765 matches
-
care fusese angajat de curând și fostul socialist anarhist originar din Basarabia, Zamfir C. Arbure, venit aici de la Românul lui C.A. Rosetti și ajuns, nu peste multă vreme, redactor-șef. Bacalbașa a publicat, desigur, la început, mai multe articole nesemnate, cum era obiceiul vremii, inaugurând apoi, la 20 septembrie/2 octombrie 1881 o rubrică săptămânală „Cronica“, semnată tot cu pseudonimul Bacon, în care au apărut, alături de alte fapte diverse comentate adeseori cu umor, și scurte dialoguri sau consemnări de „documente
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aflate în continuu declin - în noiembrie 1895. La Lupta Bacalbașa a avut și ocazia să-și apere în duel demnitatea de ziarist curajos, în scris și în fapte. Atacat violent de oficiosul liberal Voința națională pentru un articol din Lupta nesemnat (dar aparținându-i vechiului său amic C. Mille), Bacalbașa acceptă să rezolve polemica de presă cu ajutorul spadei, duelul cu redactorul-șef al cotidianului liberal Nicolae Xenopol (fratele istoricului A.D. Xenopol) având loc la hipodro mul Băneasa (acolo unde azi se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
președinte al Alianței israelite universale, creată în mai 1860, alianță care milita pentru recunoașterea drepturilor social-politice ale evreilor în țările în care aceștia se stabiliseră. Broșura amintită de Bacalbașa nu am aflat-o la Biblioteca Academiei, probabil că a apărut nesemnată. Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului de netoleranță. Însă când vine d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
față“). Cu acest prilej, două zile mai târziu, Trompeta Carpaților, din care am reprodus citatul de mai sus (și care aprecia, cu exagerare, că în „târgul Moșilor“ s-ar fi aflat atunci 200 000 de persoane), scria concluziv în editorialul nesemnat, dar care ar putea să-i aparțină lui Cezar Bolliac: „Nu, cocoanelor elegante, domnilor consuli și domnilor străini veniți invitați și nein vitați la cortul domnesc, nu, nici călușarii ce ați văzut, nici hora pe cari ați văzut-o nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viitor ministru și, totodată, autor al colecției de folclor Poezii populare române, din 1885, venit aici de la Românul, pentru a întări redacția revistei satirice care participa cu vigoare la campania anticonservatoare și antidinastică inițiată de liberalii radicali; unele dintre poeziile nesemnate din Ghimpele (printre care și acelea citate de Bacalbașa) ar putea să-i aparțină acestuia. Să mai asculte poporul Căci el - nătângul și chiorul - El l-a înțolit!...15 Din Telegraful de la 1872: du-te, du-te! Frunză verde de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că diplomă de bacalaureat fusese recuperată și transmisă solicitantului. 32 Franci, așa cum reiese din Ibid., corespondență deja citată a Secretarului trezorier al Universității Noi din Bruxelles cu Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 9 noiembrie 1900, nepaginat. 33 Ibid., Scrisoare nesemnata, anexă a unei corespondențe diplomatice a Legației României la Bruxelles cu Administrația Centrală a Ministerului Afacerilor Străine din București, 30 noiembrie / 13 decembrie 1900, nepaginat. 34 Ibid., Scrisoare a Secretarului trezorier al Université Nouvelle (28, Rue de Ruysbroeck, Bruxelles) către
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Pl. - Gr. Platon și S.S.B. - S.S. Botezat. Descrieri geografice și articole cu informații etnografice sau de folclor publică M. Vitlemescu, în timp ce Gh. Asachi e prezent cu versuri, descrieri de călătorie, proză istorică, articole dedicate celor mai variate subiecte, toate acestea nesemnate, ca și informațiile, notele, știrile ș.a. Sunt publicate și multe traduceri din același gen de literatură informativă, istorică și de călătorii. Revista este ilustrată cu stampe din străinătate. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
SÂNZANA, săptămânal apărut la București între 9 octombrie 1937 și 29 ianuarie 1938. Director: C. Gane. Articolul-program, nesemnat, intitulat Haine vechi și haine noi, arată o certă orientare de dreapta: „Exponenți ai unor idei cunoscute, din care s-a născut lupta împotriva nefastei democrații și a corolarului ei, sălbatica demagogie, și exponenți ai unor sentimente care au cuprins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
subtilitatea profesională, ansamblul populației a fost supus prin canalele de propagandă unei demagogii naționaliste virulente". ibidem, p. 77. Nu specialiștii, ci diletanții în istorie au fost influenți, atrage atenția Boia, articole ca "Începuturile istoriei poporului român" (în Analele de istorie, nesemnat), sau cele ale lui Ioan Horațiu Crișan, în care se avansa ipoteza existenței unei "filozofii dacice", sau cele prin care Corneliu Belcin susținea prezența în acest teritoriu a strămoșilor românilor încă de acum 100 000 de ani, și mai ales
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
politice și cele literare; după 1870, literatura dispare aproape cu totul din coloanele A. În chestiunea culturii, pe atunci deosebit de importantă pentru românii din Transilvania, gazeta adoptă o poziție națională și populară. Cultura unui popor, se afirma într-un articol nesemnat din numărul 3 al primului an, trebuie să fie predominant națională. Aspectul național nu exclude însă comunicarea dintre culturi; un popor cu o bogată literatură națională nu-și poate pierde particularitățile etnice. O consecință a acestei concepții este interesul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
Din punct de vedere enunțiativ [B], frazele-propoziții P1-e1 și P2-e2 din fiecare din cele două texte sînt asemănătoare, chiar dacă timpurile de conjugare diferă (perfect compus în T9 și imperfect în T10). În ambele cazuri, conform genului informativ al unei depeșe nesemnate, locutorul se distanțează atît de mult de ceea ce relatează (Rd1 și Rd2) încît informația pare a fi relatată fără să vorbească nimeni. O informație scurtă apropiată de depeșă este dată ca o aserțiune (dimensiune ilocuționară [C2]) al cărei adevăr este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
menită să vă adoarmă ingeniozitatea, fie chiar o cecitate criminală a decidenților. Hotarele istorice au fost și vor rămâne de neînlocuit, atâta vreme cât vor mai exista ingeniozitate și războaie pe Terra și în atmosfera ei! În Protocolul Secret, 176 + 12, semnat/nesemnat, alături de alți 187 șefi de stat și/sau de guvern, și de Președintele Republicii Umaniste Vandana, Doctor Rabhat Rebuth, sunt numite motivele pentru care hotarele sunt indispensabile între state: "a) MOTIVE POLITICE 1. Dacă n-ar mai exista hotare care
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
literară, dar fără semnătură, unde sunt consemnate Sămănătorism, poporanism, criticism de Mihail Dragomirescu, Oameni cari au fost de Nicolae Iorga, Estetica lui Tudor Vianu, Ioana lui Anton Holban sau traducerea lui Al. A. Philippide din poemele baudelaireene; „Note literare”, tot nesemnate, cuprinzând scurte anunțuri legate îndeosebi de aparițiile editoriale din țară și din străinătate. Astfel, în numărul 35/1934, este publicată o fișă biografică Céline, alături de câteva impresii despre „o carte dantescă”, Voyage au bout de la nuit. Foarte importantă este Profesiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
în proză Ruxanda Berindei Mavrocordat (Tania), Aurel Ganea (Jocul servietelor, Cazul Marienfeld), Paul B. Marian - sub pseudonimul Ion Albotă (Fedor, clownul trapezist, Un domn bine în tramvai, Iubire tristă). Altă rubrică permanentă, „Caleidoscop intelectual”, conține în primii ani scurte notițe (nesemnate, de obicei) despre aparițiile editoriale și evenimentele culturale mai importante. Cu timpul comentariile devin mai substanțiale, iar subiectele alese reflectă chestiunile de interes ale momentului. V. Damaschin e prezent cu însemnări intitulate Anul literar, Rainer Maria Rilke, Literatura religioasă actuală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
a memoriei să exagereze o experiență semnificativă și plăcută, și să spună că multe contribuții la modul de a scrie, la un număr semnificativ de persoane, ar putea fi descoperit de un viitor istoric, privind între paginile cu articole, cele mai multe nesemnate, câteodată incluse la știri, alteori în foile suplimentului de sâmbătă, sau publicate ca scurte povești pline de culoare" (Victorian 146). Aici Hapgood a simțit că ceva memorabil - sub forma unui import literar - s-a întîmplat în cadrul jurnalismului practicat la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
George Ade, Hapgood și Cahan 51. Mai mult, faptul că și alți scriitori azi uitați practicau jurnalismul literar narativ este dovedit de un comentariu din 1901 din Bookman, una din cele mai prestigioase reviste literare ale timpului. Într-un articol nesemnat, autorul comentează un articol de fond din New York Evening Sun despre Carrie Nation care vizita New York-ul, spunând că el conține "mai mult umor, spirit de observație și descriere pertinentă decât o jumătate de duzină de romane care apar în
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
relevant îl constituie paralela dintre un articol de Edmund Wilson publicat în ziarul The New Republic în 1931 și o relatare a aceluiași subiect - un marș de protest organizat de comuniștii din Manhattan - apărută în ziarul New York Times. Autorul articolului nesemnat din New York Times (dovadă implicită a unei subiectivități detașate) scria: "Publicul era în mod cert de partea polițiștilor. De la ferestrele clădirilor din apropiere oamenii aruncau în insurgenți cu obiecte mărunte și pungi cu apă ("2000 Reds" 1). Referitor la același
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
germană. Inițial director este L.G. Venetu, de la numărul 5/1951 apare sub direcția Biroului Asociației (în frontispiciul ziarului se menționează „Organ al Asociației Românilor Liberi din Statele Unite ale Americii”), de la numărul 6/1951 sub conducerea unui comitet. Editorialul primului număr, nesemnat, relevă scopul urmărit: unirea românilor din diasporă, subliniat și în Apelul generalului Nicolae Rădescu: „închegarea într-un mănunchi a tuturor românilor din exil, în scopul unei cât mai strânse colaborări în lupta pentru eliberarea țării”, după dizolvarea primului Comitet Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
conducerea revenindu-i în întregime lui Vlahuță. Au colaborat B. Delavrancea, George Coșbuc, O. Carp, I. N. Roman, St. O. Iosif, Radu D. Rosetti, Constanța Hodoș, Ion Gorun, Ion Găvănescul, Dem. Moldoveanu, George Murnu. Publicația își propunea - articolul-program Două vorbe..., nesemnat, îi aparține lui Al. Vlahuță - să impună un climat sănătos în atmosfera literară a epocii, caracterizată, cu exagerare, printr-o luptă înverșunată, nejustificată și neleală între scriitori, prin aservirea literaturii față de politică. V. mai intenționa să urmărească „manifestarea spiritului românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
și proză. Între 1933 și 1938, redactează revista „Tribuna medicală”, în care, pe lângă articole profesionale, scrie, în „Pagina literară și artistică” sau la rubrica „Însemnări”, note literaturizate despre viața medicală, comentarii și informații literare, semnate Dr. Otorin, Dr. Knock sau nesemnate. După 1939, a făcut parte din redacția ziarului „Înfrățirea”, unde susținea rubrica „Jocuri de nisip” și publica versuri, iar mai târziu (1945-1947), la „Unirea”, îngrijea pagina culturală, în care îi apăreau articole literare, în special despre autorii din care traducea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
revistă apărută la București, în două serii, cea dintâi între 1 octombrie 1921 și 4 februarie 1922, a doua, într-un singur număr, la 25 februarie 1922. Subtitlul este „Publicațiune săptămânală pentru apărarea culturii românești”. Director: Mihail Sorbul. Articolul-program, Săgetătorul, nesemnat, afirmă că revista „se va ocupa numai de manifestările culturale românești, lăsând celorlalți misiunea să pregătească și să cultive generațiile cu tot ceea ce geniul creator universal împodobește și eternizează alcătuirea slabă și trecătoare a omului”. Rubricile obișnuite sunt „Viața culturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
nu au totuși relief și nu lasă să se întrevadă o orientare. Traian Demetrescu semnează schițe de observație și meditații lirice. Tot el ține rubrica intitulată „Convorbiri teatrale”, comentând repertoriul și spectacolele teatrului craiovean. În alte articole, iscălite Dramaturgus sau nesemnate, se analizează activitatea aceluiași teatru. La rubrica de critică sunt recenzate, de Gh. D. Pencioiu și de un colaborator ascuns sub pseudonimul Un amic al literaturii, volumele lui Traian Demetrescu Cartea unei inimi și Profile literare. Rubrica de observație socială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289598_a_290927]
-
1904), este un studiu monografic ce insistă pe raționalismul științific al teoriei dezvoltării universale. Capitolul în care R.i. excelează este acela al comentariului socio-ideologic sau moralizator, selectat din scrisul unor autori străini (adesea nume celebre), în transpuneri de obicei nesemnate și fără specificarea sursei. Apar astfel pagini din Victor Hugo, Aldous Huxley, Maupassant, Tolstoi, A. Lefèvre, William Thackeray, Mirabeau, Paul Lafargue sau chiar din Rabelais, alături de care figurează articole de C. Dumitrescu-Iași, Ioan Nădejde. Alți colaboratori: Constantin Cristescu, Al.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
beneficieze de colaborarea scriitorilor români de prestigiu stabiliți în Occident, U.l. publică sau republică sporadic versuri și proză scurtă de Rodica Culianu, J.N. Manzatti, Silvia Cinca, Luciana Stoicescu, Teofil Sporea, Cristian Bălan, Gabriel Diradurian sau articole, de cele mai multe ori nesemnate, despre Emil Cioran (Confesiunea sfinxului, Mircea Tudoran, Ce mai faci, domnule Cioran?), Mircea Eliade (Mircea Eliade și eternitatea), Eugen Ionescu (Petru Comarnescu, „Cântăreața cheală”, Gheorghe Dinu, Eugen Ionescu, un mit în viață, Sub cupola Academiei Franceze), Aron Cotruș, Constantin Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
de la Montaigne, ele permit totuși și numeroase devieri. Pe de o parte, există, bineînțeles, grade și diferențe specifice în această perigrafie: fie că figurează pe coperta unei cărți sau sînt inserate într-un text publicitar, textele de prezentare, scrise, dar nesemnate de autor, constituie un tip de argumentare; în schimb, titlurile, epigrafele, introducerile și prefețele fac parte din carte, sînt o primă și o ultimă dimensiune a textului numele, fața, intertextul, aplecarea textului asupra lui însuși. Pe de altă parte, în jurul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]