730 matches
-
lui Balzac, fac acest lucru ezitând și cu toată aproximația: "Sunt negustori care îi plac pe cei ce vin în contact cu ei, pe unii clienți, dar care clienți îi plătesc prost, fiind cu negustorii în raporturi obișnuite, normale... În vreme ce, negustorii, pe clienții care plătesc foarte bine, îi urăsc, deoarece acei clienți se află pe o linie prea ridicată pentru ei ca să le permită să se bată pe burtă cu ei, cuvânt vulgar, insă expresiv." Traduc expresia accointements care vrea să
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
bere", "Dalea Metropoliei", "birjă", "ciorbă", " Mișcă te!", "țuică", "dulceață", "dud", "cozonac", "Pepene! Pepene!", "pînză", "jimblă", "bumbac", "prin noi înșine", de regulă explicate cititorului german, ortografierea lor pe alocuri ciudată amuzîndu-l însă pe cunoscătorul limbii române. Mama lui își amintește de negustorii de legume cu coșul pe cap strigînd: "Aaardeiradicidelunecartofi...". Amestec reușit de evocare și reportaj, conceput pe două planuri, al trecutului și al prezentului, evocînd Bucureștiul văzut cu ochii familiei (în special ai mamei) care a locuit aici 14 ani și
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
trotuar și-și fac socotelile, ce au vîndut, ce le-a rămas de dat, ce au dat pe datorie. Uneori își înșiră în față grămăjoare de bani. Fiecare grămăjoară, un soi de marfă: ceapa, usturoiul, ardeii, morcovii. Umbra lăsată de negustorii cu coșuri are, din cauza coșurilor cu zarzavat înfoiat, aripi și nu e de mirare că Nicolae Ionescu, fotograf-artist, pozează un șir de olteni care-și lasă, pe asfalt, imaginea de îngeri. Cobilița îl atrage și pe Arghezi, sensibil, de altfel
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
zarzavat înfoiat, aripi și nu e de mirare că Nicolae Ionescu, fotograf-artist, pozează un șir de olteni care-și lasă, pe asfalt, imaginea de îngeri. Cobilița îl atrage și pe Arghezi, sensibil, de altfel, la tot ce ține de arta negustoriei, și îi laudă mecanismul ingenios, care permite anularea unei greutăți prin alta, egală... (Fragment din volumul Întoarcere în Bucureștiul interbelic, în curs de apariție la Editura Humanitas)
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
unde există surplusuri, înregistra și făcea comenzi, lăsând apoi grija trenurilor să circule zile și nopți de-a rândul. După livrarea mărfurilor, urma achitarea lor, totdeauna după ce-și reținea comisionul. Dacă aveai un nume și un prestigiu în branșă, negustoria pe picior mare nu era grea. Trebuia să ai în minte o hartă economică, să cunoști agenții angajați în joc și, bineînțeles, să-ți fie familiară bursa prețurilor. De când mă luase tata după el la "Mircea" și "Trocadero", mă hotărâsem
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
-se în mers cu un baston cu măciulie de argint, pe care-l învârtea în față sau în spate, rotindu-ne ochii în cap. Mici, ne țineam laie după el, mândrindu-mă că era musafirul nostru. Se deosebea de toți negustorii mai mari și mai mici, români îmbrăcați în stofe bune, dar mereu cu cravatele desfăcute la gât, cu nasturii de la haină descheiați, ce păreau să spună în taină: "treceți și voi cu vederea; până mai ieri am fost țărani". Albala
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
apără și răspunde că humuleștenii fac la târguri comerț "din picioare" în vreme ce orășenii din Tg. Neamț beneficiază de spații adecvate (vezi episodul cu pupăza, din care rezultă cu claritate că Ștefan a Petrea nu are o dugheană și își exercită negustoria "din picioare"). Numai din 1863, când Cuza secularizează averile mănăstirești, luând practic satul de sub epitropia mănăstirii și punând-o sub cea a orașului, putem vorbi de schimbarea stăpânului... Dependența față de celebra mănăstire lasă însă un gust amar. La 1743, obligațiile
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
sa, Julia da Silva-Bruhus, de origine german-braziliană, Thomas își descoperise aplecarea „sudică” spre muzică și literatură, talent care avea să marcheze majoritatea descendenților familiei („nordicul” tată, deși model prin seriozitatea muncii, neavând pe mâinile cui să-și lase în seamă negustoria - cum nici personajul Hanno Buddenbrok nu avea să prefere negustoria tatălui, devenind muzician). Mai ales interesul pentru psihologia artiștilor, pentru „pătimirile și măreția maeștrilor” avea să rămână constant în creația lui Thomas Mann (nu fără o anumită legătură, s-a
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
aplecarea „sudică” spre muzică și literatură, talent care avea să marcheze majoritatea descendenților familiei („nordicul” tată, deși model prin seriozitatea muncii, neavând pe mâinile cui să-și lase în seamă negustoria - cum nici personajul Hanno Buddenbrok nu avea să prefere negustoria tatălui, devenind muzician). Mai ales interesul pentru psihologia artiștilor, pentru „pătimirile și măreția maeștrilor” avea să rămână constant în creația lui Thomas Mann (nu fără o anumită legătură, s-a spus - lucru vădit apoi în jurnalul publicat postum - cu homoerotismul
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
schimb să-l servească fidel, pierzându-și astfel libertatea, - ori să și-o păstreze, alergând mândru și hămesit de foame... Regimurile politice totalitare, - uneori poeții însiși, doritori de trai bun, indiferent de căile alese, oscilând, de pildă, între versuri și negustoria de orice fel, au înțeles imediat alternativa... Întrebați pe cine vreți. Pe Dinescu, pe Păunescu, învârtiți fiecare pe căi proprii. Dar, cum am scris mai de mult, și repet: Versuri să scrie Cărtărescu, sărac lipit. Ne întoarcem la Tacitus... Replica
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
pentru domnișoarele dezvirginate de logodnici mustăcioși precipitați le stîrnea interesul și doamnelor ai căror soți își onorau fără avînt îndatoririle conjugale. Cu înfățișarea ei de femeie serioasă, dar atrăgătoare, Sorica i-a făcut să vină în deal mai întîi pe negustorii holtei din oraș, care nu călcaseră aici pentru că n-aveau ochi să-l vadă pe chelios. Au urmat adolescenții care dăduseră tîrcoale hotelului, dar nu îndrăzniseră, de rușine, să-i calce pragul. Afacerile Soricăi au început să meargă de-abia
Austeritate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6940_a_8265]
-
a înviat din nou, iar astăzi trăim într-o epocă de formare a unei noi burghezii naționale, una fără de care viitorul european al României contemporane nu poate fi conceput. Potrivit lui Ștefan Zeletin, burghezia este alcătuită din trei categorii de oameni: negustorii, industriașii și bancherii. Primii se ocupă cu circulația mărfurilor, cei din a doua categorie cu producerea lor, iar ultimii cu concentrarea și răspîndirea în societate a banilor. Și cum banii înseamnă întîi de toate capital, burghezia este totuna cu clasa
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
secvențele domeniului burghez: negustorul face comerț, industriașul produce mărfuri, iar bancherul adună capital. Cele trei secvențe sînt privite de Zeletin în desfășurarea lor cronologică, adică în ivirea lor succesivă de-a lungul timpului. Mai întîi a existat comerțul omenesc și negustorii, apoi comerțul a dat naștere treptat producției, pentru ca în final producția să culmineze în concentrarea capitalului în mîna unor oameni care, deși nu fac nici comerț și nici industrie, pot influența tot comerțul și toată producția de mărfuri dintr-o
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
o lulea de pământ din 1571, iar cu ocazia primirii la principele Transilvaniei (1576), o solie turcească i-a adus acestuia cadou de la sultan „o pipă și tutun“. Cu siguranță în a doua jumătate a secolului XVII-lea, tutunul și negustoria cu tutun erau bine cunoscute în Moldova; în anul 1694, Duca Vodă impunea „darea tutunăritului“, care consta dintr-o taxă de 4 lei pentru pogonul cultivat cu tutun. În aceeași perioadă, mănăstirea Cotroceni era scutită prin hrisov domnesc de „haraciul
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
urmat Caterinei de Medici au încercat să limiteze vânzarea tutunului în farmacii, asemeni oricărui... medicament. În Anglia vina de a fuma era pedepsită în secolul al XVII-lea cu măsuri care includeau până și executarea „infractorului“. În Rusia, fumatul și negustoria cu tutun se sancționau, la început, cu bătaie, tăierea nasului și chiar cu deportarea în Siberia, iar în unele regiuni ale Turciei, fumătorului i se perfora nasul cu tija unei pipe, semn a păcatului de a fi fumător. Încercarea de
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
în 1932, prin care limita prețul zahărului tos la 36 de lei kilogramul! Banii fiind puțini, se practica schimbul în natură, echivalentul cel mai des folosit fiind banița de porumb sau grâu, sau blidul de mălai, cu care erau plătiți negustorii ambulanți ce treceau prin sat.Aceștia erau figuri pitorești, umblând pe toate ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul de țesut, rudarii vindreau linguri, fuse și blide, sau
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
unei asemenea odisei picarești. Lexicul păstrează cât mai fidel amprenta istorică a epocii, iar culorile tari ale medievalului obscur au efect. Prin comparație, cărțile lui Ștefan Agopian sunt, din acest punct de vedere, aproape sărace. Termeni militari, de navigație, de negustorie, de protocol al curților nobiliare din Peninsula Iberică sau din Extremul Orient, argoul hispanic etc., totul se prezintă nu sub forma comodă a listelor, dar devine, practic și organic, limbajul firesc al romanului. Travaliul ghicit în spatele acestei cărți denotă o
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
are o problemă. O.O. Există o rețetă, o formă consacrată, care să constituie liantul între artist și public? P.Ș. Sînt instituțiile. Sînt actorii specializați în acest spațiu intermediar. În ceea ce privește artele plastice, sînt muzeele, sînt sălile de expoziție, galeriile, sînt negustorii de artă, sînt curatorii, criticii și istoricii de artă. Iar alături de aceste instituții există și o instituție a publicului. Există o conștiință colectivă care chiar funcționează, dacă știi să o identifici și să o stimulezi. Criticul de artă este o
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
conflicte. Important este să ducem la capăt această construcție și o vom duce. Cu Partidul Conservator am avut cea mai, și continui să am, cea mai respectuoasă și mai prietenoasă relație. Am pornit pe o chestiune de principiu, nu de negustorie. Am spus: Partid Conservator, frumos sună al tău nume, vorba lui Voinescu, ce vrei tu? Vreau grupuri parlamentare. Adică, la deputați zece deputați. 12, domnule, să nu se piardă pe drum, Doamne ferește, se mai întâmplă. Cinci senatori au cerut. Negustorul
Antonescu: Liiceanu şi Pleşu sunt laşi, nu au curaj să protesteze la mitocăniile lui Băsescu - Citeşte aici discursul INTEGRAL al liderului PNL () [Corola-journal/Journalistic/47215_a_48540]
-
cel puțin 3,5 milioane de euro, fără a mai socoti piesele de schimb. Dacă ar fi vândut acum, nu s-ar putea lua mai mult de 1 milion de dolari, iar cei care ar dori să achiziționeze avionul sunt negustorii de piese de schimb. Problema Airbus-ului prezidențial s-a inflamat de când Tarom a intrat sub management privat, iar bugetul de stat n-a mai găsit banii pentru achitarea despăgubirilor către companie. Soluții pentru limitarea pagubelor O soluție pentru limitarea
Avionul lui Băsescu, reparat din resturi. În 2012, președintele a fost blatist la Tarom by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/39053_a_40378]
-
ființe fără chip" care "șchioapătă și aclamă demagogia galonată". E vorba de "manevrele de toamnă", sinistre alegorii, prilej al unui sarcasm nedrămuit, al unei satire de astădată nereținute: "Încep manevrele de toamnă / vulpile schiaună prostituatele se retrag sub plăpumi / nici negustorii de rachiuri și nici parlamentarii gureșii / nu rămîn cu mîinile împreunate pe pîntece // cătina ciorile imploră protecția brumei atîtea / și atîtea ființe se ascund în hîrburi pînă / și teoriile filosofice intră-n talazurile putrefacției" (Bubuie pălăriile). "În multipla desfășurare de
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
centrul nu la Bruxelles, ci la Mariampole. Dimpotrivă, ecuația ei poate fi găsită în acel spațiu concret traversat de zeci, de sute de ori de la un capăt la altul de șoferii de cursă lungă (adevărați "specialiști" în producerea apropierii), de negustorii de mașini, de contrabandiști chiar, de clienții Eurolines-ului, într-un cuvânt de toți cei care își asumă rutina inerentă înfruntării cotidianului. Puțini eseiști de după 1989 s-au dovedit mai preocupați de ceea ce "se petrece pe tăcute, aproape pe neobservate și
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
zile lucrătoare de la data susținerii examenului. Cei admiși vor primi certificatele de traducători prin mesageria poștală, contra ramburs (scrisoare deschisă cu valoare declarată). din presa vremii acum... 100 ani „Se scumpesc pălăriile. În urma scumpirei materialului din care se fac pălăriile negustorii au hotărât să urce prețul pălăriilor“. (Drapelul din 4 martie 1906). „O nouă școală de stat. În Babșa se construiește o nouă școală de stat. Cheltuielile necesare construirii clădirii sunt suportate de ministerul de resort“. (Temesvarer Zeitung din 11 martie
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
abia în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007) expresia e inclusă cu sensul specializat din limbajul colocvial actual (a face ceva pe genunchi - „a face ceva în grabă”). Pe picior, în schimb, este bine atestat în dicționare cu sensul său secundar: „negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă” (DEX); în DEXI, construcției i se atribuie chiar trei semnificații (evident, legate): „neîntârziat, operativ”, „în grabă, superficial”, „neoficial, ocazional”. În Dicționarul
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
expresia e inclusă cu sensul specializat din limbajul colocvial actual (a face ceva pe genunchi - „a face ceva în grabă”). Pe picior, în schimb, este bine atestat în dicționare cu sensul său secundar: „negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă” (DEX); în DEXI, construcției i se atribuie chiar trei semnificații (evident, legate): „neîntârziat, operativ”, „în grabă, superficial”, „neoficial, ocazional”. În Dicționarul limbii române (tomul VIII, Litera P, 1974
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]