1,166 matches
-
4. 4.9. Ondularea limbului între nervurile principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații este între nervurile principale și secundare Ondularea poate fi absentă, numai în zona pețiolului sau generalizată. 4.10. Profilul limbului (cod OIV 074; UPOV 34; IBPRG 6.1.26.) se stabilește tot prin secționarea transversală a limbului, dar în zona de mijloc, suprafețele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.1.26.) se stabilește tot prin secționarea transversală a limbului, dar în zona de mijloc, suprafețele secțiunilor examinate vizual, redau profilul limbului. 4.11. Umflături sau bășici pe fața superioară a limbului se determină vizual în zona ramificațiilor ultimelor nervuri ale frunzelor. 4.12. Forma dinților se apreciază în funcție de conturul dinților pe lobul terminal Acestea pot fi cu ambele margini concave (nota 1 - soi de referință Vitis aestivalis), cu ambele margini drepte (nota 2 - soi de referință Mustoasă de Măderat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
una convexă (nota 4 - soi de referință Cinsaut) și două margini drepte cu două margini convexe (nota 5 - soi de referință Cabernet franc). 4.13. Lungimea dinților se apreciază prin măsurarea dinților de pe lobii laterali superiori, excluzând dinții din prelungirea nervurilor principale precum și pe cei scurți. Dinții se apreciază ca fiind foarte scurți (nota 1), scurți (nota 3 - soi de referință Marsanne), mijlocii (nota 5 - soi de referință Riparia Scribner), lungi (nota 7 - soi de referință Carignan) și foarte lungi (nota
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau înguști (nota 7 - soi de referință Carignan) și foarte lungi (nota 9). 4.15. Forma sinusului pețiolar (cod OIV 079; UPOV 41; IBPRG 4.1.19.), se apreciază vizual, examinându-se forma sinusului pețiolar, care este dată de deschiderea nervurilor N4. Acest caracter are o variabilitate foarte mare, exprimată printr-un număr mare de forme de sinus pețiolar. 4.16. Forma bazei sinusului pețiolar (cod OIV 080; UPOV 42; IBPRG 6.1.30.) se determină odată cu examinarea formei generale a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
formă de U, V sau de acoladă 4.17. Particularitățile sinusului pețiolar (cod OIV 081-1; UPOV 43; IBPRG 6.1.31.) se pot determina vizual prin examinarea bazei sinusului pețiolar, acestea putând fi: absente în cazul sinusului delimitat direct de nervuri (fără mezofil) sau să prezinte un dinte (pinten) pe margini . Pentru acest caracter OIV propune încă un descriptor: baza sinusului pețiolar limitată de nervură (081-2) cu următoarele notări: nelimitat (nota 1 - soi de referință Chasselas blanc), limitat pe o latură
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vizual prin examinarea bazei sinusului pețiolar, acestea putând fi: absente în cazul sinusului delimitat direct de nervuri (fără mezofil) sau să prezinte un dinte (pinten) pe margini . Pentru acest caracter OIV propune încă un descriptor: baza sinusului pețiolar limitată de nervură (081-2) cu următoarele notări: nelimitat (nota 1 - soi de referință Chasselas blanc), limitat pe o latură (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon), limitat pe ambele laturi (nota 3 - soi de referință Chardonnay). Pentru descriptorul anterior, OIV propune eliminarea notației
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nelimitat (nota 1 - soi de referință Chasselas blanc), limitat pe o latură (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon), limitat pe ambele laturi (nota 3 - soi de referință Chardonnay). Pentru descriptorul anterior, OIV propune eliminarea notației sinus pețiolar delimitat de nervură. 4.18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de gradul de suprapunere a lobului terminal (median) cu lobii laterali superiori și poate fi deschisă în formă de V (Cinsaut) sau U
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare (între N1 și N2) cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.20. Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 084; UPOV 48; IBPRG 4.1.10.) se apreciază prin examinarea suprafeței mezofilului frunzei partea inferioară a sa între nervurile principale. Desimea acestora se apreciază astfel: absenți sau foarte rari (nota 1
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.20. Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 084; UPOV 48; IBPRG 4.1.10.) se apreciază prin examinarea suprafeței mezofilului frunzei partea inferioară a sa între nervurile principale. Desimea acestora se apreciază astfel: absenți sau foarte rari (nota 1 - soi de referință Rupestris du Lot), rari (nota 3 - soi de referință Müller Thurgau), mijlocii (nota 5 - soi de referință Mourvedre), deși (nota 7 - soi de referință Clairette
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lot), rari (nota 3 - soi de referință Müller Thurgau), mijlocii (nota 5 - soi de referință Mourvedre), deși (nota 7 - soi de referință Clairette) și foarte deși (nota 9 - soi de referință Vitis labrusca). 4.21. Desimea perilor scurți rigizi, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 085; UPOV 49; IBPRG 4.1.11.) se apreciază la fel ca la caracterul menționat anterior , soiurile de referință fiind cele menționate . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
întâlni la acest caracter, propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale pe toată lungimea lor, pe fața inferioară a limbului , pentru a constata prezența sau absența acestora. 4.23. Desimea perilor scurți
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale pe toată lungimea lor, pe fața inferioară a limbului , pentru a constata prezența sau absența acestora. 4.23. Desimea perilor scurți rigizi, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 087; UPOV 52; IBPRG 6.1.38
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale pe toată lungimea lor, pe fața inferioară a limbului , pentru a constata prezența sau absența acestora. 4.23. Desimea perilor scurți rigizi, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 087; UPOV 52; IBPRG 6.1.38.) se apreciază la fel ca la caracterul menționat anterior . 4.24. Pilozitatea fină pe nervurile principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 088; UPOV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau absența acestora. 4.23. Desimea perilor scurți rigizi, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 087; UPOV 52; IBPRG 6.1.38.) se apreciază la fel ca la caracterul menționat anterior . 4.24. Pilozitatea fină pe nervurile principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 088; UPOV -; IBPRG 6.1.36.). Caracter fenotipic rar întâlnit la soiurile vinifera. Se va aprecia ca în cazurile precedente, putând fi absentă sau prezentă. 4.25. Pilozitatea rigidă pe nervurile principale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe nervurile principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 088; UPOV -; IBPRG 6.1.36.). Caracter fenotipic rar întâlnit la soiurile vinifera. Se va aprecia ca în cazurile precedente, putând fi absentă sau prezentă. 4.25. Pilozitatea rigidă pe nervurile principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase frunze situate deasupra strugurelui în treimea medie a lăstarului. 4.29. Lungimea pețiolului în raport cu nervura mediană (cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG 6.1.41.) se stabilește prin măsurători iar valoarea raportului reprezintă scara de interpretare a datelor obținute. Pentru frunza adultă cele trei organisme internaționale OIV, UPOV și IBPRG, propun un nou descriptor denumit
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
exprimate numeric, considerând că fiecare soi, poate fi definit printr-o valoare proprie caracteristică. Până în prezent, o atenție deosebită a fost acordată frunzei ca principal organ ampelografic, la care au fost măsurate lungimea și lățimea limbului, valoarea unghiurilor formate între nervuri, lungimea nervurilor, adâncimea sinusurilor etc. Primul care atrage atenția asupra relației care există între unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele și forma limbului este profesorul Herman Goethe (1876) de la Școala superioară de agricultură din Viena, la Congresul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
considerând că fiecare soi, poate fi definit printr-o valoare proprie caracteristică. Până în prezent, o atenție deosebită a fost acordată frunzei ca principal organ ampelografic, la care au fost măsurate lungimea și lățimea limbului, valoarea unghiurilor formate între nervuri, lungimea nervurilor, adâncimea sinusurilor etc. Primul care atrage atenția asupra relației care există între unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele și forma limbului este profesorul Herman Goethe (1876) de la Școala superioară de agricultură din Viena, la Congresul de viticultură
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost acordată frunzei ca principal organ ampelografic, la care au fost măsurate lungimea și lățimea limbului, valoarea unghiurilor formate între nervuri, lungimea nervurilor, adâncimea sinusurilor etc. Primul care atrage atenția asupra relației care există între unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele și forma limbului este profesorul Herman Goethe (1876) de la Școala superioară de agricultură din Viena, la Congresul de viticultură de la Marburg. Louis Ravaz (1902) preia această idee și dezvoltă ampelometria frunzei la rang de metodă de recunoaștere
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un număr de 50 - 100 frunze adulte pentru fiecare soi, situate pe lăstarul principal între nodurile 10 - 15, care s-au ierborizat, s-au determinat următoarele mărimi ampelometrice lungimea limbului, determinată prin trasarea a două linii paralele și perpendiculare pe nervura mediană, una trecând pe la extremitatea ultimului dinte al lobului lateral inferior, notată cu Lf; lățimea frunzei, măsurată perpendicular de la nervura mediană la extremitatea celui mai îndepărtat dinte, care poate fi situat în funcție de soi, fie pe lobul lateral superior, fie pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au ierborizat, s-au determinat următoarele mărimi ampelometrice lungimea limbului, determinată prin trasarea a două linii paralele și perpendiculare pe nervura mediană, una trecând pe la extremitatea ultimului dinte al lobului lateral inferior, notată cu Lf; lățimea frunzei, măsurată perpendicular de la nervura mediană la extremitatea celui mai îndepărtat dinte, care poate fi situat în funcție de soi, fie pe lobul lateral superior, fie pe cel inferior, iar valoarea obținută s-a înmulțit cu doi și s-a notat cu lf; lungimea pețiolului, măsurată în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi, fie pe lobul lateral superior, fie pe cel inferior, iar valoarea obținută s-a înmulțit cu doi și s-a notat cu lf; lungimea pețiolului, măsurată în linie dreaptă de la punctul pețiolar până la extremitatea lui, notată cu Lp; lungimea nervurilor N1, N2, N3, N4, de asemenea, măsurate în linie dreaptă de la punctul lor de inserție până în vârful mucronilor; mărimea unghiurilor dintre nervuri, notate astfel: a - între N1 și N2, b-între N2 și N3 și c - între N3 și N4. În urma
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu lf; lungimea pețiolului, măsurată în linie dreaptă de la punctul pețiolar până la extremitatea lui, notată cu Lp; lungimea nervurilor N1, N2, N3, N4, de asemenea, măsurate în linie dreaptă de la punctul lor de inserție până în vârful mucronilor; mărimea unghiurilor dintre nervuri, notate astfel: a - între N1 și N2, b-între N2 și N3 și c - între N3 și N4. În urma măsurătorilor efectuate se stabilesc următoarele valori ampelometrice: raporturile dintre lungimea nervurilor N1/N2; N1/N3; N3/N4; raportul dintre lungimea și lățimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de la punctul lor de inserție până în vârful mucronilor; mărimea unghiurilor dintre nervuri, notate astfel: a - între N1 și N2, b-între N2 și N3 și c - între N3 și N4. În urma măsurătorilor efectuate se stabilesc următoarele valori ampelometrice: raporturile dintre lungimea nervurilor N1/N2; N1/N3; N3/N4; raportul dintre lungimea și lățimea frunzei Lf/lf; raportul dintre lungimea frunzei și cea a pețiolului Lf/Lp; suma unghiurilor a + b. Autorul acestei metode susține că ea nu este completă și nu poate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ale unui număr de 30 de variabile care sunt indicate în “Lista minimă a descriptorilor necesari caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din Germania (anul 1991). Acestea se referă la lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4); distanța dintre baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale (SS, SI) și a sinusului pețiolar (SP); lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului; conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]