618 matches
-
săi au fost profund dezamăgiți mai ales de momentul în care armata a fost solicitată să reprime o serie de revolte urbane de amploare cunoscute sub numele de Caracazo, care au izbucnit după adoptarea măsurilor de austeritate și a reformelor neoliberale de către președintele Carlos Andrés Pérez, membru al AD, partid tradițional de centru stânga, la puțin timp după instalarea sa în funcție, în februarie 1999 (Hawkins, 2010a: 16-17; Lopéz Maya, 2003: 74-8). Aceste reforme ale pieței, implementate în colaborare cu FMI
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
negru din societate. În plus, în ciuda originii lor, de stânga sau de dreapta, AD și COPEI au încetat în linii mari să mai ofere electoratului alternative programatice, mai ales după ce AD a virat spre dreapta atunci când Pérez a adoptat reformele neoliberale în 1989. Deși a existat o opoziție puternică în interiorul AD față de aceste reforme (Corrales, 2002), cea mai mare parte din conducerea partidului a continuat să sprijine liberalizarea pieței în anii 1990. Astfel s-a creat un vid politic la centru-stânga
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
voturi (în comparație cu 23% pentru AD și 22,7% pentru COPEI). Alegerile au fost câștigate de bâtrânul fost președinte Rafael Caldera, care a format un o marcă independentă sub numele de Convergencia (Convergența) după ce s-a desprins de COPEI, condamnând reformele neoliberale din Venezuela, și a legitimat tacit încercarea de lovitură de stat împotriva lui Pérez (vezi Tabelul 7.1). Tabel 7.1. Rezultatele alegerilor prezidențiale din Venezuela, 1993-2006 Partid/Coaliție 1993 1998 2000 2006 AD 23,6 COPEI 22,7 Convergencia
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Tiempo în 2006. Sursa: Political Database of the Americas, Georgetown University, la http://pdba.georgetown.edu. Totuși, odată ajuns în funcție, după un experiment inițial cu o serie de măsuri macroeconomice neconvenționale, Caldera a fost nevoit să recurgă la măsuri neoliberale ca răspuns la o criză economică tot mai adâncă și la scăderea veniturilor obținute din exportul de petrol. Liderii AD și ai Mișcării pentru Socialism (MAS) de centru-stânga au colaborat cu noua orientare de factură neoliberală și astfel au pregătit
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să recurgă la măsuri neoliberale ca răspuns la o criză economică tot mai adâncă și la scăderea veniturilor obținute din exportul de petrol. Liderii AD și ai Mișcării pentru Socialism (MAS) de centru-stânga au colaborat cu noua orientare de factură neoliberală și astfel au pregătit scena pentru apariția unui conducător populist din afara sistemului, care putea să canalizeze nemulțumirea față de establishmentul politic și de procesul de liberalizare a pieței (oricât de incomplet ar fi fost acesta). Hugo Chávez s-a dovedit a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Lean și Boniface, 2007: 11). Deși evaluarea unei asemenea tentative este prematură, fără îndoială că populismul contemporan nu doar că schimbă semnificația însuși conceptului de democrație în America Latină, ci aprinde și o dezbatere publică și academică pe tema carențelor măsurilor neoliberale pe care Statele Unite și instituțiile financiare internaționale le-au promovat în America Latină, în ultimele decenii. 10.3 Direcții viitoare de cercetare a populismului și a democrației Cu toate că acesta este primul volum care studiază relația dintre populism și democrație într-o
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
studiu academic de până acum nu a încercat să o compare cu alte mișcări populiste din afara spațiului SUA. Utilizarea unor definiții diferite pentru "poporul pur" și pentru "elita coruptă" au vreun efect asupra relației dintre populism și democrație? Oare populiștii neoliberali influențează în maniere similare relația dintre populism și democrație în America Latină și în Europa? Oare mișcarea Tea Party din Statele Unite are o agendă similară, să spunem în materie de politici anti-imigrație, cu cele ale partidelor populiste radicale de dreapta din
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
and the 2002 Dutch Election", în Acta Politica 41(1): 4-20 Belohradský, V., (1992), Kapitalismus a občanské ctnosti, Prague: Československý spisovatel. Benoit, K. și M. Laver (2006) Party Policy in Modern Democracies. Londra: Routledge Berezin, M. (2009) Illiberal Politics in Neoliberal Times: Cultures, Security, and Populism in a New Europe, Cambridge: Cambridge University Press. Berlin, I., R. Hofstadter, D. MacRae et al., (1968), "To Define Populism", în Government and Opposition 3(2): 137-80. Betz, H-G. și S. Immerfall (eds.), (1998), The
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
State Press. Green, A. și C. S. Leff, (1997), "The Quality of Democracy: Mass-Elite Linkages in the Czech Republic", în Democratization. 4(4): 63-87. Green, J., (2006), "The Rebirth of Populism in Latin America Poses a Powerful Challenge to the Neoliberal Order,' valabil pe: venezuelanalysis.com/analysis/1903. Grompone, R., (1991), El Velero en el Viento: Política y Sociedad en Lima, Lima: Instituto de Estudios Peruanos. Guillermoprieto, A., (1995), The Heart that Bleeds: Latin America Now, New York: Vintage. Hacker, J. și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismo na política brasileira, Rio de Janeiro: Editora Paz e Terra. Weyland, K., (1996), "Neopopulism and Neoliberalism in Latin America: Unexpected Affinities", în Studies in Comparative International Development 32: 3-31. ------ (1998), "Swallowing the Bitter Pill: Sources of Popular Support for Neoliberal Reform in Latin America", în Comparative Political Studies 31(5): 539-68. ------ (2001), "Clarifying a Contested Concept: Populism in the Study of Latin American Politics", în Comparative Politics 34(1): 1-22. ------ (2006), "The Rise and Decline of Fujimori's Neopopulist Leadership
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
67, 69, 197; antimusulmani, 211 N Näsström, Sofia, 33, 333 naționalism, 27, 44, 57, 61, 128, 141, 142, 143, 144, 146, 229, 236, 238, 293, 304, 314, 315, 318, 327; naționalist, 79, 121, 146, 147, 251, 305, 311, 338, 346 neoliberal, 56, 154, 158, 190, 196, 203, 206, 224, 229, 230, 231, 233, 234, 348, 354 neoliberalism, 17, 224, 230, 238, 239 Noua Alianță Flamandă (N-VA) (Belgia), 60, 75, 82 Noua Majoritate (Peru), 282; și alegeri, 282; și lider, 288
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
într-o manieră oscilantă și neconvingătoare, mai ales între 2009 și 2011. Explicația rezidă, în bună măsură, în poziția hegemonică pe care o avea (și probabil încă o mai are) în regiune o formă specifică de populism cu accente puternic neoliberale în chestiunile economice și vădit conservatoare în materie societală. Or, acest tip de populism, care a reușit să se impună mai ales mizând pe tematicile anticomunistă, neo-religioasă, dar și ultra-capitalistă și anti-colectivistă, a venit să susțină retorica necesității reformelor radicale
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe tematicile anticomunistă, neo-religioasă, dar și ultra-capitalistă și anti-colectivistă, a venit să susțină retorica necesității reformelor radicale, limitării drepturilor sociale și reducerii drastice a cheltuielilor bugetare. Ceea ce era mai puțin vizibil înainte de criză, devine evident după: există forme de populism neoliberal, care exaltă identitatea colectivă a poporului tocmai în numele capitalismului, competitivității, curățeniei morale și dreptului la auto-determinare. În final, se impune să ne întrebăm ce piste poate urma cercetarea populismului astăzi. Pe de o parte, linia abordării populismului ca o reacție
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de stabilit motivul pentru care acest tip de politică macroeconomică ar fi o trăsătură distinctivă a populismului. Așa cum au arătat autori precum Roberts (1995) și Weyland (1996), în anii 1990, o serie de actori populiști din America Latină au întrebuințat rețete neoliberale de guvernare, aceștia nefiind nici "iresponsabili" și nici foarte populari în rândul electoratului (Panizza, 2009: cap. 3). Pe scurt, este eronat să asumăm că un tip particular de politică (economică) este o trăsătură distinctivă a populismului (Mudde & Rovira Kaltwasser) 2
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
că gruparea acestuia încearcă să evite într-o oarecare măsură rigiditatea doctrinei politice, îndreptându-se spre o "stânga social-democrată" care, la rândul ei - și aici menționează că situația este similară în Finlanda și în Germania - ia o ""a treia cale", neoliberală, a prădăciunii"586. Tot în cadrul aceluiași interviu este amintită și Cartea neagră a comunismului, care a fost publicată în toamna lui 2000 și în Finlanda. Existența biologică a ființelor umane a devenit una politică în maniere noi. Obiectul, scopul și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
însă și o percepție a influențelor asupra discursului și practicii artei contemporane. Astfel, în viziunea lui Julian Stallabrass, continuitatea schimbărilor semnificative în practica artei contemporane s-ar datora unei reacții interne firești la transformarea economică și politică, sub presiunea globalizării neoliberale fundată pe idealul pieții libere care stabilește ierarhii ale prosperității și puterii. Arta pare a-și dezvolta propria sa microeconomie a artefactelelor în ediție limitată, jucându-se oarecum liber cu materialele și simbolurile la limita convențiilor și tabuurilor. Cu toate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
proces politic marcat de o perspectivă critică asupra mecanismelor globalizării, a privatizării și a precarității stilurilor de viață.148 Aplicat la procesul dezvoltării "noii economii", bazată pe structurile stabilite ale companiilor și pe filosofiile muncii și existenței în lumea afacerilor neoliberale, procesul politic al constituirii subiectului se instituie sub forma așa-ziselor strategii de supraviețuire precum auto-managementul, creativitatea permanentă, flexibilitatea și mobilitatea stilurilor de viață practicate în câmpul artistic. În analiza procesului instituționalizării criticii, Nina Möntmann observă faptul că modelul instituțional
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o are în vedere atunci când analizează manifestarea criticii instituționale 152. Pentru a clarifica instituționalizarea criticii, respectiv relația internă dintre critică și instituție, în condițiile în care instituțiile culturale critice sunt supuse unei continue presiuni de dezintegrare și subfinanțare în favoarea dezvoltării neoliberale a unei economii a evenimentului, Steyerl se angajează într-o analiză a funcției criticii în general. Pornind de la constatarea că subiectivitatea burgheză s-a format printr-un proces critic ambivalent, prin întrebuințarea rațiunii doar în situații considerate apolitice, respectiv în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Novi Sad și Belgrad, din 2005, Brian Holmes 284 pune în discuție pericolele hypercapitalismului, susținând că perspectivele actuale pentru a trăi într-o societate alternativă ar presupune crearea unor formațiuni sociale experimentale în interstițiile lăsate deschise de către modurile controlului social neoliberal. Văzută ca un loc de interogare a procesului social, expoziția Alternative Economics, Alternative Societies susține acțiunile de tip "grass roots" precum și acțiunile de "nesupunere civilă electronică", care reușesc să se opună expansiunii "imperialiste" a capitalului. Această modalitate de operare artistică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
chiar în majoritatea statelor membre. Guvernele pot desfășura la nivel european politici pe care nu le pot exercita la nivel național, în care sunt restrânse de către parlamente, tribunale și grupuri de interes bine organizate. Aceste politici rezultante includ piața internă neoliberală, un cadru monetarist pentru UEM, subvenții enorme pentru agricultori, precum și politici restrictive de imigrare și cooperare polițienească. Fiindcă politicile UE sunt de obicei mai la dreapta decât cele naționale în unele state membre, aceste argumente sunt de obicei utilizate de către
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
personală și națională. Tocmai aceste contradicții au condus la prăbușirea fostelor state socialiste din Centrul și Sud-Estul Europei. Ori, în logica securității umane, individul reprezintă unitatea de bază. Securitatea umană actuală este amenințată, după opinia noastră, și de fetișizarea teoriilor neoliberale economice, promovate în momentul de față, care conduce la fragmentarea profundă a indivizilor din punct de vedere economic, politic și juridic. Textul este urmat de un set de concluzii inteligent formulate, ce sintetizează punctul de vedere al autoarei. Am încheia
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
structură În al treilea rând, constructiviștii au argumentat că relațiile internaționale sunt constituite printr-un proces de interacțiune de tip agent structură, introducând posibilitatea intervenției actorilor ca răspuns la supradeterminarea presupusă de structura sistemului internațional, prevăzută de teoreticienii neorealiști și neoliberali. Una dintre problemele majore în privința explicațiilor structurale, potrivit lui Giddens, este că acestea neagă rolul agentului, respectiv reduce oamenii la pioni pe o tablă de șah asupra cărora acționează forțe abstracte, neobservabile, care nu țin seamă de dorințe individuale sau de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
diferite ar fi un act sinucigaș. În timp ce se pune accentul pe statul individual și pe distribuția puterii, teoria neorealistă conține elemente de socializare, și anume că efectele structurii sunt produse prin socializarea actorilor și prin competiția dintre ei.150 Argumentele neoliberalilor, precum Goldstein și Keohane, care se axează pe rolul ideilor, conțin confuzii similare între nivelul individual și cel social. Ideile sunt factori cauzali și trebuie schimbate între indivizi pe deplin formați. Indivizii la care se referă Goldstein și Keohane apar
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
subiectelor avute în vedere, constructivismul convențional oferă analize care atacă studiile de securitate tradiționale, în mod particular neorealismul. Un grup de lucrări își îndreaptă atenția către normele internaționale, în mod special asupra acelora care par a contraveni asumpțiilor neorealiste și neoliberale, și anume că statele sunt raționale, că se bazează pe auto-ajutorare într-un sistem anarhic. Aceste studii se constituie în mod normal în jurul problematizărilor realiste: de ce acceptă statele constrângeri în privința abilității acestora de a purta război, precum acordarea de ajutor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a face cu construcția semnificațiilor intersubiective asociate acelei baze. Totul depinde de modul în care anarhia este interpretată și de modul în care statele se raportează unele la altele, de modul în care își percep intențiile. Dezbaterea dintre neorealiști și neoliberali se poartă în jurul întrebării dacă acțiunile statelor sunt influențate mai mult de structură (de anarhie sau de distribuția puterii) sau de procese (prin interacțiune și invățare). Wendt afirmă că ambele curente greșesc asumând puterea cauzală a structurii anarhice. Presupusa forță
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]