2,766 matches
-
durat vilayetul bănățean, sărim strategic la peripețiile orchestrei lui Straussfiul prin Ardeal. Daniel Vighi execută cu grație ludică arheologii culturale reinvestite mereu cu semnificații ce au un scop unic: mesajele comune celor de azi. Nu se poate altfel, pentru că imaginația neliniștită a Povestașului trebuie să justifice explicațiile inedite, care oferă, specifică naratorul, „un fel de topoi ai locuirii. Dar și ai imaginarului creator”. Pentru a demasca apoi adevărata intenționalitate: „Joc literar și reverie identitară”. Iată miza docuficțiunilor lui Daniel Vighi. Cititorul
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
deznădejdile mele, ale altora... Numai să-mi revin din înfiorarea surprinzătoare, copleșitoare... Reîncep timid, fericit că pot ține în mînă, strîns cu cele trei degete ale rugăciunii, pixul fluid, alunecător în blîndețea aparent tihnită a paginii line de hîrtie albă. Neliniștit, voi căuta să scriu despre liniște. Și nu anul în întregul lui (cifrei acesteia uluitor de simetrice în desenul ei de talisman i-aș sălta literele întruna, încercînd să explic frumusețea, enigma)... nu, nu anul 2002, ci clipa veșnic prezentă
Zgîrie-mi viața pe un cristal (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15345_a_16670]
-
Emil Brumaru (Transcriere) Neliniștit, încercam să descriu liniștea. Cu fața ascunsă în mîini, cu pieptul acoperind sufletul, cîndva săltăreț și tandru, obișnuit să nu piardă sfîrșitul gălăgios al întîmplărilor, al frazelor zbîrnîind în coarda cărnoasă a razachiei, murmuram o poveste de dragoste... A fost
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
învăluitor de banal... și-ți vine chiar să fredonezi sau să cînți la muzicuța cu butoane, ba nu!, la acordeon (e mai convingător manșonul ăsta ambiguu, dilatîndu-se și comprimîndu-se în toiul dorurilor grave), sau la orgă... a fost și este... Neliniștit, încercam să descriu liniștea. Nu reușeam. Luam pastile cît bolovanul (cel șlefuit de apă-n rîuri, în pîrîuri de munte, cu avînt vertical, uneori de cascadă periculos de cristalină, de pură, de îmbietoare)... Ce-i în paranteză e în plus
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
tă- cut. Fiindcă vorbele se așezau încet-încet în rînduiala cuvenită a priceperii urechii ascultătoare... Și-o să apară un alt îndrăgostit (îndrăzneț dumnealui!), la butonieră cu obligeană, înmănușat în pieliță de crin, murmurînd... Nici măcar nu-i un om, e o străfulguire... Neliniștit, va încerca să scrie despre liniște. Ba nu! Liniștit, va încerca să scrie despre neli- niște... Neliniștea, dînsa, pătrunzătoare în oase, în creieri... Este nevoie de-o îmblînzire și de un popas statornic. Este trebuință de o nesfîrșită încredere și-
Zgîrie-mi viața pe un cristal (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15318_a_16643]
-
materie autobiografică implicată și în eseistica lor, comparabili într-un fel cu Petru Dumitriu, și el prozator autobiografic și eseist, și poate că între acești scriitori atît de diferiți (dar încă o dată: comparabili!), ar trebui căutate măcar unele din trăsăturile neliniștitului autor român din exil, străin de vechile obsesii ale generației precedente, care devine problematic, filosof și deschis către globalizare sub presiunea desțărării, adică a exilului însuși; mărturisesc că aștept să văd pusă undeva și întrebarea de ce apar atît de mulți
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
imparțialității și a totalei obiectivări a eului așezat dinaintea oglinzii expresive: "Dar, cel mai adesea, jurnalul nu trădează nici o stare sufletească. Simplă mașină de transcris, el e martorul obiectiv, influențat numai de probele irefulabile, trecute prin filtrul neliniștei conștiinței. Din ce în ce mai neliniștite. Pas cu pas, notațiile cu caracter științific lasă locul decupărilor din ziare, furiei cotidianului, barbariei politice și absurdului joc de culise. Poetul se dă, cu tot mai mare decizie, la o parte (și ce e scriitorul, dacă nu una din
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
să mă călăuzească spre clipa ce tocmai a fost. Tunelul era întunecat, iar tu tot mai îndepărtată, în lumina torței cu care mă conduceai spre adâncuri. O leneșă descifrare a semnelor ne ademenea de pe pereți: luntrea și trecerea peste ape neliniștite, căutarea de apoi.... Într-o rochie albă, o femeie desculță caută adevăruri. SCENE în amintirea doamnei Silvia Agramatismul trupului tău - un timbru lipit greșit pe o carte poștală care nu-ți cere nicio recompensă în schimbul zilei de mâine. Bani sau
Pisicile nu-și cer niciodată iertare by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/2963_a_4288]
-
vezi în România literară nr. 44/2004), mă întrebam dacă nu cumva, la reditare, Supraviețuirile cîștigă literar în detrimentul aspectului politic. După lectura acestui al patrulea volum, sînt absolut convins că cele două niveluri sînt inextricabile. Tema scriitorului cu o conștiință neliniștită, deopotrivă literară și politică, care își descrie aventura existenței între acești doi poli problematici, nu era singura mare temă literară posibilă în anii '50, dar Supraviețuirile se arată acum a fi singura literatură politică autentică a acelor ani și, prin
Cum am devenit nuvelist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11089_a_12414]
-
cu șalele pe colțul divanului, unde se trezea buimăcită, cu bulbul dinăuntrul ei agățat în craca scurtă și împietrită de sângele înspumat al trupului meu dogoritor. Nu pot să uit ochii ei frumoși de vită înjunghiată, cu care mă urmărea neliniștită, când apoi, sătul de carnea ei, treceam să mă culc în patul meu din camera vecină" (p. 58). Există și scene erotice ceva mai îndrăznețe: cuplajul din bordel cu o elevă ,decentă" (p. 76-77) - dar la cam atât se reduc
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
acoperă insula Afroditei, un loc unde inima e îngropată în alegorie, iar dublul poetului atârnă într-o spânzurătoare. Generatorul de imagini al lui Baudelaire e însuflețit de același combustibil ca și al lui Salvador Dalí, o materie de o nostalgie neliniștită ce se hrănește în continuare din imaginile prezente ale paradisurilor pierdute, chiar în timp ce lumea a luat-o pe un drum care face ideea în sine de paradis sau de utopie, de exemplu, fie rizibilă, fie de un gust îndoielnic. Baudelaire
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
Unicul Partid, dimpreună și în frunte cu, neînvins...Cârmaciul sau “traian” (a cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pietonilor porniți cu tot felul de geamantane și boccele. La creșele de cartier, copiii se adunaseră deja în curte. Educatoarele plecaseră pe la casele lor. Copiii plângeau. Odată cu apariția părinților, planșetele se amplificau. Rând pe rând, copiii erau luați de brațele neliniștiților părinți. Câțiva rămăseseră în curtea pustie. Așteptau părinții. Nu mai plângeau. Obosiseră. La spital, salvările erau arhipline. Câteva autobuze trimise de întreprinderea de transporturi se dovediră neîncăpătoare. Cei operați erau purtați pe tărgi de rude sau de câteva cadre medicale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
amuzamentul ușurel și punctual, în ceea ce mă privește, nu am plecat extrem de convinsă de experiment. Util, probabil, ca orice experiment. Am urmărit-o pe Ana Mărgineanu din studenția ei, m-a atras ceva din ființa ei de creator tînăr și neliniștit, i-am admirat forța, determinarea pe care o are, tenacitatea, dincolo de înfățișarea ei gracilă, de un tip de sensibilitate ce poate să funcționeze ca un obstacol în societatea noastră simpatică și originală. În tot ce am văzut făcut de ea
Vitamine fel de fel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10910_a_12235]
-
un rost, a scos-o dintr-o adâncă disperare, în care mă cufundase eșecul din teatru". Portretul pe care i-l conturează în Memorii celui ce avusese atâta încredere în ea, îl înfățișează ca pe un tânăr extrem de inteligent și neliniștit din cauza infirmității rămas neschimbat până în preziua dispariției sale premature: ,în veșnică mișcare, de parcă ar fi fost pe arcuri, mic, slăbuț, cu ochi albaștri străpungători și neliniștiți, când te ascultă ducându-și aparatul acustic la ureche, când își pierde răbdarea, când
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
avusese atâta încredere în ea, îl înfățișează ca pe un tânăr extrem de inteligent și neliniștit din cauza infirmității rămas neschimbat până în preziua dispariției sale premature: ,în veșnică mișcare, de parcă ar fi fost pe arcuri, mic, slăbuț, cu ochi albaștri străpungători și neliniștiți, când te ascultă ducându-și aparatul acustic la ureche, când își pierde răbdarea, când te întreabă iar. Surditatea cred îi dădea această nerăbdare și agitație necontenită". Curând, Camil Baltazar o prezintă pe Lucia Demetrius la ,Sburătorul", unde citește, și aici
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
nimicea într-un fel". Interesante pagini consacră scriitoarea boemei literare și altor confrați, revelând același talent portretistic, ce conferă o și mai mare autenticitate Memoriilor. Astfel, Eugen Ionescu era ,urâțel foc, mic, plin de mișcare și nerv... pe atunci veșnic neliniștit, jucăuș ca un copil, poznaș, afurisit". Parcă prin contrast, Emil Botta îi apărea Luciei Demetrius ca ,un băietan, ca un înger, înalt, cu părul negru, cu ochi albaștri, alb ca o chiparoasă, sfios și încurcat în mișcări". Alterna tristețea cu
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
Viață Amărâtă (numit și el tot printr-o poreclă), cât și cafegiul Aram Telguran, ,cel cu capul plin de cărți". Documentele nu-l atestă, ceea ce nu-i o dovadă absolută de inexistență: ,Duceți-vă acasă - le spune Aram Telguran locuitorilor neliniștiți - și uitați-vă bine: dacă Metopolis-ul vostru există, bucurați-vă și nu vă temeți mai mult. Chiar dacă orașul vostru n-a fost pe vremea Bizanțului, asta nu înseamnă că voi, metopolisienii, sunteți veniți pe lume de nicăieri. Cine știe, poate
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
nu este, cel puțin aici, căreia dintre ipostaze alegi să îi întorci spatele, ci pe care o privești din spate. Fiindcă știm, de mii de ani, că totul curge și se schimbă. Ce se întîmplă însă cînd ești tînăr (și neliniștit sau poate, nu arareori, apatic, suferind de spleen)? Oare îți dai seama că oricînd, în viitor, vei putea să fi urmat - sau urmărit (însoțitorul e întotdeauna martor!) - de propriu-ți sine și de al altora, de mai tîrziu? Este probabil
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
fi să ascult muzica din chitarele lui Picaso.” Toate acestea, fără cea mai mică rezervă, sunt valabile pentru poezia lui A. Blandiana și cititorul nu va ezita să spună: «Ascult muzica din flautele carpatice ale Anei Blandiana». Constanța Buzea - fire neliniștită, multilaterală, în insistență și plină de răbdare, de căutare - se remarcă drept una dintre cele mai însemnate personalități ale generației șaizeci. Opera ei poetică se situează în spațiul dintre poezia tradițională română din ultimii ani și cea modernă, a anilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un mod cu totul surprinzător, Wanda Sachelarie este simultan delicată, firavă, de o feminitate contemplativă și discretă, capabilă de a investi culoarea, în ipostaza ei de ton și de tușă, cu cele mai rafinate și mai tandre valori, dar și neliniștită, frustă, înspăimîntată de limitele materiei și de relativitatea instrumentelor. O energie primitivă, la limita idolatriei, emană permanent din compozițiile ei expansive, înspăimîntate de vid, de o vigoare pe care doar cenzura permanentă a sentimentului o împiedică să plonjeze de-a
Wanda Sachelarie Vladimirescu 90 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10852_a_12177]
-
din vocație, actor din nevoie, activist cultural, gazetar purtător al unei misiuni civilizatoare, e urmărit drumul de la Odessa la Sankt-Petersburg, Iași, New York peregrinările prin Est și saltul în Statele Unite. Toate acestea au lăsat urme nu doar în viața unui personaj neliniștit: neliniștea lui a modificat ceva din viața celor din jur. N-a avut întotdeauna succes: dar ce poate înlocui mai bine succesul decât convingerea multor oameni de azi care-i cântă cântecele, convinși că acesta e folclorul evreiesc ? Zalmen Mlotek
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
un rost, a scos-o dintr-o adâncă disperare, în care mă cufundase eșecul din teatru". Portretul pe care i-l conturează în Memorii celui ce avusese atâta încredere în ea, îl înfățișează ca pe un tânăr extrem de inteligent și neliniștit din cauza infirmității rămas neschimbat până în preziua dispariției sale premature: "în veșnică mișcare, de parcă ar fi fost pe arcuri, mic slăbuț, cu ochi albaștri străpungători și neliniștiți, când te ascultă ducându-și aparatul acustic la ureche, când își pierde răbdarea, când
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
avusese atâta încredere în ea, îl înfățișează ca pe un tânăr extrem de inteligent și neliniștit din cauza infirmității rămas neschimbat până în preziua dispariției sale premature: "în veșnică mișcare, de parcă ar fi fost pe arcuri, mic slăbuț, cu ochi albaștri străpungători și neliniștiți, când te ascultă ducându-și aparatul acustic la ureche, când își pierde răbdarea, când te întreabă iar. Surditatea cred îi dădea această nerăbdare și agitație necontenită". Curând, Camil Baltazar o prezintă pe Lucia Demetrius la "Sburătorul", unde citește, și aici
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
nimicea într-un fel". Interesante pagini consacră scriitoarea boemei literare și altor confrați, revelând același talent portretistic, ce conferă o și mai mare autenticitate Memoriilor. Astfel, Eugen Ionescu era "urâțel foc, mic, plin de mișcare și nerv... pe atunci veșnic neliniștit, jucăuș ca un copil, poznaș, afurisit". Parcă prin contrast, Emil Botta îi apărea Luciei Demetrius ca "un băietan, ca un înger, înalt, cu părul negru, cu ochi albaștri, alb ca o chiparoasă, sfios și încurcat în mișcări". Alterna tristețea, cu
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]