609 matches
-
lături, fiindcă nu erau destinate pentru clipa de față și nici pentru viitorul apropiat. Cum să înțeleg eu chiar imediat că el, tatăl meu, își lua în acea oră mâna de pe mine și că mă trimetea în lume cu gândul nemărturisit că îndărăt n-aveam ce mai căuta? Sigur că mai devreme sau mai târziu un lucru ca acela trebuia să se petreacă, dar, chiar așa, venise într-adevăr acea clipă? Mă uitam la marea de porumburi printre care trecea șoseaua
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
DE ACEEA FIECARE CLIPĂ DEDICATĂ ACESTUI SUBIECT DE CONVERSAȚIE ÎNSEMNA TIMP PIERDUT. RĂSPUNSE LINIȘTIT: \ ED, ÎNCETEAZĂ SĂ FACI O DRAMĂ DIN NELINIȘTEA TA. TREBUIE SĂ ȘTII CĂ NU AȘ LUA ÎN SEAMĂ NICI UNUL DIN ZVONURILE CARE MĂ ACUZĂ DE MOBILURI NEMĂRTURISITE. DACĂ VREODATĂ AȘ AVEA CU ADEVĂRAT TEMERILE PE CARE ÎNCERCI SĂ MI LE INSUFLI, ATUNCI AI PUTEA ÎNCEPE IMEDIAT O INVESTIGAȚIE ÎN CE MĂ PRIVEȘTE. DAR CE VOIAI SĂ ÎMI SPUI? ȘI EU AM CEVA SĂ TE ÎNTREB. OMULEȚUL SINISTRU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
să vă narez cum, pe măsură ce doamna Stela Tomșa, draga noastră profesoară de matematică, ne striga după catalog, fiecare a povestit ceva ca un bilanț personal, care trebuia să se încheie, ca de obicei, cu dezvăluirea unui mic/ mare secret, de nemărturisit pe când eram școlari. Vreți să aflați ce am îndrugat, înecându-mă de plâns, deși totul era vesel în jur? Mai luați un supliment de serotonină și săptămâna viitoare. Voi n-ati intrebat, FARA ZAHAR va raspunde Șfârșitul lumii așa cum o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
la șase mâni (și trei guri!), două (mâni!) ale lui Swift, patru ale celor două femei complice... o copilărire puțintel deșucheată... dacă îți amintești de funcțiile de stat ale lui Jonathan... un soi de SMS-uri pline de boroboațe de nemărturisit... gemând de prescurtări delicioase... Las celor care nu au citit minunatul Jurnal pentru Stella plăcerea de a-i afla enigmele... VERBA WOLANd Noul Carnaval: de la globe-trotter la blog-trotter Ruxandra CESEREANU Lumea blogurilor este fascinantă pentru că alcătuiește un Turn Babel care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
lor legendare de „tevatură“. O vreme, proiectul „reparații“ atârna greu în buzunarele tuturor. Trecea un timp până când cineva (Lea, de obicei) se încumeta să decreteze că acum nu avem timp, bani, nervi, spațiu, condiții... Răsuflam ușurat. Nici un intrus la orizont. Nemărturisit, simțeam bucuria difuză de a redeveni incontestabil. Regatul meu redevenea al meu, iar eu îmi reluam aura de unic specialist în compromisuri tehnice. Revizitam mirosurile de umezeală familiare. Îmi reinventariam avutul. Reevaluam picurul neîntrerupt de apă. Schimbam farfuriile de sub țevi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Așa e firea oamenilor. Cand mi-ați citit articolul despre Șam Sharp, n-ați simțit - pe langă compasiune și furie oarbă și tot ce mai trebuie să simtă un prieten într-o astfel de situație - și un fel de plăcere nemărturisita? Vreau adevărul. „Fără măști, fără ipocrizie.“ Se aplecă înainte, sfredelindu-l cu privirea, și îl sili s-o privească în ochi. — Bine! Fie! Recunosc că da. Fanny se destinse și ofta satisfăcută. — Mulțumesc. — Dar ce cumplită mărturisire mi-ai cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
capăt zilelor deci, alți bătrâni (de fapt primii în ordinea sumarului cărții), pe care îi scoate autorul din cutia sa neobișnuită. Mizantrop și ipohondru, refuzând din start orice comunicare cu gardianul său, Carol își va susține ulterior pofta de viață (nemărturisită desigur) din chiar dorința (ambiția, obstinația) de a-l convinge pe Filip de justețea principiului pentru care pledează: sinuciderea ca manifestare supremă a libertății individului. Tema nu e nouă de altfel motto-ul din Camus (Mitul lui Sisif) indică asumarea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cuibărirea ei, sub el, și Îndepărtarea pantalonilor lui, scurți, și a chiloților ei, din mătase, de culoare roz. Scurtul și Înfriguratul act sexual, care se consumă În acel segment de timp, va rămâne Încrustat, pentru totdeauna, În istoria nescrisă și nemărturisită a iubirii ce guvernează și va guverna, În continuare, fără Întrerupere, lumea! Se ridicară aprinși, transpirați, emoționați, plini de unul de altul, ca o albină ce revine, la fel de firesc, de la bogatul cules, din prea-plinul florilor de câmp, ale naturii. Corina
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
W. Benjamin. Pentru a mă liniști nu-mi rămâne decât să mă bucur de coincidență, considerând că atunci trebuie să fie ceva adevărat aici, și să remarc apropieri. Dar... Progresul nu este infinit; el ascunde la capătul său dorința noastră nemărturisită de a deveni zei. În felul acesta el este doar un interval dintre două tipuri de religiozități. ٭ Progresul ne orientează către fuga după nou. Însă orice alergare după ceva este o fugă de sine. O caracteristică a contemporaneității o constituie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nenumărate nenorociri: cataclisme și războaie, vieți tinere năruite, averi nenumărate risipite, dispariția unor cărți și a unor opere de artă de neînlocuit... Iar Universul o fi pierdut și alte valori dincolo de închipuirea noastră!... Temându-se de un alt dezastru încă nemărturisit, doamna murmură cu frică: Albert, ce s-o mai fi întâmplat în absența mea? Profesorul ridică din umeri, intrigat de lipsa ei de perspicacitate: Îți imaginezi că numai și numai al meu, al meu, al meu s-a pătat? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care te înspăimântă doar când îl privești. Vise de om laș, de copil moale. Aș putea să-ți spun asta. Și ar fi adevărat, așa era. Existau toate sentimentele acelea ușor neplăcute și ușor patetice, dar mai exista ceva. Exista, nemărturisită, dorința de a te face să te supui, de a-ți face ceva anapoda, pentru că viața mea anapoda se răsfrângea asupra ta. Și existau toate condițiile să nu fiu descoperit. Era un sport bun, nici mama ta nu a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
deși sporiseră dorința lor de eliberare, îi învățaseră să fie prudenți și îi obișnuiseră să conteze din ce în ce mai puțin pe un sfârșit apropiat al epidemiei. Totuși, acest fapt nou era pe toate buzele, și, în adâncul inimilor, clocotea o mare speranță nemărturisită. Toate celelalte treceau pe planul al doilea. Noile victime ale ciumei cântăreau foarte puțin pe lângă acest fapt exorbitant: statisticile scăzuseră. Unul din semnele că epoca sănătății, fără a fi sperată în mod deschis, era totuși așteptată în secret, era faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
noutate le apare unora azi infinit mai grav decît acela de a linguși o prostie. Explicații există și au fost adesea invocate; erorile de comprehensiune săvîrșite În trecut au alimentat o atitudine dispusă, uneori, să accepte și impostura din teama nemărturisită de a nu greși negînd noutatea. Consolarea pentru frica din avanposturi s-a găsit Într-un dispreț sporit pentru epigon, uitînd că pionierii n-au totdeauna timp să-și desăvîrșească victoria și uneori nici măcar n-o obțin, În fond, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
bucuria‐nfloririi lui un pom. În ea ni‐i începutul și patria ființii. Prinsese rădăcină în ea ca într‐o glie; Neștiutori pe urmă de chinul suferinții, Ca să rămânem singuri, le‐ am rupt din carnea vie. Dar nostalgii ascunse și nemărturisite Cresc din făptura noastră și neîntrerupt ne che amă, Ca‐n dragostele noastre‐nesemnate de ursite Să vrem aceeași jertfă din dragostea de mamă. DURERE Bătrâna vorbea Cu feciorul ei, plecat la război Vorbea singură Că nu știa: Vorbește unui
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
izolate, sau chiar de terminologie.“ Deși observația lui Eliade era perfect justificată, istoricul care să o documenteze, riguros și metodic, nu a apărut până astăzi. Au apărut în schimb, din partea adversarilor lui Nae Ionescu, acuzații privind unele influențe și împrumuturi nemărturisite. Imediat după publicarea cărții, Nichifor Crainic îi imputa, cu curajul anonimatului, de a fi „puțin plagiator“. El descoperise că, într-un articol de doctrină naționalistă, acesta s-ar fi inspirat din Mein Kampf (1925) a lui Hitler. Cel care s-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în care fac bloc cu neliniștile sale vii, izvorând și alinându-se din ele.“ Monografia pe care i-o consacră Mircea Vulcănescu, chiar în acei ani, și care aborda chestiuni dintre cele mai delicate, ignoră cu totul acuzațiile de împrumut nemărturisit, ceea ce arată că, la acea vreme, ele nu meritau mai multe explicații decât fuseseră deja oferite în Roza vânturilor și în Istoria logicii. Ediția operelor lui Nae Ionescu a avut surprinzător de puține recenzii. După publicarea primului volum, C-tin
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
se îndoia că Nae Ionescu ar fi indicat sursele dacă și-ar fi editat cursul. E interesant de adăugat, pentru direcția viitoare a discuției, că același număr al revistei Saeculum care găzduia recenzia cu pricina semnala descoperirea unei „importante influențe, nemărturisită de Bergson“. II Dincolo de scenă. Interludiu Culisele tenebroase ale acestei recenzii ne sunt cunoscute prin mărturiile a doi dintre colaboratorii lui Lucian Blaga. Zevedei Barbu (1914-1993) era asistentul său la Universitatea din Cluj și secretar de redacție al revistei Saeculum
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
al propagandei comuniste, atrăgându-și astfel aplauzele și solidaritatea unui mare număr de condeieri angajați în luptele ideologice ale acelei perioade. IV Judecata de mai apoi. Intermezzo liric 1. Aduceți verbele Primul care a arătat, cu argumente, existența unor surse nemărturisite în textele rămase de la Nae Ionescu a fost Alexandru George. Astfel, Funcțiunea epistemologică a iubirii, prelegerea inaugurală a cursului de filozofia religiei din anul universitar 1919-1920, își trage inspirația din eseul lui Max Scheler, Liebe und Erkenntnis (1915). În urma unei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
La fel de pertinent observa Andrei Pleșu că sursele Profesorului nu erau necunoscute studenților și discipolilor săi, dar „era ceva în «rețeta» lui Nae, care punea în umbră ingredientele“, iar acest lucru era suficient de convingător pentru a face nesemnificative eventualele surse nemărturisite. În cei cincisprezece ani care au urmat, s-au pronunțat asupra chestiunii tot felul de voci: chemați și nechemați, avizați și urechiști, aplaudaci și vindicativi, simbriași de profesie sau de ocazie, aproape întreaga gamă a tipurilor care se pot întâlni
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cântecul său. El are darul să stilizeze pentru uzul rafinat al sfârșitului de veac gânduri de altădată. În definitiv, metafizica a fost totdeauna o nouă stilizare a unor gânduri de altădată.“ Și lui Spengler i s-au imputat unele împrumuturi nemărturisite din filozofia lui Bergson. Blaga crede că acesta are în comun cu Bergson numai ideile pe care le-a moștenit direct de la Goethe. Convinsă a priori de tot ceea ce „descoperă“, Marta Petreu uită să ne spună care sunt ideile pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
până astăzi la urechile ei, ratând astfel șansa de a fi „descoperite“. Departe de noi gândul de a deschide proces de plagiat acestor bravi supraviețuitori. E vorba doar de a pune în lumină atitudinea diferită față de posibile plagiate și împrumuturi nemărturisite ale altor autori importanți, dar lipsiți de actualitate - filozofică, ideologică, simbolică. Spre deosebire de ei, Nae Ionescu nu e un bătrân „corsar al minții“ retras cuminte în insula vremii sale, ci un mereu tânăr calpuzan de idei, care refuză să dispară din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
unui morman de haine, pe colțul mesei, obiect obedient și deocamdată nefolositor. Dintr-odată, totul Își pierde sensul pentru Antoniu, mâinile și picioarele se mișcă independent de creier, se gândește la cărțile care zac În subconștientul lui ca niște crime nemărturisite. O durere scurtă și vie Îl săgetează, se Înconvoaie sub violența ei. Inima a devenit o jucărie, un sac de box În care Antoniu a lovit fără cruțare și fără Încetare atâta amar de ani. A lovit cu sete, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a o vedea pe Veronica în exercițiul funcțiunii, înveșmântată în halatul cu maci era irezistibilă. Mi-am promis ca în viitorul apropiat să onorez negreșit invitația Florentinei. Și totuși am continuat să amân acest interesant proiect, dintr-un fel de nemărturisită solidaritate cu proprietara halatului. În primăvară, cam între aprilie și mai, Flutur Veronica a dispărut din cartier într-un mod la fel de subit și inexplicabil cum apăruse. S-au iscat tot felul de zvonuri, multiple și contradictorii, însă nici unul nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
și-a luat pe umeri o povară care trebuie onorată. I-am urmărit evoluția lui Rareș Tiron încă din clasa a X-a și constat că patima scrisului devine o constantă a vieții sale, deocamdată cu ingredientele vârstei, cu orgoliul nemărturisit al cuceririi lumii cu talentul său, transferat, desigur, câtorva eroi din cartea debutului, pe care se încumetă s-o propună cititorilor: . Noul pretendent la mâna literaturii are intuiția că un asemenea „păcat” poate să zdrobească viața chiar în momentul cvasimistic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și veșnica veleitate de a învinge, a pleca dacă nu se poate învinge altfel, ca să te întorci în același timp învins și învingător) e o supremă satisfacție pentru orgoliu (dar lipsită de umanitate, căci ne distruge pe amîndoi), o convingere nemărturisită că am un noroc rar în chiar necazul meu, că soarta mi-a făcut o mare cinste de a mă considera demn de a-i fi Ioanei inamic, și o schimbare de tactică, lăsînd-o în voia ei, de pildă, ar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]