1,761 matches
-
de modificare a formei cuvintelor: de la singular la plural și invers, de la masculin la feminin și invers, de la persoana întâi la persoana a doua/a treia, de la timpul prezent la timpul trecut/viitor etc.; exerciții de utilizare a articolului hotărât/nehotărât; exerciții de fixare a formelor corecte de genitiv (în asociere cu articolul posesiv-genitival) și dativ; exerciții de completare a unor enunțuri cu formele potrivite de genitiv/dativ ale unor substantive comune/proprii; exerciții de diferențiere a formelor pronominale personale propriu-zise
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Doge. Din păcate el a întâmpinat din nou aceleași obstacole că și în prima perioadă de guvernare și a supraviețuit unor numeroase atentate. În 1363 a fost însă otrăvit mortal. Succesorul său, Gabriele Adorno, a fost un conducător slab și nehotărât care s-a retras din scaunul dogal la 1370. În cadrul acțiunii operei se pomenește de luptă dintre două fracțiuni rivale. Aceste fracțiuni Ghibelinii și Guelfii - au fost permanent prezente în Germania și Italia Evului Mediu. Numele lor erau destinate să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tablă de materii” caragialiană din Moșii, pagina adună în măsura în care spulberă: luxurianța aluzivă și abundența referințelor adesea antinomice propulsează îndoit sărăcia a-tot-înduioșătoare a realității. Nu alta e situația din Sonatine (1987): „schițele și momentele” cuprinse aici cu dedicație filo-caragialiană cultivă articularea nehotărâtă a unor forțe altfel foarte hotărâte, scrisori (pierdute) și nopți (furtunoase): O neputință, O fugă, O alee, Un tren, Un violoncel, Un lup ș.a. Pe de altă parte, cumulul referențial și mai ales frenezia asociativă formează un spațiu securizant, un
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
și pe obosiți”; „O voință mare și puternică și o mare speranță”; „Drepturile noastre le cucerim”; „Convingem prin GEST, nu numai prin raționament”; „Ne ferim de cărturarii pedanți. Sunt totdeauna sterili și totdeauna fățarnici” - și Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte. Autorul unor asemenea sentințe care propovăduiau afirmarea impetuoasă era cunoscut până în anii ’50 doar prin aceste broșuri. N. Vătămanu, un participant la întâlnirile „academiei”, prețuind la B. harul și hazul cu care nara momente din viața vechiului București, l-a
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
moto: „Il faut que celui qui écrit des mémoires, aime la vérité jusqu’à lui sacrifier toute chose.” „J’ai chérie la vérité jusqu’à contre moi-même.” SCRIERI: Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, București, 1918; Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte, București, 1919; Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12; Iordan Datcu, Memoriile lui Constantin Beldie, ALA, 2000, 537; Gh.
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
de norma logicii comune, există o coagulare, o închegare, o realizare semantică. Dadaiștii înșiși nu se lăsau - deși pretindeau, superb, că o fac - în voia hazardului pur: cuvintele extrase de ei „la întâmplare”, primind „cum se cuvine” articolul hotărât și nehotărât, fiind corect precedate de prepoziții și înlănțuite prin conjuncții, dovedeau că exista un „aranjament” al lor, chiar dacă minimal, într-o secvență. Spre deosebire de matematică, poezia nu este, nu poate fi un univers „de curății și semne”, căci ea e făcută din
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
ivindu-se viața în deplina ei frumusețe dureroasă. Seara, ne-am alăturat bunicii în balconașul apartamentului ei. Împodobit cu flori, balconul părea atârnat deasupra aburului cald din stepă. Un soare de aramă încinsă a atins linia orizontului, rămânând o clipă nehotărât, apoi s-a scufundat repede. Pe cer au fremătat primele stele. Miresme puternice, pătrunzătoare au urcat până la noi o dată cu briza de seară. Tăceam. Cât timp a fost lumină, bunica a cârpit o bluză întinsă pe genunchi. Apoi, când văzduhul s-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui, ar fi plâns... Dar el a apărut foarte departe, îngăduind să fie recunoscut puțin câte puțin, lăsându-i soției lui timp să se obișnuiască cu strada aceea devenită de nerecunoscut datorită siluetei unui bărbat căruia îi remarca deja zâmbetul nehotărât. N-au alergat, n-au schimbat nici o vorbă, nu s-au îmbrățișat. Li se părea că au mers o veșnicie unul spre celălalt. Strada era pustie, lumina înserării, reflectată de frunzișul auriu al copacilor, avea o transparență ireală. Oprindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
arăt ceva! Hai, n-o să-ți pară rău... Dacă s-ar fi oprit să aștepte răspunsul meu, aș fi îngăimat un refuz. Dar el își continua drumul fără să se mai uite la mine. L-am urmat cu un pas nehotărât. Am coborât pe Volga, am mers de-a lungul portului, cu macaralele lui enorme, cu atelierele, cu antrepozitele lui de tablă ondulată. Mai jos, ne-am înfundat într-un maidan întins, înțesat cu barje vechi, cu construcții metalice ruginite, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Ah!”, apoi și-a deschis din nou sacoșa. Dar soldatul care tocmai îi mângâiase piciorul părea resemnat - întorcându-i spatele agresorului său, urca deja pe străduța foarte piezișă al cărei capăt se deschidea spre cer... Charlotte a rămas o clipă nehotărâtă - să-l ajungă din urmă? Să-i dea din nou bani? A mai văzut câteva samovare care își împingeau lăzile spre ea. S-a simțit cumplit. Teamă, rușine totodată. Un strigăt scurt, răgușit a sfâșiat zumzăiala monotonă care plutea deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în ultima mea vară la bunica... În ziua aceea, în loc să o luăm pe cărarea care ne ducea prin stepă, Charlotte a pornit pe sub copacii din păduricea înțesată cu material de război, numită de localnici „Stalinka”. O urmasem cu un pas nehotărât: potrivit zvonurilor, în hățișurile din Stalinka puteai să dai peste o mină... Charlotte se oprise în mijlocul unei poieni largi și murmurase: „Privește!” Văzusem trei sau patru plante identice care ne ajungeau până la genunchi. Frunze mari, dințate, vrejuri care se agățau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a se odihni în tihnă. Progresele rebelilor nu-i dădură însă decât prea puțină pace. El își strânse oastea, porni la Orestias (Adrianopole), dar tăbărî acolo mai multe zile în deplină inacțiune, fără să știe încotro, cu totul nelămurit și nehotărât de ce să s-apuce. După opinia sa rebelul Ivanco (Alexie) era neînvins, iar pe oastea romeică te puteai întemeia așa de puțin încît numai la strigătul inamicului tresar de spaimă. Chiar ieșirea la război a împăratului în persoană era cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sigură a interjecțiunei lui e coprinsă în sunet însuși, ci se produce numai prin afectul celui ce vorbește. Litera a ca interjecțiune poate de-aceea să reprezinte espresiunea cea mai varie a simțirei individuale. În sine e sunetul cu desăvârșire nehotărât, va să zică nemărginit de otărîbil. Între toate vocalele însă a arată mai mult puterea simțitoare, pentru că, cum am zis, a e tonul uman curat în cea mai simplă a lui manifestare. De-aceea ar fi un esercițiu care s-ar plăti
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sensibilitate, pentru că-n alt mod nu ni poate fi dat nici un obiect. Impresia unui obiect asupra puterei reprezentative, întru cât suntem atinși de el, se numește simțire. Intuițiunea aceea care se referă prin experință la un obiect e empirică. Obiectul nehotărât al unei intuițiuni empirice se numește fenomen. Într-un fenomen numesc ceea ce corespunde simțirei materia lui, ceea însă ce face ca diversitățile unui fenomen să fie coordonate în raporturi oarecari numesc forma fenomenului. Fiindcă ceea înăuntrul căreia simțirile se orânduiesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate fi închipuită ca facultatea de a judeca. Căci, după cele de mai sus, a fost facultatea de-a cugeta. Cugetarea însă e cunoștință prin noțiuni. Noțiuni însă, ca predicate unor județe posibile, se referă la reprezentația despre un obiect nehotărât încă. Noțiunea corp însamnă ceva, bunăoară metal, care e a se cunoaște prin acea noțiune. Deci numai prin aceea e noțiune că sub el sânt cuprinse mai multe alte reprezentații prin mijlocul cărora el poate fi referit la obiecte. El
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu se poate stabili prin observație în mod empiric, ci numai în mod critic, prin sondarea izvoarelor cunoștinței noastre. Astfel determinarea hotarelor rațiunei noastre se poate face numai pe temeiuri apriorice; restrângerea (limitarea) ei însă, care e o cunoștință, deși nehotărâtă, despre neștiința ce niciodată nu se va putea ridica cu desăvârșire, poate să fie recunoscută și a posteriori, prin priceperea celor ce ne-a rămas să știm pe lângă toată știința ce o avem. Prima cunoștință a neștiinței noastre, posibilă numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea. Unitatea scopului la care se referă toate părțile, și prin ideea scopului și întreolaltă, face ca o parte oarecare să poată și lipsi de cunoști numai pe celelalte și că nu poate avea loc o adăugire întîmplătoare sau mărime nehotărâtă a complectării care n-ar avea marginele ei hotărâte apriori. Întregul este așadar comembrat (articulatio), iară nu conglomerat ori grămădit (coacervatio); poate așadar crește numai pre dinlăuntru (per intussusceptionem - întrususcepție) nu prin adăogire pre din afară (per appositionem - apoziție) asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se abțină. Pe câtă vreme nu se atinge averea și onoarea oamenilor ei trăiesc mulțumiți și nu ai a te lupta decât cu ambiția câtorva, care se poate înfrîna în diferite chipuri. Disprețuit e acela care trece drept schimbăcios, ușurel, muieratic, pusilanim, nehotărât; de acestea principele trebuie să se ferească ca de-o stîncă-n mare și cată să se silească a arăta în acțiunile sale oarecare mărime, curaj, seriozitate și tărie. În toate tractările lui cu supușii cată să excite părerea că hotărârile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cosmizat și, ca atare, mai haotic. De aceea, spre deosebire de sat, spațiul din afara hotarelor lui este, pentru mentalitatea mitică, o „lume de dincolo”, unde sălășluiesc nu numai fiarele sălbatice, dar și balaurii și ielele, demonii bolilor și duhurile rele, o lume nehotărâtă (la propriu și la figurat), nesigură, necunoscută, străină, ostilă chiar, o lume a tuturor virtualităților și latențelor (15). Această situație este sesiza- bilă în chiar declarațiile țăranilor români de acum doar câteva decenii : „în hotar merge omul liniștit, merge ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
primul sacrificiu pe care trebuie să îl conștientizezi." Acum însă, Rim dorea ca timpul să înghețe. O vedea pe Maria venind înspre el și îl încerca o senzație ciudată. Rajji se înșelase. Timpul ar mai trebui oprit și atunci când ești nehotărât, când simți că ai nevoie de un răgaz de gândire. Quintul simțea că apropierea femeii va deschide o breșă în universul lui. Învățase să fie sincer cu el însuși și știa că așteaptă cu mult prea multă dorință întîlnirea cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dar asta numai pentru că era singur și nici măcar în cele mai nebunești vise ale sale nu sperase că se va putea alia vreodată cu niște oameni atât de puternici încît să aibă asupra lor o încărcătură de austral. Kasser fusese nehotărât și îi lăsase pe Mos și pe Mas să-l dea afară. Dar chiar când părăsea magazinul, mai mult purtat pe brațele vânjoșilor soldați decât de bună voie, Severus strigase ceva care-l pusese pe gînduri: Dar taina voastră care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
preotul Ulanni dădu să lovească din nou și din nou. De fiecare dată însă nu făcea decât să taie aerul cu mișcări năprasnice si să-și expună spatele unei lovituri care se încăpățîna să nu vină. Ceilalți trei Preoți stăteau nehotărâți, privind uimiți dansul acela războinic. - E limpede că s-au antrenat ca să ne poată înfrînge, strigă preotul Ulanni. O asemenea coordonare, chiar închipuirea unor asemenea mișcări nu poate fi o inspirație de o fracțiune de secundă! Xtyn zâmbi. - Dacă ești
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
este demult folosită. Îl poate pune în incapacitatea de a conduce sau vă poate inocula vouă ideea că trebuie să fiți conduși de un organism colectiv... - De vocea ly? întrebă Arrus. - Asta s-ar putea să fie o problemă, dădu nehotărât din cap N'Gai Loon. Dacă am înțeles bine, vocea aceea e un fel de suprapunere a conștiințelor voastre, în care vă auziți fiecare în mod egal. - Da, aprobă Arrus. - Atunci părerea mea e că bătrânul Kasser va încerca sa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
oarecare. Așadar, într-un departament oarecare își făcea slujba un funcționar oarecare (...)473. Astfel Gogol îl face pe cititor conștient de distincția lingvistică ce marchează această graniță. Prin referirea la decor și la personaje, articolul hotărît are efectul concretizării, articolul nehotărît pe acela al generalizării. Acest fenomen reprezintă o paralelă la folosirea articolului familiarizant la începutul unei narațiuni cu un personaj-reflector, care a fost discutată anterior 474. Evitarea articolului familiarizant din acest caz ("La departamentul" din primul paragraf devine "într-un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cunoștințelor. Păreau să se teamă exagerat de comiterea unei greșeli. Faptul că sesizau perfect așteptările celorlalți îi făcea să se poarte „așa cum trebuie”. În grupul HC-LI, subiecții erau cei mai dezavantajați din clasă. Erau cei mai prudenți și mai nehotărâți, cei mai lipsiți de încredere în sine, cel mai puțin simpatizați de colegi, cei mai nemulțumiți de propriile rezultate și cel mai puțin capabili de concentrare. Aveau un comportament foarte perturbator, de atragere a atenției, semnalând un protest incoerent față de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]