649 matches
-
voie bună în ograda miresei. Ochii lui licăreau în lacrimi sau poate era de la vânt. Când a văzut mireasa, ochii lui erau în lacrimi. O pierduse pe Anica, care bătea din palme și cânta de parcă se bucura de durerea și nenorocul lui. Același vânt o atinsese și pe ea. Bucură-te ginerică Că ai mireasă frumușică, Frumoasă și de bogat Toată noaptea ai sta în pat. Muzica nenorocirii lui răsuna toată ziua și apoi noaptea se lăsă. Totul numai voie bună
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cultura se logodește cu civilizația. Morala autentică trebuie să înnobileze dorințele, nu să le castreze. Înțeleptul e un mare alchimist. Poate transfera tăcerea în aur. Grecii antici i-au insuflat condiției umane irizări cosmice. Înving popoarele care știu să transforme nenorocul în ambiție. Artiștii au transformat absurdul existențial într-o sublimă disperare cosmică. Discipolul model își revitalizează maestrul. Această lingură care hrănește omenirea de milioane de ani nu va dispărea prea curând. Sperăm ca aceeași soartă să aibă și lectura. Tonusul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
întrebare. Istoria - acest imens cazier al lumii. În tiranie, din orice cuvânt poate țâșni o spânzurătoare. La volanul istoriei ajung totuși prea mulți oameni fără permis de conducere. Istoria - această bibliotecă a eșecurilor umane. Înving popoarele care știu să transforme nenorocul în ambiție. Istoria s-a scris întotdeauna șerpuit. Așa cum se disipează urina boului. Elevii rețin din orele de istorie că strămoșii noștri îndepărtați nu au produs decât cioburi. Prefixul pseudo se referă la numele autorului. Dar se potrivește uneori și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în filozofia germană interesul național, care-i cerea cu totul altceva, și cine este el în 1879 cînd, într-o scrisoare, probabil neexpediată, se roagă de Xenopol pentru o slujbă ca să-și poată duce zilele, asumându-și toată răspunderea pentru nenorocul său în viață și exprimându-și totodată regretul de a fi ratat cariera universitară care i-ar fi oferit, credea E., posibilitatea de a expune sistemul propriu de gândire socială și filozofică pe care și-l formase: „Din cele ce
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ca în Precauție inutilă, Partea poetului, Fără noroc. Snoavă populară, la "boală", disperare, revoltă și nebunie, ca în Două loturi, această veritabilă "farsă tragică", prin reprezentarea simbolică a condiției umane. Clară ilustrare a concepției fataliste caragialiene, obsesia legată de culmea nenorocului și a contratimpului, conduce însă la un fel de epifanie a absurdului existenței. Putem spune astfel, parafrazând teoria camusiană, că absurdul se instalează în prăpastia deschisă între nevoia de rezonabilitate a omului caragialian și caracterul implacabil, imuabil al sorții acestuia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
murmure cu ochiul închis...“A fost odată, a fost... ce n-a mai fost...!“, din ochiul închis șiroind lacrimi pe obrazul mutilat. Bietul om... asculta glasul pădurii și plângea... plângea și povestea povestirea nescrisă, a Anucăi, fata pădurarului. ...Era povestea nenorocului neamului ei... Născută în ajunul „Răzbelului“<footnote Războiul de Neatârnare (1877-1878). footnote>, într-o noapte cu Lună Plină, pe un ger al Bobotezei de crăpau în cuib ouăle de corb, iar haitele de lupi flămânde, năvăleau în sate, și intrau
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dânsa... Gândul îi zbură la Profirica lu‟ Baltag, cu care era în „vorbă“ să se „împace“, cu care vrea să-l colăcească mama lui. - ...Da‟ inima ta, flăcăule, îi dată alteia... născută în lună de iarnă, și care-ți poartă nenorocul... Deodată, țiganca tresări și aproape că strigă... Flăcaule, flacăule... ai să mori, flăcaule.!.. se văită țiganca.. - Ei, lasă... lasă, toți murim când ne vine vremea! - Da, flăcaule... așa-i! ..da‟ vremea ta‟i aproape... tari aproapi!.. Era pentru prima dată
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nu mai fi așa modestă, zise Anna. Ai fost Omul Anului la Global Finance doi ani la rând. —Ei, știi că asta nu înseamnă foarte mult. În plus, competiția nu era chiar strânsă. Darcey se strâmbă. Mark Johnson a avut nenorocul se piardă clienții ăia în septembrie, altfel el ar fi primit premiul. Termină! îi ordonă Anna. Termină cu discursul ăsta gen „Sunt femeie și n-am să admit că meritul îmi aparține în întregime“. Mark Johnson nu e nici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de la spital erau și ei calmi și cu un aer profesionist. Îi făcură radiografii atât la încheietură, cât și la gleznă, deși asistenta cea tânără îi spuse că era puțin probabil să și le fi fracturat pe amândouă. Dar ce nenoroc, spuse ea. Câteodată, nu-i așa?, lucrurile cele mai simple provocau cele mai mari încurcături. Darcey așteptă rezulatele radiografiilor, încercând să se convingă că durerea din încheietură începea să îi treacă și că, probabil, dacă îi dădeau niște analgezice, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de bârfă? Dar nu în felul ăsta. Nu în ipostaza unui om care luase parte la un eșec. Ci în aceea a cuiva care avea succes. Dar probabil că făceau mutrele alea bine cunoscute în tradiția irlandeză, comentând cu înțelepciune nenorocul ei, mormăind că își cam luase nasul la purtare și, desigur, nu-i așa că era inevitabil să se întâmple una ca asta? Se întreba ce făcea Aidan. Cum rezolva el problemele pe care le lăsase în urma ei? Se simțea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
În seara aia, părea că tot Berlinul se Îndrepta spre Neukölln pentru a fi martor la felul În care Goebbels va dirija orchestra de viori suave, convingătoare, și de trompete stridente, sarcastice, care alcătuiau vocea lui. Pentru cei care aveau nenorocul de a nu-l vedea pe Iluminatorul Popular, existau câteva locuri În Berlin special amenajate pentru a li se pune la dispoziție măcar posibilitatea de a-l auzi. Așa cum În restaurante și cafenele era obligatoriu să existe aparate de radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
prin stăpânirea profesionistă a tehnicilor necesare, nu printr-o autenticitate de amator. O bună ilustrare a acestui principiu o reprezenta o anecdotă pe care i-o relatase de curând Du Maurier, despre o familie din lumea bună, dar lovită de nenoroc, care venise la el la recomandarea lui Frith, căutând de lucru ca modele. Cei doi fuseseră nevoiți să recurgă la asemenea expediente, dat fiind că nu aveau nici o pregătire sau deprindere În afară de manierele impecabile. — Știau că desenez mult personaje din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
palid la față, tremura și tăcea. Ippolit se opri, îl privi lung și cu încântare, își mută privirile asupra Variei, râse, se înclină și plecă, nemaiadăugând nici un cuvânt. Pe bună dreptate, Gavrila Ardalionovici putea să se plângă de soartă și nenoroc. Câtva timp Varia nu se putu hotărî să intre în vorbă cu el, nici măcar nu-l privi, atunci când el trecu pe lângă ea cu pași mari; în sfârșit, se opri la fereastră, cu spatele la ea. Varia se gândea la zicala rusească: „sabie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mamă singură ce trebuie să își croiască drum în viață într-o lume încă sub incidența așa-numitelor Jim Crow laws (vezi). Într-o societate încă rasistă și segregată, prima sa dragoste ilicită fusese William Shakespeare, ale cărui vorbe despre nenoroc și gura lumii au găsit un ecou puternic la micuța Marguerite, ajunsă acum cap de familie monoparentală. Cartea consemnează teroarea albă a activităților Ku Klux Klan-ului (care arată că diavolul nu e întotdeauna așa de negru), dar și abuzul sexual
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
apă, ploaie, vegetație, fertilitate. d. Norocirea Însoțirea dintre uno nenorocit(ă) și uno norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În cele din urmă, În noroc. După ce află de la moșul Întâlnit În drum că E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla norocul, este Îndrumat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pragul dintre primăvară și vară, creștere și coacere, Înverzire și ofilire), când răgușește, fie pentru că a auzit șuieratul coasei. Conform unor credințe, larg răspândite În spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, Împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest Început, ele au puterea de a vesti
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ignoranță falimentară. În aceste condiții, „radioactivitatea” comunistă este mult mai mare decât ar fi fost dacă habitatul urban ar fi reconfigurat. Ne oripilăm doar la gândul că am putea trăi într-o societate în care majoritatea populației să fi avut nenorocul istoric de a nu beneficia în procesul socializării de aportul uneia dintre instanțele de socializare (familie, grup de egali, școală, comunitate, mass-media). Absența oricăreia produce consecințe negative deosebit de persistente pentru orice individ, iar o societate în care cei mai mulți dintre membri
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sentiment păgânesc", ci ca o formă a "spiritului liturgic creștin". Regăsind această "liturghie cosmică" în folclorul românesc, având în centru misterul Morții salvatoare și al jertfei de sine, Eliade conchide astfel: "S-ar putea ca ceea ce a constituit până acum nenorocul românilor în istorie să alcătuiască tocmai marea lui șansă de a supraviețui în Istoria de mâine. Mircea Vulcănescu credea (la fel ca marii gânditori români interbelici) că în înțelepciunea țărănească ar trebui să căutăm originalitatea imaginii românești asupra destinului. În
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vegetație, fertilitate." d. "Norocirea" Însoțirea dintre un/o nenorocit(ă) și un/o norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, în cele din urmă, în noroc. După ce află de la moșul întâlnit în drum că "E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te însoară, că în doi mai degrabă veți afla norocul", este îndrumat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pragul dintre primăvară și vară, creștere și coacere, înverzire și ofilire), când răgușește, fie pentru că a auzit șuieratul coasei. "Conform unor credințe, larg răspândite în spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest început, ele au puterea de a vesti
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
criticul oficial al revistei, nu avem de-a face cu două novelete, ci cu o noveletă și o fabulă. Noveleta, Cucul, o urmărește pe drăguța de Carol, o ființă realmente drăguță, în accepția britanică - de fată de la țară ușor emancipată. Nenorocul ei face să-l cunoască pe Dan, care îi produce primul orgasm (de fapt, îl au împreună), după 3... mișcări. Se căsătoresc: „Atunci când era cu Dan, Carol se simțea mereu cumva mai puțin femeie. Nu că ar fi definit vreodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
din fiicele reginei Victoria Alice și Beatrice au transmis hemofilia familiilor domnitoare din Rusia și Spania. Una dintre nepoatele sale, Alice Alexandra, s-a măritat cu țarul Nicolae al II-lea în 1894. Fiul său, țareviciul Alexei, era hemofil, spre nenorocul familiei imperiale. Beatrice, cealaltă nepoată a reginei Victoria, s-a căsătorit cu Alfonso al XIII-lea, regele Spaniei, cu care a avut șapte copii, din care trei fii: doi dintre aceștia au fost atinși de maladie și au pierit din cauza
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
la nivelul kitsch-ului", având "o atracție plebee"; Dan C. Mihăilescu (într-o tabletă din revista "Luceafărul"): "cât de "reacționar" este Eminescu, reluând astfel într-un alt context ideea lui Ov.S. Crohmălniceanu din 1949 când, în urma unei anchete vorbea despre "nenorocul ca figura majoră a poeziei noastre să fie prizonieră, cu tot geniul ei unei concepții reacționare"; Z. Ornea în 1994, la reeditarea cărții lui D. Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, invoca pe Eminescu în alăturarea cărții lui Hitler, Mein Kampf; Virgil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Logicii dinamice a contradictoriului a lui Ștefan Lupașcu, trecut prin heideggerianism și prin synaletismul lui Constantin Noica din Scrisori despre logica lui Hermes. În subtext, unda folclorică autohtonă se decelează cu ușurință: "De multe ori, notează gânditorul, precocitatea e un nenoroc sau o tragedie". Altfel spus: "Cățeii dintâi turbă". Miezul unor astfel de adagii constă într-o substituție ingenioasă a experienței milenare a paremiologiei românești. Pentru prima secțiune a cărții În căutarea stilului fragmentele îmi par niște așchii de spirit magnetizate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 122, 123). Citându-l pe Mircea Tomuș, autor al unui studiu despre Caragiale, este pusă în discuție starea lui Lefter Popescu din Două loturi care trăiește "cea mai teribilă dintre treziri". El trece de la iluzia norocului la cea a nenorocului. Întâlnim în acest capitol ipoteze estetice interesante, unele îndrăznețe, cum ar fi de pildă prezența bovarismului la Caragiale, ca reflex al "transcendenței deviate", tratarea din aceeași perspectivă a fenomenului "formelor fără fond" în care se cuprind toate "mimetismele culturii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]