764 matches
-
se lovește de mine. ca sunetul într-o boxă stricată", "iar plouă cu arsuri electrice"... Un text începe prin a cânta această radicală transformare, cu un rest de milă omenească: "vom îmbrăca pijamale artificiale/ ne vom încheia la șireturile de neon/ vom fi liberi să apăsăm rewind/ să batem tare la tobele mari/ să dăm cu biciul/ cântând// să fluturăm tabla de metal să sune cât mai strident// dar când țipăm că nu vrem capul tăiat din farfurie/ când urlăm că
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
cel puțin la nivel de amator, este să ceri sfatul unui specialist. Obțineți aici toate informațiile de care aveți nevoie și, în plus, puteți alege exemplare care mai de care mai deosebite cu care să vă populați acvariile. Găsiți aici Neon sau Tetra, Carași Aurii sau Discus, Betta, Guppy, Xipho, Moli sau Platy, Sanitari sau Scalari, tot ce poate contribui la crearea unui adevărat miniunivers aparte, tăcut, dar nu mai puțin viu. Dacă vă doriți o astfel de mică lume plină
Agenda2006-04-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284676_a_286005]
-
n-ar putea să le ajute. Dar'mite noi. Așa că le vizităm o dată pe an: ajungem la prânz, plecăm după-amiaza. N-ar avea niciun rost să stăm mai mult. De sîrbîtori E nașpa de sărbători. Toți se agită: steluțe de neon în copaci, brazi, beteală și globuri, cadouri scumpe, mascați și colindători, shopping și spiritul Crăciunului, șampanie și artificii, felicitări cu clopoței și crenguțe de brad, cu Nașterea Domnului, cu cei trei magi, dactăr Nicu și cu Pamela, cu renii și
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
seducției lui Kundry asupra lui Parsifal se petrece în hall-ul unui veritabil bordel înzestrat cu sofale de piele roșie și lampioane la modă în cazinourile mijlocului de secol XX; ...iar celebra spadă vindecătoare este sugerată de un banal tub de neon aprins. O astfel de abordare apropie, oare, legenda Graalului de înțelegerea omului contemporan? Mă îndoiesc. O banalizează, o bagatelizează. Un spectacol pe care mi-aș fi dorit să-l urmăresc și nu am reușit este Anna Bolena de Donizetti; ...cu
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]
-
i-am spus: — Dacă vrei, mergem împreună la femei. în „cartierul roșu“, quartier chaud, rânduri rânduri de indivizi în pardesie și șepci înfundate pe ochi traversau întunericul, unii furtiv, alții chicotind prostește între ei, prin fața vitrinelor luminate pe dinăuntru cu neon roz, unde creaturi feminine de toate calibrele și culorile, în bikini creponat, sau doar cu string și paiete, se agitau, unele dansând, sau nimic făcând, iar altele în geam ciocănind spre poporetul masculin de afară și pronunțând prin sticlă, aproape
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sumbri ne cercetau interlocați. Mergeam mână în mână, cu cărțile sub braț, și deodată mi-a tras brațul în jos, oprindu-mă în fața unei vitrine. — Asta, a șoptit. Vreau cu asta. I-am urmat privirea și am înmărmurit... Despuiata din neon era tot ea. De o asemănare con vingătoare, era ea, da, însă cu semne de ironie ușoară, vreo douăzeci de ani mai mult și tot atâtea sigilii de depravare blândă pe chip. — Am mai trecut pe aici, mi-a șoptit
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de a asista din când în când, cu capul acoperit de pălăria cu boruri largi, la câte o lecție de anatomie? Vă înșelați. Merg alături de noi, e drept, și totuși, uitați-vă la capetele lor: ele plutesc în ceața de neon, de rachiu de ienupăr și izmă care coboară din firmele roșii și verzi. Olanda e o nălucire, domnule, o nălucire de aur și de fum, mai fumurie ziua, mai aurie noaptea, și, noaptea ca și ziua, plină de toți acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
imagini computerizate până la idiotizare, Harry Potter zbura pe coadă de mătură peste câmpia desenată electronic, Brad Pitt mai scotea din buzunar încă o sculă inteligentă pentru spart bănci, coca și popcornul curgând în valuri păreau și ele crescute din spuma neoanelor... M-am așezat într-un fotoliu, nou și plăcut, de plastic și pluș, într-o sală fără șobolani, fără semințe, respirând aerul condiționat în fața unui ecran imaculat, făcut din cine știe ce polimer, nu cearceaful murdar al cinemaului copilăriei. Și totuși, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cele două comunități vor fi vizitate de Msgr. Böcskei László, vicarul general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara. ( L. S.) Electrice La magazinul „Asaro“ din orașul Buziaș (str. Principală nr. 25) pot fi cumpărate becuri normale și economice (20- 100 W), neoane 18-36 W, prelungitoare 1,5-7m cu 3-6 prize, întrerupătoare normale și cu LED, prize simple și cu împământare, sonerii, corpuri de iluminat și aplice (diferite forme și culori), cabluri de alimentare cu 2 și 3 fire, baterii 1,5V R3
Agenda2005-24-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283815_a_285144]
-
piața mare. Se gîndi că s-ar putea duce să se încălzească puțin la serviciul de protecție socială, dar se hotărî că avea nevoie mai curînd de ceva de băut. Mai traversă cîteva străzi, pînă văzu lumina roșie a unui neon strălucind deasupra trotuarului. Deschise ușa cu clopoțel a unei mici tutungerii, traversă spre o scară și coborî în ceainăria Galloway’s. Localul avea un tavan jos și era mai mare decît prăvălia de sus. Erau multe nișe, unele care comunicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un cărucior cu rotile. La orele nouă, cincisprezece și douăzeci și două o asistentă îi dădea o ceașcă de ceai, îi lua temperatura și pulsul cu niște gesturi ușor stîngace. La ora douăzeci și două și jumătate, lumina tuburilor de neon din tavan pălea și singura lumină din încăpere era aceea care pătrundea printre jaluzelele din coridor. Era o lumină perlată și mobilă care venea din mai multe surse, mișcîndu-se și sporind sau scăzînd pe măsură ce își schimba locul, cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și o trase în lături, dezvelind un ecran circular din sticlă în peretele din spate. Dedesubt atîrna un microfon subțire. îl aduse la divan, trăgînd un fir subțire după el, se așeză și zise: — Aici Ozenfant. Arată-mi camera doisprezece. Neoanele din tavan se stinseră și o imagine încețoșată se arătă pe ecran, după toate aparențele, un cavaler în armură gotică, întins în efigie pe o piatră de mormînt. Imaginea deveni mai clară și văzură mai curînd o șopîrlă preistorică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
va îndrepta spre ei cu cheia în mînă. Focul se stinse, iar el se răsuci și se uită în jos la Glasgow. Nu se vedea nimic solid, ci numai lumini - felinarele ca niște coliere și brățări de lumină, firmele de neon la cinematografe, ca niște broșe de argint cu rubine, semnele de circulație licărind ca niște pietre de ambră și smarald - toate strălucind ca o comoară răsfirată pe o pînză neagră. Coborî pe străzile mizere și intră în gangul uneia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
scul de lînă pe care soră-sa îl desfășoară, făcîndu-l ghem. Cînd și-i deschide, afară e întuneric și mașina urcă pe o alee șerpuită, spre o clădire care seamănă cu castelul Balmoral, dar cu o firmă de hotel din neon pe fațadă. I se taie din nou respirația. Am căutat Stirr pe hartă, și n-o să ajungi acolo în seara asta, zice doamna. Noi o să rămînem aici, și-ți sugerăm să faci la fel. E puțin cam scump, dar... Evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu-i frumos. Uită-te la candelabre! Sute de tone de alamă și sticlă care vor să dea impresia că sînt de aur și diamant, și nici măcar nu luminează spațiul. Lumina reală vine din spatele coloanelor din jurul pereților. Pariez că-s neoane. — Ești gelos pentru că nu faci parte din acest loc. Adevărul îl răni, și recunoscu cu o voce scăzută: — întocmai. Rima îi puse o mînă pe piept și se uită cu aprindere în ochii lui. — Lanark, am putea locui aici, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
catedrală acum o vreme, de parcă erau apucați. De unde să știu eu ce se întîmplă? Merseră fără să scoată o vorbă, pînă ajunseră la un colț, unde, deasupra unei uși se afla o firmă. Era o inimă rozalie cu tuburi de neon prin ea și, dedesubt scria The Vascular Cavity. — Dă-mi voie, cel puțin să-ți iau ceva de băut, zise Lanark. — îți poți permite? întrebă Macfee sarcastic? Lanark își pipăi cardul de credit din buzunar, dădu din cap aprobator și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
spuse Wilkins. — Gargunnock, Carmunnock, Auchenshuggle, zise celălalt. — Auchenshuggle are patru silabe, observă Wilkins. Intrară printr-o ușă îngustă, urcară o scară murdară și traversară un mic birou, ajungînd apoi într-unul mai mare. Acesta era luminat de un tub de neon, iar pereții erau ascunși de fișete metalice, unele puse desupra altora. într-un colț, era un birou de metal și Lanark nu fu prea surprins să-l vadă pe Monboddo stînd răbdător acolo, cu mîinile împreunate pe stomac. — Bilocație, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bucuicJtene peste care cădea, țârâit, ploaia: Fată ca șopârlele, Scoală-te de pe lespezi, Du-te unde curg gârlele Viața să-ți lepezi. Vizavi, câinele lui Nenea Cățelu stătea ghemuit, ca o cârpă neagră, în ploaie, iar crucificații de pe stâlpii de neon dintre șinele tramvaielor, fiecare cu cununa lui de spini pe cap, ridicau spre cer fețele însîngerate, ca să lipăie ploaia de noiembrie. Pe șine circulau aproape numai vagoane de serviciu, având pe platforma dinapoi un fel de spânzurători galbene, de metal
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
caloriferului, căruia deja i se dăduse drumul "de probă". Stăteam așa până se făcea complet întuneric și orașul, ca într-o ilustrație din vechi cărți pentru copii, se estompa delicat sub norii de argint și sub lună. Doar reclamele de neon, aprinzîndu-se și stingînduse-n depărtare, ca niște fosforescenți pești abisali, contraziceau înserarea cu literele lor indistincte verzi, azurii, purpurii. Ca în copilărie, când se stingea o reclamă închideam ochii, număram până la șapte sau până la unsprezece și, când îi redeschideam, vedeam iarăși
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
amurgul venea repede, la patru după-masa, când se-aprindeau luminile pe șosea și cerul plin de zăpadă se-ntuneca spre trandafiriu, ca să ră-mînă roșu toată noaptea. Câte nopți n-am pierdut atunci la geam, privind cum ninge furios în lumina neoanelor și numărând mașinile și tramvaiele... Odată, într-o iarnă pe care n-o puteam localiza (în copilărie? în vis? într-o altă viață?), se-ntîmplase ceva tulbure și fermecător, din care doar o țandără-mi rămăsese în minte, ca să fulgere din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de șoldul mamei, o ființă enormă ca o statuie, care umplea cabina în întregime, până la becul de deasupra. Întotdeauna urcam, nu coboram niciodată decât pe scările magazinelor, dosnice și murdare, până ne vedeam în strada plină de faruri și de neoane. Iar altădată suiam, printr-o casă a liftului uriașă și vântoasă, pe o platformă fără pereți și tavan, atârnată doar de un cablu ce dispărea undeva în înălțime. La atâta se reducea cabina: o scândură care se bălăngănea lovindu-se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai mic fulg de zăpadă din lumina farului de la tramvaiul oprit în stație la Rond în seara când, peste doi ani, aveam să ne-ntoarcem spre casă uzi fleașcă, în picioare cu șoșoni, prin seara roșie, plină de firme de neon și prin ninsoare s-a apropiat un om ars pe față, fără buze și nas, cu dinții rânjiți, și a suit în tramvai lângă noi, și ningea prăpăditor), alte grădini, alte construcții baroce, alte glasuri, alte încăperi, alte raiuri, alți
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Te face voinic/ La munte, la mare/ Și-n orice-mprejurare". Serile ne plimbam, de mână, prin cartier, printre vihșoarele încadrate de forsithia, pe sub cerul roșu-portocaliu care-avea să-mi ră-mînă mereu în amintire. Cum înaintam din stâlp în stâlp de neon, deasupra capetelor noastre roiau sute de musculițe. M-a dus să văd șatra țiganilor ce se așezaseră pe groapa de gunoaie din capătul străzii noastre, cu focurile ei melancolice, m-a dus o dată la circ ca să vedem călărețe cu rochii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai cădea cîte-o stea, lăsând o dâră lungă în urmă. Scaramouche se duela, se-ndrăgostea, se deghiza-n măscărici, apoi scria pe ecranul negru FIN și ecranul se stingea. Lumea se-ngrămădea ca oile spre ieșirea slab luminată de un neon. Plopii din depărtare acopereau și descopereau stelele. " L-am visat pe tătica", zise deodată mama. La televizor vorbea de câtva timp o prezentatoare, Sanda Țăranu, vorbea de nu se mai termina. Nu se știe ce film trebuia să urmeze și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
piatră, ipsos și sticlă erau zilnic lustruite de aripi catifelate, iar aerul rămânea mereu impregnat de un puf de solzișori irizați, care, trași în plămâni, făceau ca traheea și bronhiile să lumineze, vizibile-n piepturi ca niște sucite tubușoare de neon. Ora aceea, cu soarele arzând ca un reactor nuclear în crucea bolții, ora la care soseau fluturii și-n care caisele făceau, în pomii livezilor dinprejur, o carne dulce ca mierea, o așteptase mama Soilei, ghemuită lângă Herman în crăpătura
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]