum parcurs în Ziua Sfintei Treimi a anului 1721 de măria sa Nicolae Mavrocordat Voievod, cu alaiul său de arhierei, boieri, neguțători și oameni de toată rânduiala, un alt Nicolae, escortat numai de câinii, consoarta și mercenarii săi, a sosit la poarta mânăstirii. În ceasul acela s-a hotărât pieirea așezământului și, împreună cu ea, amputarea severă a memoriei orașului. 18 decembrie 1984
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
încearcă să "umanizeze" animalele prin chirurgie și hipnoză. S-ar putea găsi mii de exemple pentru aceste tipuri de extrapolare, care propun un "efect de lupă" asupra obiectelor, teoriilor sau situațiilor. De exemplu, ca să încheiem, aservirea vieții zilnice publicității în Neguțătorii spațiului sau chiar invazia imaginilor conducând la condamnarea tipăriturilor în Fahrenheit 451 (Ray Bradbury, 1953)95. 2.2. Analogiile Romanele SF se referă implicit la modele literare sau mitice cunoscute, pe care le modifică. De exemplu, în cazul acelei space
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
populare făcute de localnici și interesante pentru cunoașterea realității în care trăiesc aceștia. Entuziasmul lui în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai comercială. Ca promotor al folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude asupră-i, deși el însuși
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai comercială. Ca promotor al folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude asupră-i, deși el însuși se recomandă destul ochilor prin frumusețile sale. Nu pot să-ți trimit vre o baladă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obțineau numai cu bani mulți, luați tot de la mulțime, printre acestea fiind amintite cea de-a treia domnie a lui Gheorghe Duca și a doua a lui Dumitrașco Cantacuzino. Duca Vodă „strânsoare mare pentru bani făcea tuturor, și boierilor și neguțătorilor și la toată tara, muncindu-i și căznindu-i pre toți în toate chipurile; pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu munca și cu bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i...; nu cruța nici boier nici sărac, nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]