1,301 matches
-
numitul neorealism structural al lui Waltz este într-adevăr legat de un model individualist, a provocat o dispută majoră (Ashley 1986 [1984]; Wendt 1987, 1991, 1992b; Hollis și Smith 1990, 1991, 1992). Hollis și Smith au dreptate că teoria economică neoclasică permite, și chiar are nevoie, de o dublă cauzalitate: la nivel individual și la nivelul pieței. Ashley și Wendt, la rîndul lor, susțin, pe bună dreptate, că explicația structuralistă presupune existența și constanța preferințelor actorilor. Într-adevăr, constrîngerile pieței (anarhiei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și menținut constant, pentru a explica comportamentul individual. Cu alte cuvinte, alegerile utilitariste și analiza waltziană a pieței sînt pur și simplu două aspecte ale aceleiași abordări. Dacă structuralismul este definit la nivel de cauzalitate, atunci partea sistemică a teoriei neoclasice ar putea fi numită structuralistă, deși structura mai degrabă li-mitează acțiunile posibile decît cauzează în mod direct comportamentul. Totuși, dinamica acestei structuri este rezultatul neintenționat al acțiunilor individuale, și nu al regulilor sistemice. Pînă la urmă, anarhie înseamnă, în accepțiunea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în termeni de putere. Într-un context anarhic, fără un mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire determină actorii să maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar. De aceea, se spune în continuare, puterea devine comparabilă cu banii din teoria neoclasică. Agregarea străduințelor individuale pentru putere duce la o ordine internațională concurențială, care, ca și constrîngerile pieței în economie, transferă constrîngerile externe asupra acțiunilor naționale. Iar invers, o dată ce aceste constrîngeri sînt cunoscute, actorii pot decide în mod rațional asupra alocării optime
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu piața presupun economiile de piață în care există monedă, relațiile de putere sînt comparabile, în cel mai bun caz, cu relațiile de schimb în natură (Baldwin 1989: 25). Cu alte cuvinte, faptul că relațiile internaționale nu pot prelua cadrele neoclasice de analiză se datorează unor probleme conceptuale, care provin din aceea că disciplina relațiilor internaționale nu a reușit să dezvolte un sistem de schimb comparabil cu cel din economie - și nu din încetineala intelectuală sau incoerența cercetătorilor din acest domeniu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în procentaje de împărțire a pieței. Contrar a ceea ce susține Waltz, a delimita polii în relațiile internaționale nu este același lucru cu a "arăta cîte firme importante ocupă un sector de tip oligopol al unei economii" (Waltz 1979: 131). Analogia neoclasică cu piața pe care o propune Waltz nu a adus nici o contribuție la problema tradițională a transformării studiului practicilor realiste într-un discurs științific și într-o teorie predictivă. Într-adevăr, diferența esențială dintre schimbul economic și cel politic subminează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
disciplina relațiilor internaționale rămîne excesiv de centrată pe stat și exagerat de înclinată înspre ordine; de fapt, ea nu ia în considerare puterea majoră pe care o au piețele și modalitățile extra-guvernamentale de apariție a regulilor. Econo-mia internațională în versiunea sa neoclasică nu este nici ea o soluție, luînd în considerare doar puterea pe piață a cartelurilor și monopolurilor. Acestea nu sînt deloc suficiente pentru a înțelege noua diplomație practicată între corporațiile multinaționale și guverne sau modul în care deciziile interne ale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prin urmare, al responsabilităților pentru consecințe. Teoriile din economia internațională, de exemplu, manifestă o înclinație pentru chestiuni de comerț (și pentru protecționism) atunci cînd descriu situația de după criza petrolului, ignorînd importanța banilor și a finanțelor. Unul dintre motive este ideologia neoclasică de la baza lor, care susține piețele financiare necontrolate, chiar dacă ele alocă resurse într-un mod total ineficient (Strange 1986b: 12 și urm.), dar respinge frînările comerțului, chiar dacă astfel de frînări ar putea fi necesare pentru atenuarea căderilor în ceea ce privește cererea ciclică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la un moment dat depinde de rezolvarea conflictelor legate de asimetria informațională între actori. În această abordare, două viziuni se opun: modelul financiar acționarial și modelul partenerial. Baza conceptuală a modelului financiar acționarial al guvernanței corporative derivă din teoria economică neoclasică și din teoria consultanței economice, formalizată în special de Jensen și Meckling(1976)<footnote M.C. Jensen, W.H. Meckling, 1976, „Theory of The Firm: Managerial Behavior Agency Costs and Ownership Structure”, Journal of Financial Economics, vol. 3, October. footnote>. Societatea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
care sunt susceptibile de a fi etalate cu scopul de a constitui o ofertă cu funcționalități unice pe piață. Competitivitatea societății economice depinde doar de competențele sale fundamentale. Aceste trei curente ale abordării cognitive sunt net diferite de modelul economic neoclasic. Ele resping ipoteza raționalității utilitariste fondată pe calculul de maximizare și adoptă noțiunea de raționalitate procedurală în analiza comportamentului organizațional și al luării deciziei. Ele se disting de abordările disciplinare ale guvernanței prin concepția lor, bazată pe crearea și repartizarea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
despre rentabilitatea capitalurilor proprii. O măsură a rentabilității în acord cu teoria financiară se lovește de dificultăți practice, în special în materie de evaluare a capitalurilor investite. Teoria financiară se bazează pe modul de evaluare a activelor, corespunzător teoriei economice neoclasice. Astfel, valoarea unui activ sau portofoliul de active al unei societăți este dată de suma fluxurilor viitoare actualizate pe care acestea le-ar putea genera. Rata de actualizare reținută este rata de rentabilitate așteptată de deținătorii de fonduri. Această rată
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
canalelor de valoare și la o migrare a acesteia din obiect fizic către servicii. 4.1. Conceptul și noțiunea de valoare Conceptul de valoare în economie are diferite semnificații, în funcție de problemele teoretice al căror obiect îl face. Odată cu dezvoltarea teoriei neoclasice, analiza valorii unui bun se reduce la prețul său efectiv observabil în momentul schimbului și determinat prin confruntarea dintre cerere și ofertă. Teoria valorii, susținută de clasici și marxiști, este abandonată în favoarea unei teorii a prețului fondat pe noțiunea de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
unui control de tip financiar și succesul metodelor de gestiune a valorii. Fundamentele conceptuale ale modelelor și metodelor de creare de valoare se inspiră în principal din teoria financiară în materie de evaluare a societății. Printr-o prelungire a teoriei neoclasice, microeconomia financiară atribuie de manieră normativă conducătorilor societății un obiectiv unic, acela de maximizare a bogăției acționarilor măsurată prin capitalizarea bursieră. Această noțiune este preferată în defavoarea celei de profit, a cărui evaluare nu este asigurată de piață. Crearea bogăției sau
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
considerat a fi cheia metodei sau modelului de creare de valoare, și anume modelul CAPM. Așa cum este cunoscut, noțiunea de creare de valoare a devenit în ultimii ani un element esențial al culturii manageriale. Ca o adevărată prelungire a teoriei neoclasice, microeconomia financiară atribuie, de manieră normativă, conducătorilor societăților comerciale un obiectiv unic, și anume, acela al maximizării bogăției acționarilor, măsurată prin capitalizarea bursieră. Această noțiune este preferată celei de profit, a cărei evaluare nu poate fi asigurată de piață. Crearea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Leibfried, 1995). O viziune critică asupra modelului social european este furnizată de Wickham (2002), care argumentează că accentul asupra calității relațiilor sociale a dat naștere unei liste normative de așteptări ce sfidează situațiile de trade-off și principiile rarității din economia neoclasică: [Aceasta este] versiunea europeană a „plăcintei cu mere” americane: nu doar creștere, nu doar ocupare, ci slujbe bune și chiar coeziune socială în același timp. Într-un stadiu mai timpuriu, s-ar fi putut spune tunuri și unt<footnote Este
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și de Est. Studii de caz asupra României și Bulgariei pot fi găsite în Tache și Neesham (2011) și Tache și Dumitrache (2013). footnote> uriașa disparitate a salariilor duce doar la o disparitate relativ mică a productivității în favoarea estului. Teoria neoclasică a comerțului arată că țările cu salarii sociale ridicate își vor putea continua politicile atâta timp cât condițiile generale permit investiții profitabile. • Criteriile de la Maastricht ale convergenței nominale Aceste criterii, impunând o disciplină bugetară strictă, pot determina și ajustări în jos ale
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de ani, modelul clasic industrial de producere a avuției naționale a ajuns la sfârșitul «cariereiă sale.” <footnote Giarini Orio, Stahel, Walter R., Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996, p. 28. footnote> De la Adam Smith, munca era sursa valorii economice. Economiștii neoclasici au eliminat teoria muncii, Înlocuind-o cu cea a utilității. Analiza economică a trecut de la abordarea ofertei la cea a cererii. Prin aceasta Însă, economiștii neoclasici nu au observat „ce s-a Întâmplat pe latura ofertei În economie În ultimele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
București, 1996, p. 28. footnote> De la Adam Smith, munca era sursa valorii economice. Economiștii neoclasici au eliminat teoria muncii, Înlocuind-o cu cea a utilității. Analiza economică a trecut de la abordarea ofertei la cea a cererii. Prin aceasta Însă, economiștii neoclasici nu au observat „ce s-a Întâmplat pe latura ofertei În economie În ultimele trei decenii”. <footnote Ibidem, p. 34. footnote> Evoluția valorii economice și a utilității sunt, tot mai mult, legate de performanță și utilizarea sistemelor ca o combinare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
economice pornind de la principiile statuate de cele două științe. În lucrările sale ulterioare, Herbert Simon declară explicit că, prin introducerea complexității, a încercat să teoretizeze sistemele economice percepute ca sisteme complexe, considerată de el ca fiind o alternativă la paradigma neoclasică a economiei care era dominantă în timpul său. James Grier Miller, un om de știința din domeniul științelor vieții, începe să publice începând cu anul 1965 lucrări privind clasificarea sistemelor vii, lucrări ce s-au constituit ulterior într-o carte fundamentală
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Pentru a putea face o evaluare corectă a progresului înregistrat în teoria economică în urma utilizării paradigmei complexității și conceptelor încorporate Științelor Complexității și ciberneticii de ordinul trei trebuie să pornim de la ipotezele și concepțiile neadecvate care stau la baza economiei neoclasice. Într-o lucrare a grupului de la Santa Fe, Arthur, Durlauf și Lane (1997) sintetizează cel puțin șase motive pentru care teoria economică actuală ar trebui schimbată. Aceste motive sunt formulate în mod pozitiv, în sensul că ele reprezintă proprietăți ale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Diana TĂNASE Adrian TĂNASE Cuvânt-înainte Prețul a ocupat și ocupă un loc central în ansamblul teoriei și practicii economice, mulți autori de tratate și manuale apreciind că prețul reprezintă noțiunea fundamentală a științei economice, respectiv a economiei politice. De altfel, neoclasicii au considerat teoria economică - desigur, cu referire la microeconomie - ca fiind știința formării și evoluției prețului. Prețul reprezintă unul dintre elementele mixului de marketing, fiind, totodată, una dintre pârghiile mecanismelor economice, având o puternică încărcătură informațională pentru agenții economici. Astfel
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
footnote Virgil Madgearu, Curs de economie politică, București, 1943, p. 156. footnote> Această teorie a fost susținută și dezvoltată de numeroși savanți, având totodată și mulți opozanți, fiind puternic criticată de adepții teoriei subiective a valorii. Conform teoriei subiective (teoria neoclasică a prețului), valoarea este dată de utilitate și raritate. Deci, egalitatea dintre o marfă și altă marfă, în procesul schimbului, decurge din faptul că utilitatea finală sau marginală a unităților corespunzătoare este egală. „Valoarea unui bun - nota von Böhm-Bawerk - este
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
creștere - cu atât prețul lui este mai mare). Desigur, aceste teorii sunt ireductibile, căci, privită cu atenție, fiecare dintre ele este mai mult sau mai puțin parțială, acest lucru devenind evident și pentru adepții teoriei valoare - utilitate. De pildă, școala neoclasică susține că valoarea bunului economic este dată atât de prețul de cost integral (full-cost), cât și de utilitatea pe care i-o conferă cumpărătorul, de preferințele economice ale acestuia, preferințe care se află sub incidența mărimii și sursei venitului<footnote
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
teoria contemporană a valorii economice și a prețului - care a fost elaborată în prima treime a secolului trecut și care aparține în general Școlii de la Cambridge - pleacă de la premisa că cele două teorii anterioare (teoria clasică a prețului și teoria neoclasică a prețului) nu sunt opuse (deși ele așa au apărut), ci prezintă doar explicații incomplete și soluții parțiale privind valoarea economică a prețului. În acest sens, Alfred Marshall se exprimă plastic: „A te întreba dacă valoarea și prețul unui bun
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
producție<footnote Mobilitatea perfectă a factorilor de producție presupune că agenții economici pot găsi și folosi fără restricții deosebite factorii de care au nevoie la un moment dat. footnote>. Această piață reprezintă modelul teoretic, o situație ideală imaginată de școala neoclasică, mai ales prin V. Pareto și L. Walras (și într-o mare măsură de Adam Smith, deși acesta nu a denumit-o ca atare), prin care se urmărește evidențierea virtuților instrinseci ale „mâinii invizibile” drept cel mai bun mecanism natural
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Cmg = P = CM (minim) (costul marginal = prețul de vânzare = costul mediu minim). Toate acestea au loc în cadrul pieței cu concurență pură și perfectă, iar, așa cum arătam mai sus, piața cu concurență pură și perfectă reprezintă o stare ideală spre care neoclasicii și-au imaginat că piața tinde în mod natural. Deși este un model teoretic, ideal, studierea ei are anumite valențe. Ea relevă forțele pieței care conduc în mod natural spre cea mai rațională alocare și utilizare a resurselor și cea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]