1,415 matches
-
natura și anume acel decor și acea natură în care nu se vede prea mult omul. Nu sunt cunoscător în critică literară, dar mie mi se pare că acest reportaj nu e pe linia realismului socialist. Capul Midia este de nerecunoscut. E ceva tulbure și nefiresc în acest scris, ceva neînchegat. Sunt prea multe cuvinte necunoscute oamenilor muncitori. Lipsesc elementele concrete ale muncii de la construirea digului. În locul faptelor din viață, sunt puse tot felul de cuvinte cum ar fi «splendidul vapor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin trucurile lui de scamator de ceea ce mă apăsa cel mai mult: de mine însumi. Când a părăsit pentru câteva minute cabina, mi-am scos noul pașaport și am scrutat îndelung, cu mare atenție, chipul acela, al meu, devenit de nerecunoscut prin informațiile de pe pagina precedentă. Omul acela din fotografie părea că mă privește cu dispreț. M-am simțit cumplit de invidios pentru libertatea lui. Noaptea, gelozia asta m-a îmbibat pe de-a-ntregul cu o frică animalică și cu o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
părți, precum două emisfere ale unui creier, fiecare cu viziunea ei foarte personală asupra lumii, cu obiceiurile ei, cu maniile ei. Acel Berlin, ale cărui străzi se striveau de Zid, apoi se iveau iarăși de cealaltă parte, asemănătoare și de nerecunoscut. În emisfera occidentală a acelui creier afectat de război, oamenii se simțeau învestiți cu o misiune deosebită, mai cu seamă invitații celei dintâi expoziții a noului centru de artă, îmi ziceam, trecând agale prin mulțimea lor. Sălile acelea mari și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care s-ar fi aprins seara. Dar se răzgândi, se duse în cameră, scoase cuțitul. Străpunse fără nici un chef plapuma, pentru a fi cu conștiința împăcată, și se opri. Câțiva fulgi zburară în jurul patului. Camera i se părea deja de nerecunoscut, de parcă n-ar fi trăit niciodată acolo. Mângâie crestăturile de pe mânerul cuțitului, adună apoi câteva obiecte care-i aparțineau și plecă. La intrare, privirea i se opri pe toporul pus într-un colț, îndărătul ușii. Iarăși, timp de câteva luni
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
topită, ninsoarea care ne surprinsese pe drum. Vorbea de altfel puțin și cu o voce neutră. Când cuvintele lui se întrerupeau, începeam din nou să aud șuierul vântului, tropăitul pașilor noștri pe drumul desfundat. Durerea făcea lumea tot mai de nerecunoscut. Mă vedeam mergând alături de un om bătrân, într-un loc pierdut în mijlocul câmpurilor fără viață, un om pe care-l știam hăituit, ajuns la capătul puterilor și care nu era nicăieri la el acasă, un om care îmi spunea, în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
este implicit legat de senzații neplăcute, de o indispoziție interioară și, frecvent, de o trezire bruscă. Dar coșmarul se poate articula și în jurul fricii sau al temerilor inconștiente. Nu mai este vorba de dorințe, ci de o frică irațională sau nerecunoscută. Persoanele deosebit de stresate își refulează destul de dificil angoasa. Prin somn și prin relaxarea psihică proprie acestuia, angoasa iese din nou la suprafață, puternică și cotropitoare, prin imaginile de groază din coșmar. La fel cum visul are un caracter mirific, pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
conflict cu cenzura. Primul lui roman, Absenții, apărut în anul 1970, va fi retras din circulație; la fiecare dintre romanele următoare va avea discuții cu cenzorii și va fi nevoit să opereze eliminări în texte, uneori până la a face de nerecunoscut evenimentele pe care acestea le evocă: de exemplu, greva minerilor din 1977 și pedepsirea unora dintre inițiatorii ei, internați în azile psihiatrice, cu modificarea personalității prin medicație inadecvată, prezentă în romanul Refugii (1984), nu mai putea fi pomenită nici măcar aluziv
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
privită ca o perspectivă dominantă, justiția terapeutică este un instrument utilizat în dobândirea unor noi și distincte perspective asupra întrebărilor privind legea și aplicarea ei. Analiza justiției terapeutice va genera o nouă abordare și va impune reanalizarea unor considerații anterior nerecunoscute în ceea ce privește aplicarea actului de justiție. Aceste probleme inevitabile ar trebui plasate într-o ecuație juridică comprehensivă pentru a se realiza un echilibru cu alte valori juridice și sociale ce conduc la apariția și aplicarea legilor. În acest sens, se recunoaște
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
un sătuc din Bourgogne și locuise o lună Într-un han cu sora ei, care născuse. Maigret simțea nevoia să-l cunoască și pe bărbat. Era Înalt și solid. Astmul, pentru care venise probabil la cură, Îi făcea vocea de nerecunoscut. Omorâse degeaba. Nu se dusese În casa de pe strada Bourbonnais să ucidă, ci să pună o Întrebare. Hélène Lange se omorâse singură. Chiar și atunci când o apucase de gât ca s-o sperie, refuzase să vorbească și plătise tăcerea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Aflu despre site-uri web, despre galerii de artă on-line, unde îți poți pune propriile poze sau le poți descărca pe ale altora. Aflu despre site-uri de medicină alternativă, unde poți vedea cum le-a mers unora folosind leacuri nerecunoscute de medicina tradițională. Citesc despre site-uri imobiliare, pe care niște băieți isteți care poartă costume au postat imagini ale proprietăților pe care încearcă ei să le vândă. Citesc despre site-urile muzeelor, site-urile de muzică, site-urile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
chiar și ea recunoaște că schimbarea e miraculoasă. Asta pentru că în ciuda faptului că are șaptezeci și cinci de kilograme, Jemima Jones are acum un mijloc. Are genunchi. Are o mică bărbie dublă, mai degrabă decât una cvadruplă, iar fața ei este aproape de nerecunoscut pentru că a slăbit atât de mult. JJ iese ușor din grăsimea Jemimei Jones, și deși nu este încă acea JJ de pe bicicletă într-o zi caldă de vară, nu există nici un dubiu că așa va ajunge. În sfârșit, așa va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și a fost singura dată în viața mea când a fost la circa un metru de mine, fiindcă eu eram exact pe bordura șoselei. A urmat ani de reformă intensă, în care țara aceasta devenea pe zi ce trecea de nerecunoscut. Va rămâne ca un reper luminos pentru demnitatea acestui popor, momentul 1968, când România a fost singura țară socialistă care s-a ridicat împotriva samavolniciei Tratatului de la Varșovia și în special al Uniunii Sovietice, de a încălca hotarele Cehoslovaciei. Se
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
că grajdul aducea acum cu pupa unei corăbii, privită din interior. Evlampia stătea cu gâtul răsucit la spate, privind-o țintă pe stăpâna sa. Privirea ei aproape că o hipnotiza pe Mașa-Mașa. Trăsăturile Evlampiei se schimbaseră vizibil. Capra era de nerecunoscut. Mașa-Mașa văzu cu consternare cum botul Evlampiei ia forma unui chip uman. Sub privirea sa pierdută, se metamorfozau nu numai capul Evlampiei, ci și celelalte extremități. În locul cozii, crescuseră acum niște coarne, iar din fundul animalului se ițea o față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
final so facă să se miște, reușind chiar, să construiască unele fraze - fără a putea fi Înțelese - este adevărat dar, era un bun Început...!! Nando pătrunse În apartament ca un fulger! Privi câteva secunde la șeful său care era de nerecunoscut, apoi așezându-se În genunchi lângă el exclamă. „Nu se poate... De necrezut... Domnule inginer, arătați groaznic - ce s’a Întâmplat...!?” „Dacă nu mă Înșel, am fost grav intoxicat cu pește...!” - răspunse Tony Pavone bâlbâindu-se destul de pronunțat. „Cum a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ridic marfa.Credeți-mă, sunt În mare Încurcătură...!” Zâmbind pe sub mustață, Contabilul Șef mai privi câteva momente dispoziția de livrare ca În cele din urmă să i-o Înmâneze semnată, precizând. „Urmărește să nu avem probleme cu plata materialului...!” De nerecunoscut sărmananul petec de hârtie, saturat cu semnături contra ștampilate mai avea de trecut un singur opstacol, serviciul desfacere. După cum se aștepta, Șeful acestui serviciu Încruntă sprâncenele. „Zece mii de metri patrați...? Imposibil domnule...! Nu am Înebunit să las magazia fabricei goală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai putut să se îndepărteze de râu. Trebuia să se întoarcă la apă în fiecare zi, ca să-și răcorească solzii și să bea din ea. Când femeia pe care o iubea s-a întors să-l regăsească, bărbatul devenise de nerecunoscut, era mai mult pește decât om. Femeia a trecut pe lângă el și nu și-a mai dat seama cine era. Drew a făcut o pauză și s-a uitat la munții ascunși în ceață. Pearl și-a găsit soțul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
tânără, când mintea-i era plină de cotloane întunecate, când gândurile îi erau profunde și veneau din adâncuri și nu puteau fi rostite prea ușor cu voce tare. Își aminti lumina unei stele îndepărtate în ochii ei, o privire de nerecunoscut care o făcuse să-și fie ei însăși străină când se privea în oglindă. Își aminti disperarea pe care o simțise uneori, care se ridica împrejumuind-o parcă și închizând-o în spatele unui perete uriaș. Își privi fiul așezat pe crengile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
sperie“, „să nu se mai întoarcă niciodată“, „siguranța onorabilei dumneavoastră persoane“... Picături de salivă zburau din guri contorsionate în expresii urâte. Cu cât făceau mai multă zarvă, cu atât deveneau mai isterici. Sampath vedea în ochii lor o căutătură de nerecunoscut. Venea dintr-un sentiment pe care nu-l întâlnise la el însuși, și alergase deseori la oglindă să vadă cum i se manifesta fiecare dintre emoții pe chip. Nu era de părere că metoda aceasta funcționase pe deplin, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Îl Îmbrățișa din cînd În cînd și chiar Îl săruta fără să vrea. Ajunse pînă Într-acolo Încît Îi dărui nevestei sale, Sophie, o rochie și o pereche de pantofi noi, pentru prima oară În paisprezece ani. Pălărierul era de nerecunoscut. Într-o duminică, uită să mai meargă la slujbă și, În aceeași după-amiază, debordînd de mîndrie, Îl cuprinse În brațe pe Julián și Îi zise, cu lacrimi În ochi: „Bunicul ar fi mîndru de noi“. Unul dintre cele mai complicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
spus că plutonul de execuție era alcătuit din șapte oameni, dar că, În ultima clipă, cîteva duzini de milițieni s-au alăturat festinului. CÎnd s-a deschis focul, trupurile au Încasat atîtea gloanțe, Încît s-au desprins În bucăți de nerecunoscut și a trebuit să fie vîrÎte În sicrie Într-o stare aproape lichidă. Unii au vrut să creadă că acela fusese finalul conflictului, că trupele fasciste nu aveau să ajungă niciodată la Barcelona și că rebeliunea urma să se stingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
creau o stare de angoasă. Senzația de teamă din piept Îi creștea. Masterandul Își trecea privirea de la unul la altul, Încercând să găsească În conversație un colac de slavare pentru teama lui. Spaima Îi schimonosea chipul palid, făcându-l de nerecunoscut. Masterandul Încerca să stea nemișcat pe scaun, fără să facă nici cel mai mic zgomot. Deodată simți că se sufocă și atunci, scoțând un urlet prelung, țâșni ca Împins de un resort de pe scaunul său și se pierdu În Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
două săptămâni și am auzit că a murit În spital. Îi spusese doctorului din prima zi că el are de gând să moară!“ Directorul Își drese vocea Înainte de a reuși să-l roage pe Subaltern, cu o voce totuși aproape de nerecunoscut, să deschidă fereastra. Acesta se ridică de pe locul lui cu sprinteneală și o Întrebă pe fată: — Nu vă deranjează, domnișoară, dacă deschid geamul? Ea tocmai Își rodea o unghie și, când Îndepărtă degetul de buze, Popescu Îi văzu acel zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În jurul lui și În sufletul lui Îl copleșea. Încălecă. Pipăi mânerul buzduganului din dreapta șeii. Se asigură că are spada la centură. Calul fornăi, lovind pământul cu copita dreaptă din față. Se uită spre fratele lui. Chipul lui Ștefănel era de nerecunoscut. Alb. Inexpresiv. De marmură. Marmura morții. Departe, În locul unde se afla voievodul, se vedea cu greu o mantie albă. Tatăl lor. Trupele intrau În noul dispozitiv. * Voievodul privi cu Îngrijorare umărul drept al lui Cosmin Oană. În mod vizibil, căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mișcare de răzvrătire, fala ieși totuși. - Nu e nimic! zise, întorcîndu-se, dar Lenora nu păru mulțumită. Rămase în picioare. Prin mișcare și greutate părea o statuie mare, cu fața aceea rea, care o schimba așa de mult, o făcea de nerecunoscut. O viață întreagă figura ei de păpușă, rotundă, albă, roză, desenată, pictată, surâzătoare nu avusese o astfel de expresie. Simțirile care ne sunt familiare lucrează treptat și transformă expresia feței, cu încetul, dar irupțiunea lor, sapă, taie, preface dintr-o dată
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Elena, mândră cum era, la prima vorbă pe care i-o spusese Doru, făcuse nu știu ce act de cesiune, dar rămăsese cam rece de atunci cu tatăl ei. . . . Hallipa, în forma asta de martir, de om zbătut, era pentru Mini de nerecunoscut! Dar Lenora în forma asta - de compensațiuni sentimentale în valută - păru lui Mini mult mai însănătoșită. Dar Lina conchidea: - Dacă cel puțin nu ar avea crizele acelea cu melancolie intermitentă. Nu aude. Nu vede împrejur. Nu vorbește!. Atâta mai știu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]