720 matches
-
Rusia - aliata Angliei - și Imperiul otoman - aliat al Franței -, în decembrie 1806. Trei ani mai târziu, Art. VI al Tratatului de pace de la Dardanele restabilea taxele vamale scăzute, percepute de turci - doar 3 % din valoarea mărfurilor achiziționate sau desfăcute de negustorii englezi. La 21 octombrie 1810, dregătorii otomani au promis că vor aboli interdicția exportului de grâne din teritorii aflate sub dominație otomană, iar la 9 octombrie 1811, reis-efendi Mehmed Arif îl asigura pe Stratford Canning de libera circulație și practicare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Botoșani scrie cu inspirație: „Se Înalță semeață, iar copacii bătrâni, scorburoși, stau martori muți ai unor fapte de legendă”. Un paralelipiped de cinci metri lungime, doi lățime și trei Înălțime, pe care banda lui Coroi Își Împărțea prada dobândită de la negustorii din zonă. Deși avea cartierul general la Guranda, Coroi avea „punct de lucru” și aici. Avea gazde, se deghiza, cerceta. Oamenii, relatează un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu aveau teamă de lege. Plăteau bijuterii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
partizani ai marelui han a găsit prilejul să se răzbune și l-a ucis. La auzul acestei știri, Nogai, ca bunic, a trimis o puternică armată, a prădat Caffa, a nimicit mulți locuitori creștini, a luat în robie pe toți negustorii musulmani, alani și genovezi, și, după ce le-a confiscat bogățiile, a dat foc orașului. Aceeași soartă au avut-o, tot în anul 1298, și orașele Saru-Kerman, Kârkleri, Cherci și altele. La Sudak, cel mai mare centru comercial, a venit în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ar întâmpla să moară pentru apărarea credinței, împotriva „tătarilor păgâni” și a „schismaticilor” români. Bineînțeles că nimeni nu s-a mișcat. Apelul papei a răsunat ca un strigăt în pustie și aceiași bulgari își permiteau să jefuiască în voie pe negustorii genovezi, în martie 1316, în același oraș de pe teritoriul Moldovei. În Imposicio Officii Gazariae, printre daunele cauzate genovezilor în țările împăratului mongol, sunt amintite și acele de la Cetatea Albă. Ele au contribuit, în cele din urmă, la ruperea relațiilor diplomatice
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vânjoase ale tinerilor plecați în Transilvania, nu au putut organiza o apărare. Turcii călări au înconjurat rând pe rând satele și înălțimile și au luat mulți robi pe corăbiile lor. După ce au pustiit totul prin foc și au prădat pe negustorii genovezi și moldoveni de la Chilia, s-au retras încărcați cu bogății pe vasele lor și au plecat, fără a mai merge și la Vicina, unde fusese instalat de curând mitropolitul Macarius. Reținut de către cronicile turcești, care proslăvesc faptele de arme
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la 22 iunie 1368, el mai recunoștea ca stăpân la Cetatea Albă, în sudul aceleași țări, peste un teritoriu care mai târziu se va numi Paratalasia sau Țările tătărăști, pe Dimitrie, princeps tartarorum. În voievodatul acestuia, aveau voie să meargă negustorii brașoveni, saxoni și români cu mărfurile lor să facă negoț, fără a plăti tricessima, așa cum veneau și moldovenii, armenii și tătarii scutiți de vamă. Principele tătar, probabil un creștinat, era singurul simbol ce mai păstra pământul românesc din ceea ce fusese
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
amplasamentului între locuințele târgoveților. Adresează rugămintea obținerii acceptului autorităților în vederea nestrămutării salhanalei. Până la 18 iulie 1849 s-au investit 300 galbeni pentru achiziționarea lemnelor și sării „iar mai vârtos lefile maiștrilor și a lucrătorilor No 80 oameni i alte cheltuieli, negustorii asigurând sacrificarea a 4000 de vite, începând cu a doua jumătate a lunii august 1848.Salhanaua veche este desființată la 1850, locul său fiind luat de salhanaua ridicată de Daniil Hristodor. În vara anului 1834 s-a înființat o salhana
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să nu denote înfățișări mondene, ori ceva anume care să ofenseze sărăcia celui care stă de vorbă cu noi. Să nu ne angajăm, pe cât posibil, în afaceri pământești, adică de bunuri, de pământuri, de culturi, de vânzări, de cumpărări, de negustorie, și de tot ceea ce ține de comerț și de mânuiri de bani. În cazuri de necesitate, o foarte bună regulă ar fi să cerem ajutorul unor persoane de încredere, evlavioase, blânde și conștiincioase. 81. Cum să ne comportăm față de cei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
la fel de pal pe cât numele său, savant format în cultura scandinavă, de necomparat cu cea a Franței, Angliei sau Germaniei, dar a unei țări, fost regat a trei coroane, care și-a trimis pe rând cruciații 3, diplomații și ambasadele 4, negustorii, călătorii curioși sau misionarii către acele provincii ale Asiei care în secolul al XIX-lea deveneau obiect de studiu universitar. 2.1. Între invenție și descoperire. Scurtă radiografie a unui eveniment europeantc "2.1. Între invenție Și descoperire. Scurtă radiografie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pildă, scria într-o cocioabă mucegăită, Caragiale vindea bere cu paharul, Gherea era birtaș. Eminescu gemea închis și brutalizat în mizeria sordidă a unui balamuc. Sufletească, munca inspirată a bătrînilor voștri a fost, bineînțeles, dăruită, dar cu ea se făcea negustorie: pentru scriitori ea a fost gratuită." Și pentru a fi cît mai în spiritul materialismului dialectic apelează la: "Contrastul dintre ce ați fi fost voi atunci și cei de azi e ca de la beznă la strălucire. El scoate în evidență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu grădină), pentru a nu mai vorbi de cartierele mărginașe, de „mahalale“, care prelungesc orașul, pierzându-se imperceptibil În Împrejurimile lui rurale. Sunt și străzi, precum bine cunoscuta stradă comercială Lipscani (de la Lipsca, vechiul nume românesc al Leipzigului, de unde veneau negustorii cu mărfuri), care păstrează un aspect oriental tipic. Nici lumea nu era chiar pariziană. Ce aveau cu Parisul locuitorii mahalalelor bucureștene — specie intermediară Între sat și oraș — sau acea mică burghezie, ale cărei raporturi foarte aproximative cu cultura modernă au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
scos pe toți afară din templu, și oile și boii, și schimbătorilor le-a vărsat banii și le-a răsturnat mesele. Și celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luați acestea de aici. Nu faceți casa Tatălui Meu casă de negustorie. (Ioan, II, 14-16) Cu moscheile sale cu solul matlasat de covoare pe care te poți ciuci în voie pentru a pălăvrăgi ca într-un salon, islamul a perpetuat și o latură familiară în incinta sacră. Odinioară oamenii ieșeau la picnic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
gânditor și destul de cumpănit la vorbă, are două fetițe: Roza și Beti, și nevastă-sa Ernestina e pe cale de a-i mai dărui o fetiță. Domnu Freitay îmi mărturisește că are de gând să ia în arendă o moșioară, căci negustoria aceasta nu mai merge. Acu numai cu pământul se poate câștiga parale. Am strâns ceva bani, am moștenit de la socru-meu câteva zeci de mii, și acu caut o moșie... Dar e greu, căci pământurile se scumpesc... Numai dac-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
locuită de lilieci și de umbre. O bănuială, o ușoară bănuială, tot rămăsese asupra negustorului bătrân. Din când în când, aducea bani și bucura pe cei de-acasă cu vreo afacere, misitie pe care ar fi făcut-o, căci de negustoria lui se lăsase. În vremea asta vine băiatul cel mare, licențiat în științi naturale și-și începe cariera de profesor în Târgoviște. Admirabil profesor imediat iubit de elevi, cu care făcea excursii, îi învață să alcătuiască ierbare etc. Băiatul, fire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată și mamă. Punga se satură greu și flămânzește degrabă. Sănătate fără bani, boală fără durere. Celui care are de plătit datorie de Paști, i se pare postul prea scurt. Banul împrumutat se duce râzând și se întoarce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în târgușorul gării o sucursală. Dar guvernul se schimbă, și negustorii declară că nu dau sprijin noului guvern dacă sucursala nu se desființează. D-l prefect trimite o vorbă; d. casier, fără avizul adunării generale, ridică marfa de la sucursală, și negustoria s'a isprăvit! Dar în jurul lucrurilor acestora se iscă oarecare zgomot. Tinerii lucrători, de la atelierul din Pașcani, fac gălăgie în adunări, cer bilanțuri amănunțite, cer să nu se facă politică, cer proceduri cinstite, și iată că se ivește prilejul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eforturilor de a ralia boierimea la noua domnie, documentele emise de cancelaria voievodului, între 1457 - 59, ni-l înfățișează pe Ștefan ca bun gospodar al țării sale. Încă din primul an de domnie - prin octombrie-noiembrie 1457 - Ștefan îi încunoștințează pe negustorii brașoveni că vor putea veni cu mărfurile lor în Moldova. În martie 1458, el întărea acestor negustori privilegiul pe care îl aveau de la Alexandru cel Bun. Acest document ne îngăduie să schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la trecători și la trecerea apelor pe poduri umblătoare. Ștefan cel Mare stipula în privilegiul din 1460 o serie de măsuri care aveau drept scop asigurarea unei desfășurări normale a activității comerciale pe pământul Moldovei. Pentru felul cum erau ocrotiți negustorii străini ni se pare grăitor un pasagiu din acest privilegiu în care se spune că în unele târguri „carele să nu se scuture, ci neguțătorul să-și dea cuvântul său că n-are în carele sale marfă oprită, precum jderi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au ținut cuvântul dat. O parte dintre străinii aflați la Caffa au fost vânduți ca sclavi. Cât de mare era ura împotriva moldovenilor, în urma înfrângerii din iarna anului 1475, o dovedește și cruzimea cu care turcii s-au purtat față de negustorii moldoveni, care se aflau la Caffa. O parte din ei au fost măcelăriți, iar cei care au reușit să scape de masacru au fost vânduți ca sclavi. Succesiv au fost cerute locuitorilor Caffei dări excesive. La 13 iunie tinerii de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iubitului meu tată, satele anume, Vasilăul pe Dnistru și satul lui Boris și Cuciurul, satul lui Lențovici și Iurcăuții și Verbouții” ca să-i fie uric... cu tot venitul. În caz că această înțelegere nu era respectată, Buceațchii era volnic să ia de la negustorii moldoveni, care mergeau în Polonia, valoarea celor promise lui. Se merge până acolo încât Roman renunță la posibilitatea de a se adresa regelui polon, în cazul în care era nedreptățit de starostele Podoliei. În acest document figurează cei 9 boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scutite de desetină și mai dăruia și casa lui Crăciun din Piatra. La 13 septembrie 1439, Ilieș voievod întărește mânăstirii vama de la Bacău, pe care o dăruise Alexandru cel Bun, cu obligația ca toți să plătească vama și orășenii, și negustorii, pentru orice marfă. La 4 octombrie 1440, mânăstirii îi era întărit satul Lucăcești, pe Tazlăul Sărat, dăruit de Oană Porcul și i se mai dăruia un loc pustiu, la fântâna lui Spravin, pe Sușița ca să întemeieze un sat “cu hotarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de perle și fragmente din ferecături de cărți. La unele cneaghine, marama cobora de sub coroană în cute oblice, aidoma celei din portretul Margaretei de Provence sau a altor regine ale Franței.” Sunt amintite în documente blănurile de samur, aduse de negustorii moscoviți, sau blănițele de jder, interzise la export. În urma războaielor din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, oamenii noștrii au avut prilejul să ia o pradă bogată în haine, armuri, harnașamente, încât în costumul moldovenesc se întâlneau piese de costum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țării. Dimitrie Cantemir, foarte bun cunoscător al situației din Moldova, afirma, la începutul secolului al XVIII-lea, că evreii „nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sudit, care însemna protectoratul puterii străine (Rusia, Austria, Prusia etc.), cu scopul de a evita plata taxelor către Vistierie. Statutul economic privilegiat al sudiților a provocat nemulțumirea meseriașilor și negustorilor pământeni, care vor protesta. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, negustorii din Huși și din alte orașe arătau domnitorului că sufereau mari pierderi din cauza negustorilor sudiți și cereau îngrădirea activității acestora. Răspunsul Domniei le-a fost defavorabil, domnul invocând libertatea comerțului. 1 4. Mișcări sociale în preajma și în timpul revoluției de la 1848
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
6-14 ani, mulecon cei de 14-18 ani și "piezas de indias" erau cei de 18-35 de ani. "Afacerea" cu sclavii negri era prosperă și atractivă pentru toate verigile lanțului de la șefii de trib, la vânzătorii din factorii, comandanții de nave, negustorii localnici și proprietarii de sclavi de pe plantații. Se precizează ca nava "Venus" sosită la Havana cu 850 de sclavi, la cheltuieli de 5.900 de lire a adus proprietarului un venit net de 39.000 lire. În perioada 1740-1760 Real
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]