611 matches
-
Articolul 1 Se interzice temporar exercitarea activității de asigurare de către Societatea Comercială NEMEȘ BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Arad, Calea Aurel Vlaicu nr. 8A, bl. ES, sc. B, ap. 2, județul Arad, înmatriculată în registrul comerțului cu numărul de ordine J02/1275/13.10.1993, codul unic de înregistrare
DECIZIE nr. 96 din 22 februarie 2012 privind interzicerea temporară a exercitării activităţii de asigurare a Societăţii Comerciale NEMEŞ BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239360_a_240689]
-
2, județul Arad, înmatriculată în registrul comerțului cu numărul de ordine J02/1275/13.10.1993, codul unic de înregistrare 4819122 și înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare cu numărul RBK-081/10.04.2003, reprezentată legal de doamna Simona Daniela Nemeș, în calitate de conducător executiv/administrator, în conformitate cu art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 63 alin. 2 lit. d) din Legea nr.
DECIZIE nr. 96 din 22 februarie 2012 privind interzicerea temporară a exercitării activităţii de asigurare a Societăţii Comerciale NEMEŞ BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239360_a_240689]
-
ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale producătorilor de fonograme, ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual, prin gestiune colectivă obligatorie. În urma tragerii la sorți au fost desemnați următorii arbitri: a) arbitri titulari: Uliescu Marilena, Nemeș Vasile, Ionescu Mircea Felix Melinești, Țiclea Alexandu, Știolică Florin; b) arbitri de rezervă: Olteanu Edmond Gabriel, Popovici Ernest Virgil, Tănăsescu Mihai Alexandru, în acest sens a se vedea Procesul-verbal nr. 242 din 1 iunie 2012, întocmit în urma tragerii la sorți
DECIZIE nr. 53 din 22 aprilie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a considerentelor Deciziei civile nr. 192A din 27 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 7 pronunţate la data de 6 iulie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 4 martie 2013 în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251330_a_252659]
-
1 iunie 2012. Ulterior, la data de 6 iunie 2012, în urma convocării în vederea constituirii completului de arbitraj, a fost încheiat Procesul-verbal nr. 247 din 6 iunie 2012 prin care s-a stabilit că au fost prezenți următorii arbitri: Uliescu Marilena, Nemeș Vasile, Ionescu Mircea Felix Melinești, Edmond Gabriel Olteanu și Știolică Florin, fără a se menționa motivul înlocuirii domnului Țiclea Alexandru cu domnul Olteanu Edmond Gabriel și fără a se preciza dacă a existat în acest sens o cerere temeinic motivată
DECIZIE nr. 53 din 22 aprilie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a considerentelor Deciziei civile nr. 192A din 27 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 7 pronunţate la data de 6 iulie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 4 martie 2013 în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251330_a_252659]
-
Dragoș Bumbăcea - București Dr. Irina Strâmbu - București. 23. Comisia de reabilitare medicală Președinte: prof. dr. Mihai Berteanu - București Vicepreședinte: conf. dr. Ioan Onac - Cluj-Napoca Secretar: șef lucrări dr. Florina Popa - Sibiu Membri: Prof. dr. Gelu Onose - București Prof. dr. Dan Nemeș - Timișoara Prof. dr. Roxana Popescu - Craiova Prof. dr. Adriana Sarah Nica - București Conf. dr. Adrian Bighea - Craiova Șef lucrări dr. Sorin Stratulat - Iași Dr. Daiana Popa - Băile Felix, județul Bihor. ....................................................................... 25. Comisia de chirurgie cardiovasculară Președinte: prof. dr. Radu Deac
ORDIN nr. 876 din 19 iulie 2013 privind modificarea şi completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253865_a_255194]
-
față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 435D/2011, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de intervenienta Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului, în interesul părții Gheorghe Nemeș, în Dosarul nr. 8.159/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegația depusă în ședința
DECIZIE nr. 1.517 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238152_a_239481]
-
art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâta Paulina Iacob, de intervenienta Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului în interesul pârâtului Gheorghe Nemeș, de Eugen Jecan și de Georgeta Iuliana Gheorghe (fostă Pană) în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în constatarea calității de colaborator al Securității. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate
DECIZIE nr. 1.517 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238152_a_239481]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Paulina Iacob în Dosarul nr. 5.349/2/2009, de intervenienta Organiza��ia pentru Apărarea Drepturilor Omului în interesul pârâtului Gheorghe Nemeș în Dosarul nr. 8.159/2/2009, de Eugen Jecan în Dosarul nr. 3.651/2/2010 și de Georgeta Iuliana Gheorghe (fostă Pană) în Dosarul nr. 10.113/2/2009, toate ale Curții de Apel București - Secția a VIII
DECIZIE nr. 1.517 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238152_a_239481]
-
puternice a factorului antropic, fauna fânețelor este redusă. Suprafața mică determină ca speciile de mamifere mari să nu poată avea habitat de adăpost, decât cel mult de hrănire, fiind doar în pasaj. Lipsesc de asemenea locurile de cuibărit pentru păsări. Nemeș I. citează specia Caleophora bucovinella, cu arie limitată în această zonă. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se găsește un singur tip de habitat de importanță conservativă - 62C0* stepe ponto-sarmatice. Restul teritoriului este
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
unități cu profil comercial, bancar și unități de prestări servicii. Pe data de 15 ianuarie 2007, s-a deschis un nou punct de trecere al frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino, înspre Ucraina. După alegerile din 2012, primarul municipiului Sighetul Marmației este Nemeș Ovidiu Gheorghe iar viceprimarul este Scubli Horia. Transportul rutier se realizează mai dificil, fiind necesară trecerea Munților Gutâi, Țibles, Rodnei, si Munții Maramureșului. Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureș (Valea Izei, Marei, Vișeului si Tisei), si
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care vinețelele (Centaurea marclialliana). În Parcul Profesor Ioan Nemeș din centrul orașului, lângă clădirea Muzeului de Științele Naturii, se află un exemplar de fag roșu (Fagus sylvatica v. antropurpurea). Pătura erbacee specifică zonei cuprinde în special pirul (Agropyron brandzae) și iarba grasă (Portulaca oleracea). De asemenea, se bucură de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
romano-catolică din Suceava. Edificiul religios este înconjurat de parcul central, amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. În prezent, parcul poartă numele fizicianului și biologului Ioan Nemeș, originar din Suceava. În parcul central au fost amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu (1933) și Petru Rareș (1977), și Monumentul eroilor suceveni (1965). Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Drapelelor din apropierea Palatului de Finanțe, Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
din județul Timiș, Banat, România. Se află la 2 km de aceasta. Între satul Zorani și satul Margina se află Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva". (1737), declarată monument istoric. Localitatea este amintită în secolul XVI în legătură cu rolul important jucat de nemeșul Zorbul Ioan de Zorani. La 1597 apare în documente ca proprietate a lui Ștefan Török, apoi trece în posesia fiului său. În această perioadă aparținea când de județul Timiș, când de județul Hunedoara. Conscripția de la 1717 arată că Zoraniul avea
Zorani, Timiș () [Corola-website/Science/301412_a_302741]
-
foarte dificilă. La 1465 nobilul Ștefan Pîrkălab împreună cu Ștefan și Daneș din Fărcădinu de Sus, sunt precizați că vecini de moșie cu familia cnezială din Fărcădinul de Jos. "Fărcădinenii cu "domni" pe vremuri poartă pălăriuța mică obișnuită. Sunt mai mult nemeși în cele două sate, familii românești de frunte din vremurile stăpânirii muntene sau ale județelor românești... ei au nume cu răsunetul unguresc, apucături mandre în salut și vorba, constiinta unei superiorități, adevărate, ei poartă pălării cu marginile mari răstoarse și
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
cuprinse în două lucrări, pe care nu le-am avut la dispoziție, care sunt: Țara Hațegului și regiunea pădurenilor, Radu Vuia, Institutul de Geologie al Universității Babeș din Cluj, 1926, lucrarea se ocupă de prerogativele regelui Vladislav II privind privilegiile nemeșilor. Rezultatele cercetărilor făcute la sfârșitul secolului XIX, efectuate de un colectiv format din antropo-geograful francez Emm de Martars și etnograful maghiar M.Peterfy, privind aspecte etnografice ale locuitorilor din Țara Hațegului. Autorul lucrării recomandă celor care vor aborda în viitor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
erau băieți cu vârsta cuprinsă între 1 și 12 ani și 18 cu vârsta între 13 și 17 ani. Femei erau 129 dar despre ele nu s-au făcut statistici ca pentru bărbați. Nu existau în sat proprietari de teren (nemeși) care să fi fost consemnați în recensământ. În anul 1837 Hodor Karoly în lucrarea sa ",Doboka vármegye természeti ées polgári esmértetesé, által Koloszvártt, 1837"” la pagina 537 arată că în Borza acelui an erau 52 de case și 284 locuitori
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
exista aici a apărut după recensămintele din anii 1715 și 1720 din Transilvania ("Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21)". În aceste statistici nu apar date despre Brusturi decât din anul 1720 când se arată că aici existau 2 familii de nemeși (proprietari de pământ), 9 familii de iobagi, 9 familii de jeleri(zilieri) și încă alte 7 familii. După câțiva ani, în 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale cărei date au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
în Lupoaia 45 de case, 53 gospodării și 325 locuitori, 11 dintre ei fiind plecați din sat la momentul recenzării. 171 erau bărbați ( 59 căsătoriți, 112 necăsătoriți), 154 erau femei. Dintre bărbați unul era preot, 3 erau proprietari de terenuri (nemeși), 21 țărani, 26 moștenitori ai țăranilor, 31 zilieri (jeleri), 1 intelectual și 15 aparținând altor categorii sociale. Dintre băieți 47 aveau vârsta între 1-12 ani și 26 între 13-17 ani. Comparativ cu celelalte sate din zonă, structura socială a populației
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
din zonă, structura socială a populației din Lupoaia era mai complexă aici apărând și proprietari de teren dintre localnici. În 1837 în Lupoaia erau 52 de case în care trăiau 293 de locuitori, dintre aceștia 14 fiind proprietari de pământ(nemeși) iar restul de 279 nefiind proprietari, lucrau pământul nemeșilor. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea, atât autoritățile statale cât și cele bisericești întocmesc recensăminte la intervale de câțiva ani între ele. Astfel că, Arhidieceza Albei Iulii
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
mai complexă aici apărând și proprietari de teren dintre localnici. În 1837 în Lupoaia erau 52 de case în care trăiau 293 de locuitori, dintre aceștia 14 fiind proprietari de pământ(nemeși) iar restul de 279 nefiind proprietari, lucrau pământul nemeșilor. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea, atât autoritățile statale cât și cele bisericești întocmesc recensăminte la intervale de câțiva ani între ele. Astfel că, Arhidieceza Albei Iulii și Făgărașului publică o dată la câțiva ani niște documente
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat în acel an din 15 februarie până în 12 martie, la fel ca icoana similară din Pociu, care ar fi lăcrimat în 1696. Treptat numărul locuitorilor a crescut, multi dintre ei devenind "nemeși" (mici nobili), pentru vitejia arătată în războaiele purtate de principii Ardealului. Astfel, recensământul din anul 1866 a consemnat la Nicula "160 de fumuri" (case), din care 142 aparțineau unor nobili români: Pop, Tamâș, Cupșa, Chifor, Pasca, Prodan, Mircea, Român, Rât
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
recensământului dintre 1784-1787 satul avea 99 de case și 130 de familii. Erau 679 de locuitori de drept, 19 plecați, 6 străini, 666 locuitori prezenți. 333 erau femei și 346 bărbați dintre care 134 căsătoriți, 212 necăsătoriți, 2 preoți, 4 nemeși, 65 iobagi, 83 jeleri, 50 cetățeni și proprietari de drept, 14 alți locuitori și 2 soldați liberați, descendenți: 100 între 1 și 12 ani și 26 între 13 și 17 ani. În special în decursul secolul al XX-lea din
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
sași aduși în Ardeal de regii maghiari încă din anii 1300. Pământul fiind sărac, sașii s-au retras spre zone mai bune , astfel satul a fost populat de secui și români. Numele actual al satului a fost dat de către familia nemeșului Petki Janos care având conacul domnesc la Darju, lângă Petecu , stăpânea și domenile satului. Pentru munca pământului a adus în sat familii de iobagi secui și români. Petki Janos se trăgea dintr-o familie nobiliară și a ocupat mai multe
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
mr. Neculae Diaconescu. Mai târziu, s-a constituit primul comitet local al Frontului Democratic Român din Arad, din care făceau parte revoluționarii: Voicilă Valentin, Crișan Mircea, Onofrei Dănilă, Dima Traian, Gurilă Constantin, Chiș Claudiu, Popa Maria, Groșan Titus, Țâșcă Gheorghe, Nemeș Găvrilă, Pencea Ramona, Bordea Corina, Timar Traian, Gancea Alexandru și Onofraș Vasile. Evenimentele din Timișoara au fost descrise în jurnalele de știri ale radiourilor Radio Europa Liberă și Vocea Americii, ascultate clandestin de către români, precum și de către studenții care se întorceau
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
plastice. Astfel, el este eroul principal al dramei Luceafărul, de Barbu Ștefănescu Delavrancea. O statuie a sa, operă a sculptorului Ion Dămăceanu (cod LMI ), este parte integrantă a Grupului Statuar al Voievozilor din Iași. La intrarea în Parcul „Profesor Ioan Nemeș” din Suceava se găsește un bust al lui Petru Rareș, operă a sculptorului Gheorghe Covalschi. Tot un bust al lui se află și în incinta Mănăstirii Moldovița, ctitorie a sa. De asemenea, o serie de instituții de învățământ poartă numele
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]