681 matches
-
10.000 î.Hr.. În literatura de specialitate există o mare controversă referitoare la data când această epocă începe, adică momentul în care oamenii au ocupat pentru prima dată insulele japoneze; sfârșitul acestei perioade este marcat de primele elemente de olărit neolitice. Factorii geologici și naturali formează un fundal important pentru studiul culturilor din pleistocenul japonez. În primul rând, ordonarea cronologică a rămășițelor din paleoliticul japonez se bazează pe informații referitoare la stratificația solului. În al doilea rând, schimbările climei și scăderea
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
altitudine față de nivelul Dunării este o peșteră de dimensiuni mici măsurând numai 16 m lungime. Peștera a fost declarată rezervație arheologică fiind descoperite urme de locuire din perioada protodacică și dacică dar și urme de artă rupestră datată paleolitic și neolitic. Peștera Veterani este situată în rezervația naturală Cazanele Mari la 25 de km distanță de Orșova. De-a lungul timpului peștera a fost folosită ca altar de sacrificiu sau de venerare a zeităților, dar și ca adăpost în cadrul luptelor turco-austriece
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
pentru Egiptul de Sud și unul pentru Egiptul de Nord pentru același faraon. De câte ori se produceau răscoale, răzmerițe sau invazii străine, Egiptul avea tendința să se despartă iarăși în cele două regate care renășteau fiecare sub alt faraon. În epoca neolitică sursele arheologice capătă un caracter mai precis prin faptul că apare arta figurativă : omul, până acum invizibil, este reprezentat artistic tot mai des. Apoi dezvoltarea ceramicii decorate oferă elemente mai precise a unei cronologii relative, care să poată stabili și
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Epoca thinită cuprinde primele două dinastii ale Egiptului (din lista dinastiilor ce ne-a fost lăsată de Manethon, un preot egiptean care a trăit în secolul al III-lea înaintea erei noastre). După anul 3600 î.en., societatea și cultura neolitică egipteană de-a lungul fluviului Nil s-a bazat pe agricultură și creșterea animalelor . Societatea egipteană a început să se dezvolte și să avanseze rapid spre stadiul de civilizație rafinată. Un nou tip distinct de ceramică care a fost înrudită
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
În mod tradițional, istoricii au avut tendința să creadă că în Egiptul antic a fost domesticită prima pisică, datorită reprezentărilor clare de pisici de casă în picturile egiptene vechi de aproximativ 3600 ani. Cu toate acestea, în 2004, un mormânt neolitic a fost excavat în Shillourokambos, Cipru, care conținea schelete, situate aproape unul de celălalt, atât de om cât și de pisică. Mormântul are aproximativ 9500 de ani vechime. Specimenul de pisică era mai mare și apropiat de pisica sălbatică din
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
Epoca thinită cuprinde primele două dinastii ale Egiptului (din lista dinastiilor ce ne-a fost lăsată de Manethon, un preot egiptean care a trăit în secolul al III-lea înaintea erei noastre). După anul 3600 î.en., societatea și cultura neolitică egipteană de-a lungul fluviului Nil s-a bazat pe agricultură și creșterea animalelor. Societatea egipteană a început să se dezvolte și să avanseze rapid spre stadiul de civilizație rafinată. Un nou tip distinct de ceramică care a fost înrudită
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
comună Tetoiu) și se află în aria de antropogeneza de pe malurile fostului lac Getic.. Descoperirile arheologice întâmplătoare în zona înconjurătoare localității atestă o continuitate neîntreruptă a vietii omenești începând încă din paleolitic .O dovadă în acest sens o constituie așezările neolitice descoperite în Bălcești,precum și unele urme materiale aparținând triburilor din prima epoca a fierului scoase la la lumină pe teritoriul comunei vecine Valea Mare. Existența populației trace și anume a triburilor gete din zona este dovedită de numărul mare de
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
puși în mișcare de torente. În anii 1979, 1996, 1998 au mai fost descoperiți asemenea bolovăni de rău, ciopliți în scop de lovire sau tăiere. O parte din aceste vestigii au fost donata muzeului de Istorie din Slatina. Despre urmele neolitice din Valea Darjovului a scris domnul Mihail Butoi, arheolog reputat, fost director al instituției muzeale din Slatina. În anul 2001, localnicii au descoperit la vest de punctul numit Vizuin, fragmente ceramice asemănătoare cu cele descoperite pe firul Darjovului. Satele matcă
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Pietrari este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Pietrarii de Sus și Pietrari (reședința). Străveche așezare de moșneni, comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localității. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia unor săpături în cătunul Ogrăzi. Au fost scoase la iveală fragmente ceramice, topoare din piatră și bronz și urme de construcții în care materialul predominant era piatra. ( din “Buridava - Studii și materiale nr. 4
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
ciocan de piatră găurit și un fragment de lamă din silex, iar pe teritoriul satului Măneasa, de asemenea, s-a găsit un ciocan din piatră găurit și un vârf de ,săgeată” din silex. Piesele au fost apreciate ca aparținând epocii neolitice și ele se află în posesia autorului acestei monografii, exceptând vasul de ceramică. Și strămoșii noștrii daci au lăsat urme ale conviețuirii lor. Astfel în punctul numit Piscul Șasăi, la Eleșteul lui Guran, s-au identificat urmele unei cetăți dacice
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
este o cultură neolitică, răspandită pe teritoriul României. Este prima cultură arheologică corespunzătoare procesului de neolitizare a spațiului de la nord de Dunăre. Contemporane ei sunt cultura Körös în Ungaria și cultura Starčevo în fosta Yugoslavie. Manifestările culturale de tip Starčevo-Körös-Criș sunt, în general, considerate
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
40 în Ungaria dar și în Transilvania și Banat. În cadrul lucrării sale Kutzián a distins trei etape în cadrul istoricului cercetărilor de până în anul 1944 : o primă etapa o reprezintă cercetările în urma cărora această cultură a fost separată de celelalte culturi neolitice de pe teritoriul Ungariei. O a doua etapă o constituie contribuția adusă de J. Banner, care a încadrat inițial aceste descoperiri în cadrul culturii Tisa, iar o a treia etapă este reprezentată de cercetările făcute de F. Tompa care a precizat poziția
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
identificate fiind Unio pictorum sau Unio crassus. Procentajul oaselor de păsări de apă este diferit de la o așezare la alta, însa nu depășește 10% în nici unul din cazuri. Alături de resursele acvatice un procentaj însemnat au speciile domestice. Astfel, în așezările neolitice timpurii, atât în Ungaria cât și în România, s-a observat o pondere a ovicaprinelor cu un procentaj între 30 și 68%, urmate apoi de bovine, cu un procentaj până la maxim 30%, și suine, în general până la 5%. Aceste observații
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
și chiar în timpul epocii moderne, încă mai eistau mici comunități de vânători-culegători în Canada, Brazilia, vestul Statelor Unite, Argentina. Lipseau animalele domestice-caii, bovinele, porcii și ovinele erau inexistente până la venirea europenilor, doar lama fiind domesticită. Nivelul tehnologic era încă la stadiul neolitic, nu dețineau arme și unelte din metal, ceea ce a reprezentat un dezavantaj la sosirea coloniștilor europeni ce i-au anihilat. După ce au descoperit Lumea Nouă, spaniolii au descoperit avantajele porumbului și au preluat tehnicile de cultivare. Au adus porumbul în
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Saharei dispune de numeroase bogații naturale. Petrolul și gazele naturale sunt extrase din Algeria, Libia și Tunisia, iar fierul și fosforitele, din Mauritania și Sahara Occidentală. Alte zăcăminte existente: sare, cărbuni, cupru, mangan, uraniu, plumb, volfram, titan și zinc. În perioada neolitica o parte a deșertului era mai umedă decât azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, si valea Tigrului. În secolul al VI-lea î.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura și abia în secolul al II
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
începuturilor sale. Face parte din patrimoniul național al monumentelor istorice (). Începuturile Bisericii „Sfântul Sava” se pierd în negura vremurilor, la fel ca și începuturile orașului medieval Iași. Începuturile așezării oamenilor în arealul de astăzi al orașului încep încă din epoca neolitică, dar nucleul orașului medieval s-a format în zona vechii Curți Domnești (actualmente zona Palatului Culturii), din poarta căreia pornea Ulița Veche, prima mare arteră a orașului, astăzi strada Costache Negri, care făcea legătura cu Dealul Sărărie. Pe această uliță
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
și pe terasele dealurilor care mărginesc cursul inferior al Mureșului (Conop, Zăbrani, Cladova) reprezintă cele mai vechi urme ale prezenței umane în zona noastră. Ele datează de acum aproximativ 100.000 de ani. Mult mai numeroase sunt descoperirile din epoca neolitică (mileniile V - IV î.d.Hr.). Ele provin de pe întreg teritoriul județului de astăzi și ilustrează atât progresele tehnice cât și creșterea demografică înregistrate în zona noastră. Sunt expuse unelte din piatră șlefuită, os, corn precum și vase din lut ars
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
între pietre, lemne sau orice alte obiecte uzuale. Au fost concepute și imnuri de slăvire, din urlete și dansuri. Astăzi, aceste forme de manifestare sunt privite oarecum sceptic deoarece ele erau limitate la sunete precare și destinate mulțumirii zeilor. Muzică neolitica se cântă în temple păgâne iar cea laică de către doicile copiilor. Cu toate că nu există dovezi scrise, s-au găsit numeroase piei și mai tarziu documente desenate cu instrumentele preistorice. Treptat, aceasta muzică s-a dezvoltat ajungând la muzică antică puțin
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
predinastice s-au desfășurat în secolul XIX la Naqada, Abydos, Coptos și Hierakonpolis. În timp ce mulți istorici consideră începutul acestei periode ca fiind apariția civilizației Naqada, alții plasează începuturile în Paleoliticul Inferior. Dovezile antropologice și archeologice evidențiază existența culturii khemite, fiind neolitica care utiliza cereale măcinate pe cursul Nilului în mileniul X î.Hr. folosind primele tipuri de secere descoperite pînă în prezent. Însă această civilizație a fost înlocuită de una de vânători și pescari, ce foloseau unelte din piatră. Dovezile indică locuirea
Egiptul Predinastic () [Corola-website/Science/302990_a_304319]
-
moștenire de obiecte descoperite anterior de Zsofia Torma, mii din ele aflate în nu prea mare sau clară ordine în subsolul muzeului din Cluj. Tăblițe oarecum asemănătoare au fost găsite în colina de la Karanovo, din sud-estul Bulgariei, într-un nivel neolitic, însă acestea corespund mileniului III î.Hr. Tăblițele de la Karanovo sunt reprezentate de câteva sigilii de lut dintre care unul - rotund, cu diametrul de 6 cm - are gravate semne pictografice și este împărțit în patru sectoare clar delimitate, la fel ca
Tăblițele de la Tărtăria () [Corola-website/Science/299031_a_300360]
-
zona de răsărit a Mării Mediterane. Minoicii erau un popor de origine ne-indo-europeană, fiind înrudiți probabil cu populațiile din Anatolia. Cea mai veche dovadă a prezenței umane pe insula Creta datează din anul 7000 î.Hr., reprezentând rămășițele unei comunități agricole neolitice preceramice. Grecii au păstrat în secolele ulterioare memoria grandorii minoice, dar istoria acestei civilizații este învăluită în legendă. Conform celei mai cunoscute dintre ele, orașul elen Atena trimitea regelui cretan Minos în fiecare an, drept tribut, tineri și fecioare, aceștia
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
iubitori ai plăcerilor vieții. Se pare că populația era pașnică și se simțea în siguranță, deoarece palatele și orașele nu erau fortificate și secole de-a rândul soldații nu au purtat armuri. După o dezvoltare mai puțin spectaculoasă în epoca neolitică, insula Creta a devenit o zonă de mare înflorire a civilizației, odată cu începutul epocii bronzului în jurul anului 2700 î.Hr. Civilizația minoică atinge maxima ei înflorire la jumătatea mileniului al III-lea î.Hr. (în jurul anului 2500 î.Hr.), când a crescut brusc
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
genetică cea mai recentă confirmă dovezile arheologice și anume că Munții Zagros din Iran sunt originea tuturor caprinele domestice astăzi. O altă sursă genetică majoră de caprine moderne este capra Bezoar, din regiunile muntoase din Asia Mică și Orientul Mijlociu. Păstorii neolitici au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar au fost folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente. Cele mai timpurii resturi de capre domesticite datând de acum 10,000 ani se găsesc în Ganj Dareh în
Capră () [Corola-website/Science/304628_a_305957]
-
Clădirea va funcționa până în 1957 ca internat, devenind apoi din nou muzeu, și anume Muzeul Județean din Tg-Mureș, expunând o expoziție amalgam, de artă industrială, istorie, meșteșuguri și etnografie, iar din 1968 a adăpostit o expoziție de istorie (incluzând perioadele neolitic și până la sfârșitul orânduirii feudale). În clădire ființează un muzeu de științe ale naturii începând cu anul 1988. Istoricul unui muzeu se dezvăluie în oglinda activității sale. Astfel, și activitatea Muzeului Județean Mureș se reflectă în munca de colecționare, păstrare
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
neolitic după publicarea de către John Lubbock a lucrării sale "Prehistoric Times". Alte subdiviziuni au fost adăugate spre a împărți fiecare epoca în trei perioade: timpuriu, mijlociu și târziu. Mai exista de asemenea mezolitic sau epipaleolitic între epoca paleolitica și cea neolitica în anumite regiuni, perioade intrate în literatura de specialitate începând cu 1930. În unele regiuni descoperirile arheologice au făcut necesară introducerea unor alți termeni că epoca cuprului sau calcolitic între neolitic și epoca bronzului. Termenul megalitic nu se referă la
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]