544 matches
-
zis c-o cheamă. Luiza cum? Luiza Zang. Cum? Aha. Fără gî. Adică Zan. Ce nume-i ăsta, frate. Luiza Zan. Păi și de ce-ai chemat-o. Hai, mă, lasă-mă-n durerea mea. Păi cum să chemi, frate, neica nimeni d-ăștia să-mi cânte mie la nuntă. Ete, fleoșc. Cică dă bine. În ochii la cine? Ete, și mă doare pă mine la bască că-i place de ea lu nașu. Nașu e un snov. Snov. Adică se
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
dar asta nu pentru a produce ceva util societății și a crea locuri de muncă, ci pentru a-mi face ,,teren de vînătoare” , pentru ca, împreună cu alte ,,personalități remarcabile” să mai omorîm niște animale. Asta nu este pentru oricine, pentru orice <<neica - nimeni>> , este o <<distracție >> doar pentru aristocrați ! Atunci cînd progenitura-mi a călcat strîmb, nu puteam să- mi las moștenitorul să facă pușcărie, așa că am umblat puțin și pe la obstrucționarea justiției, asta ca să înțeleagă oricine că se pune cu un
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
o lungă bucată de vreme. Iată că la acest început de an se reia refrenul acelor milioane de dolari care foșnesc agitate prin Nevada. Mai mult, „miza” este ridicată. Și chiar de dna Roberts. Cineva și-ar putea spune: așadar, neică, dacă zecile alea de milioane de dolari care nu-și găsesc liniștea și prietenia la cataramă cu președintele Bush nu pot aduce un post de ambasador la București, în schimb, cu o fracțiune din aceste „asset-uri” îți poți adjudeca președinția
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu se mai întorc. În partide s-au consolidat mediocritățile și ele dictează criteriile de selecție. V.A. : În partide au intrat foarte mulți oameni fărĂ căpĂ‑ tâi, așa cum s-a întâmplat și în timpul ocupației bolșevice a României, când alde neica nimeni au umplut Partidul Comunist, adică argați la țară, oameni marginali din lum‑ penul din orașe ș.a.m.d. A.M.P. : Deci în ’90 a fost ce a fost, dar acum s-a creat o structură... De exemplu, n-au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu e bar, făr-un țap și-un lăutar Peste tot urlă Vasile, dragoste și veselie Din Pipera la Săcele dădea lumea din măsele Din Băneasa în Panduri clefănea lumea din guri Și-și spuneau mușcând din fleică : Grea e sărăcia, neică ! Pentru că ce femeie nu-și dorea să-l vadă și să -l asculte pe „domnișorul Cristian“ ? Nu era un cadou mai bun decât o seară cu tangourile lui. Se spunea că fetele de liceu nici nu mai ajungeau la primele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
informație care să îi îngăduie să facă o apropiere între organizarea militară a Moldovei și cea din Polonia și Ungaria. Aceste informații au fost consemnate într-un document din 1484, prin care Ștefan cel Mare le dăruia fraților Malușcă și Neica și fraților lor, pe de o parte, și lui Drăguș Râzan, pe de alta, ca să-și facă sat. Dania este făcută “pentru (dreapta și credincioasa) lor slujbă către noi și ca să fie în straje împotriva tătarilor, așa precum au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sacrul stâng: „Daca vedea și vedea/ Că vânaturi nu-ntâlnea,/ Că și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și vedea/ Că vânaturi nu-ntâlnea,/ Că și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pică,/ Șî pă gură sânge-i cură...”, „Între furcă și-ntre puț/ D-un voinic, cu chip drăguț,/ Lung îmi șade tolănit/ Cu fața spre răsărit,/ Tot cu haine verzi pe trup,/ Tot cu nasturi mici la pept,/ (...) - D-alei, neică, neiculiță,/ Cu ochii mici de șarpe criță,/ Voinicel cu chip drăguț,/ Dintre furcă, dintre puț,/ Ce-mi stai, neică, tolănit/ Cu fața spre răsărit?”. Fântâna are aici valoarea unui canal către infernul figurat de burta Scorpiei, fiindcă e neprotejată de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îmi șade tolănit/ Cu fața spre răsărit,/ Tot cu haine verzi pe trup,/ Tot cu nasturi mici la pept,/ (...) - D-alei, neică, neiculiță,/ Cu ochii mici de șarpe criță,/ Voinicel cu chip drăguț,/ Dintre furcă, dintre puț,/ Ce-mi stai, neică, tolănit/ Cu fața spre răsărit?”. Fântâna are aici valoarea unui canal către infernul figurat de burta Scorpiei, fiindcă e neprotejată de simboluri apotropaice și se află în no man ’s land, departe de social și ordine. Singuri neofiții pot ajunge
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dacă te prind pe-acolo, îți rup picioarele. Și pe toți bucureștenii. Și-a făcut bucureștenii case și vine la noi să jucăm fotbal. Da’ cu regulile lor că la trei cornere unșpe metri și nu mai știu ce! Păi, neică, dacă vii acilea joci cum îți cânt io. E corect? Este! Danny de Vito e bucureștean cu acte-n regulă din Balta Albă. De vreo zece ani, de când a venit din Predeal parcă. Citadin. Și-l freacă pe Marian cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de somn. Ațipesc oleacă, după care aud, așa, o muzică. Mă uit pă fereastră, ni’ica. Mă mai chiorăsc pă ici pă colo - și am așa un presentiment că din bucătărie se-auzea zgomotul ăla. Și cum ajung acolo, bă, neică, frigiderul cânta. Și culmea că prindea și alte posturi de radio. După aia, mi-a făcut cumnată-mea niște mâncare de dovlecei, știi că io mă omor după dovlecei cu carne. Mănânc la prânz ca un spart, după aia, seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fundamentale. El o citise pe furiș, înainte de termen. Fusese indisciplinat și acum parcă se căia. Se simțea cu musca pe căciulă. Printr-a noua, râdeau toți de el, nu-și dădeau seama că e periculos, riscant, pentru că Șăfu era uriaș, neică, i se spunea buldozerul, dacă mai știți filmul. Avea unu-optzeci, pe puțin. Lat în umeri. Față de urs carpatin. Nu prea-ți venea să-ți bați joc de el. Dacă se îmbrăca normal, era chiar fioros. Mai ales de la faza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri largi și hieratice, cum mi-a apărut dintr odată, de departe și după mai mulți ani, Înaltul de stat și cu plete dacice, bunul la suflet neica losif, fratele mamii, cătană la Solferino pentru drăguțul de-mpărat: La Solferino devale Mere-un ghinărar călare și tot strigă-n gura mare: Împărate luminate Cu cătane ne-nvățate, Pune pace, nu te bate, Că-ți chier cătanele toate. șI TOT
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu e cazul să se mai grăbească, deoarece avea să trăiască fix o mie de ani. „Așa s-a decis acolo, sus - a zis îngerul arătând cu degetul spre apartamentul domnului Târnăveanu, de la etajul șase -, deci despachetează și pune-te, neică, pe trăit. Un mileniu de-acum înainte o să fii tânăr și o să împlinești mereu treizeci de ani. Ai ceva de obiectat?“ Pe Vasile B. l-a inundat un sentiment extrem de convenabil, de care nu credea că o să aibă vreodată parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ce-a plecat mulțimea, am mai stat cu amfitronii restaurantului - Darina, care a și prezentat în trei limbi spectacolul, o femeie blondă, veselă și comunicativă și sotul ei, Vanco, un bărbat înalt, brunet spre negricios, care ne-a cântat „Radu neichii, Radule” și ne spunea din cinci în cinci minute „Hai noroc, bre!” dînd cu paharul în masă. În general ne-am simtit bine, având și această imagine despre frații nostri din sudul Dunării. Ne-am întors veseli și am mai
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
regiunii de partid". Pe vremea aceea respectiva persoană era echivalentul în putere al lui Ștefan cel Mare și îmi tot băteam capul cu ce greșisem și ce mi se "cocea" de eram chemat la "Înalta Poartă", eu, un nevolnic, un neica nimeni, o furnică oarecare a mușuroiului de oameni ai muncii. A doua zi, pus la patru ace, eram prezent la înfățișare cu jumătate de oră înainte de termenul fixat. Fiind o fire optimistă, speram c-o să rămân în final cu capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
roade că spurci cinul boieresc cu oameni proști pe care-i ridici în slujbe și-n dregătorii, de-au ajuns să ne poruncească, nouă, boierilor, "marilor boieri" -, să ne poruncească te miri cine!... Un ăla, un coate goale, un... un neica nimeni... Mare boier?! îi întoarce vorba Ștefan. Sunt destui ce s-au îmbogățit peste noapte Dumnezeu știe pe ce căi necurate, devenind "Mare boier, Mare Baron". Boieria nu stă în câte moșii are, în câte capete de vită sau cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stăpânește.) Pristanda: Aici, sărut mâna, coane Zahario. Trahanache: Fănică a ieșit? Pristanda: Ba nu, coane Zahario, vine numaidecât momental, e dincolo... A! Iată conul Fănică. Tipătescu: (cu pălăria și haina de oraș vine din stânga, e surprins la vederea lui Zaharia) Neica Zaharia! Cum se poate? Ai ieșit înainte de dejun? Ce e? Trahanache: E comedie, mare comedie, Fănică, stăi să-ți spui. (îi face semn să expedieze pe Pristanda.) Pristanda: (răpede) Mai aveți ceva să-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Nu... Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Jocul Zoii se repetă. Fănică se-ntoarce iar. Ghiță, care este iar lângă ușa din dreapta, iese năvală pe acolo. Tipătescu, dând din umeri, fără să nțeleagă, se coboară să șază pe fotoliu, lângă Trahanache.) SCENA IV Tipătescu, Trahanache Tipătescu: Ei! Neică Zahario, ce e? Ia spune, te văz cam schimbat!... Trahanache: Ai puțintică răbdare, să vezi... Azi-dimineață, pe la opt și jumătate, intră feciorul în odaie, nici nu-mi băusem cafeaua, îmi dă un răvășel și-mi zice că așteaptă răspuns... De la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mișelul de Cațavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte la păstrare. Trahanache: ' Aide, mergi la dejun? Tipătescu: Nu, neică Zahario, mulțumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii Joițichii. Trahanache: Bine, dar la prânz desigur. Deseară eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanță... Tipătescu: (amețit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mulțumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii Joițichii. Trahanache: Bine, dar la prânz desigur. Deseară eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanță... Tipătescu: (amețit) Da, neică Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La revedere, neică Zahario... Trahanache: (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mâini coanii Joițichii. Trahanache: Bine, dar la prânz desigur. Deseară eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanță... Tipătescu: (amețit) Da, neică Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La revedere, neică Zahario... Trahanache: (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanță... Tipătescu: (amețit) Da, neică Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La revedere, neică Zahario... Trahanache: (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu fineță) puțintică răbdare... (iese în fund.) SCENA V Tipătescu, apoi Zoe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vorbă... Să voteze cu noi, e ușor; are procesul cu epitropia bisericii, săptămâna viitoare... dar să voteze cu noi? Adică cum să voteze cu noi?... Brânzovenescu: Adică cum să voteze cu noi? Trahanache: Să voteze cu noi. Brânzovenescu: Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucram noi? Noi încă nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți puțintică... Farfuridi: Nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți... Farfuridi: Ba eu merg și mai departe și zic
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]