2,310 matches
-
a demonstrat existența unei boli aparte, datorată stress-ului, numită chiar sindromul de stress. footnote>, considerat chiar ,,părintele stress-ului”<footnote Popescu, C. - Raționalitate și speranță. Paradigma întregului viu, Editura Renaissance, București, 2006, pg. 187. footnote>, în sensul că „Stress-ul este răspunsul nespecific (subl. ns.) pe care îl dă corpul la orice solicitare (subl. ns.) la care este supus”. Fenomenul se transformă în ceva „de temut”, atunci când aspectele de natură negativă surclasează pe cele benefice (pozitive) și conduc, așa după cum vom vedea, la
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
ei nu se cunosc - adică se Încadrează În ceea ce numim comunicare impersonală abaterea de la tipicitate este redusă; dacă se află Însă Într-o relație specială (prietenie, rudenie etc), abaterile pot fi foarte mari (În schimburile verbale pot apărea multe elemente nespecifice unei conversații Într-un asemenea cadru). 3.5. Actul de limbaj Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. (Înregistrarea nr.3) Teoriile mai sus menționate ne propun, În esență, același lucru: pentru a Înțelege semnificația unui enunț, trebuie să inserăm propoziția enunțată
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
următoarea propoziție standard (conform scheme-ului corespunzător activat odată cu sub-frame-ul decolarea), ce urma a fi rostită de către 326 Startule, sunt 326. Frână, flaps, 100%, far, A.P. cuplat, aprobați decolarea. Enunțul produs nu a confirmat Însă așteptările sale. El conținea elemente nespecifice frame-ului și sub-frame-ului activate , cum ar fi Alo! Startul? (acestea făceau parte din frame-ul unei convorbire telefonice obișnuite), iar succesiunea acțiunilor enumerate de către pilot nu era conformă cu scheme-ul după care se desfășura comunicarea. Și Umberto Eco face referire
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cyborgi: 66 #cyborguri: 7 cyborg, cyborgi (ambele forme): 1 nu răspund: 6 34) homeless (pl.): 82 homeleși (pl.): 14 nu răspund: 4 35) jeans (pl.): 13 jeanși (pl.): 87 Am inclus aici și două substantive cu finală vocalică la singular (nespecifică limbii române): 36) ninja (pl.): 100 ninji (pl.): 0 37) flamingo (pl.): 97 flamingi: 1 două păsări flamingo & doi flamingo: 1 doi flamingo / două flamingo: 1 5.3. Neutru: 5.3.1. Concurența între desinențele -e și -uri pentru formarea
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
spectru autist (TSA) aparțin categoriei tulburărilor pervazive de dezvoltare (Pervasive Development Disorder, PDD) și cuprind: * Autismul infantil (Tulburarea autistă/ Autism infantil precoce tip Kanner/ autism clasic); * Autismul atipic sau PDDNOS (Pervasive Developmental Disorder Not Otherwise Specified, Tulburare pervazivă de dezvoltare nespecifică) și * Sindromul Asperger sau Tulburarea Asperger. 9 Din punctul de vedere al funcționării persoanei, la capătul inferior al continuumului se află tulburarea autistă, iar la cel superior, Sindromul Asperger. Celelalte două tulburări pervazive de dezvoltare, mai rare, sunt: * Sindromul Rett
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
c, d ) și sensibiliataea la probleme. a) Fluența (fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: verbală; ideativă; asociativă; expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența un aspect nespecific creativității, deoarece este implicată și în gândirea convergentă. P. Popescu - Neveanu și Mihaela Roco consideră fluența și originalitatea ca factori centrali ai creativității. b) Flexibilitatea - capacitatea de a abandona spontan o cale sterilă, de a trece cu ușurință de la un
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. CAPITOLUL III BLOCAJELE / BARIERELE CREATIVIT)ȚII Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale incapacitatea de a formula problema; dificultatea izolării ei; prea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Ana Stoica-Constantin, 1983, p. 48). Se atestă influența de netăgăduit a așteptărilor profesorilor privind modurile în care elevii ar trebuie să se comporte. Tot cu referire la cultivare creativității în învățământ A. Cosmovici susține că în vederea dezvoltării creativității există: * mijloace nespecifice (fără o relație, cu anume obiect de învățământ); * metode specifice (în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei). În legătură cu prima categorie de procedee au efectuat experimente P.Onofrei și O. Gârboveanu, care disting trei categorii de probe (pp. 75 76): 1
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
în legătură cu obiectele cunoscute: “piatră”, “foc”, “aer” ș.a. 3) de tip “combinat”, în care trebuie să realizeze mici compuneri pe marginea unor tablouri înfățișând diverse scene sau să formuleze morala ce se poate degaja dintr-o imagine etc. Folosirea acestor metode nespecifice sunt importante deoarece creează ceea ce se numește o “atitudine creativă” și mai ales “aptitudinea de a căuta și găsi probleme”, aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. Printre metodele specifice un loc central ocupă “problematizarea” sau “învățarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
iată câteva exemple unde tehnologiile se bazează în bună parte pe utilizarea sistemelor coloidale. Se poate afirma, chimia coloidală este o disciplină ale cărei concluzii teoretice sunt decisive în abordarea a numeroase probleme științifice și tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sistemelor coloidale. Se poate afirma, chimia coloidală este o disciplină ale cărei concluzii teoretice sunt decisive în abordarea a numeroase probleme științifice și tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea mărimii și formei unităților cinetice ale fazei disperse. Dispersiile liofobe, coloizii de asociație
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea mărimii și formei unităților cinetice ale fazei disperse. Dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile macromoleculare se aseamănă în ceea ce privește comportarea cineticomoleculară, deoarece unitătile cinetice sunt
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
culturii generale și lecții speciale pentru cultivarea ingeniozității. În unele lecții, copiii trebuie să-și însușească raționamentele logicii, iar în altele să-i stimulăm pentru conceperea celor mai variate și surprinzătoare combinații. Dezvoltarea creativității se poate realiza cu ajutorul unor mijloace nespecifice, fără o relație anume cu un obiect de învățământ și prin metode specifice în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei. Folosirea metodelor nespecifice creează o „aptitudine creativă” (aptitudine de a căuta și a găsi probleme). În această categorie de probleme
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
stimulăm pentru conceperea celor mai variate și surprinzătoare combinații. Dezvoltarea creativității se poate realiza cu ajutorul unor mijloace nespecifice, fără o relație anume cu un obiect de învățământ și prin metode specifice în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei. Folosirea metodelor nespecifice creează o „aptitudine creativă” (aptitudine de a căuta și a găsi probleme). În această categorie de probleme se disting trei tipuri de probe (Gr. Nicola): de tip „imaginativ-inventiv”, de tip „problematic”, de tip „combinat”. Progresul creativității, cu beneficii în planul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
metode, tehnici și procedee care să-l implice pe elev în procesul de învățământ, urmărindu-se dezvoltarea gândirii, stimularea creativității, dezvoltarea interesului pentru învățare, în sensul formării lui ca participant activ la procesul de educare. În vederea dezvoltării creativității există mijloace nespecifice, fără o relație cu un anume obiect de învățământ și metode specifice, în raport cu o anumită materie. Folosirea metodelor nespecifice (probe de tip „imaginativ - inventiv”, exerciții de tip „problematic”, probe de tip „combinat”) chiar dacă nu duce momentan la progrese evidente, este
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creativității, dezvoltarea interesului pentru învățare, în sensul formării lui ca participant activ la procesul de educare. În vederea dezvoltării creativității există mijloace nespecifice, fără o relație cu un anume obiect de învățământ și metode specifice, în raport cu o anumită materie. Folosirea metodelor nespecifice (probe de tip „imaginativ - inventiv”, exerciții de tip „problematic”, probe de tip „combinat”) chiar dacă nu duce momentan la progrese evidente, este importantă deoarece creează o „atitudine creativă”, „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”. Progresul creativității cu evidente beneficii de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
blocându-le creșterea și înmulțirea prin inhibarea ANDului, ARN-ului, a sintezei proteice și a enzimelor. Drogurile anticanceroase pot fi clasificate în funcție de ciclul celular în specifice - ce acționează într-o anumită fază a ciclului (antimetaboliții Methotrexutul întrerupe faza S) și nespecifice ce acționează în toate fazele ciclului (alchilanții - Cyclophosphamida rupe AND-ul în perioada de repaus mai mult decât în cea de diviziune celulară). Combinațiile chimioterapice (polichimioterapie) sunt mai eficace decât administrarea unui singur drog (monochimioterapie). Administrarea lor se face în
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
reușește să distrugă această agresiune se încearcă amplificarea mijloacelor de apărare. Dacă celelalte terapeutici (chirurgia, radioterapia, chimioterapia) distrug tumora și cu sacrificiul țesuturilor normale, imunoterapia încearcă să distrugă tumora „țintit” stimulând mijloacele de apărare specifice ale organismului. Imunoterapia poate fi: nespecifică ce stimulează global răspunsul imun (BCG), specifică similară imunizării prin folosirea antigenelor tumorale și prin transfer pasiv de imunitate tumorală cu ajutorul extractelor de limfocite stimulate. Interferonii, glicoproteine sintetizate ca răspuns la agresiune, are și acțiune antitumorală prin inhibarea sintezei proteice
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
secvențe de meditație filosofică sau alte calități, adjective și caracteristici,numai în aparență străine narațiunii. Pictura apare astfel, în narativitatea ei, ca narațiune calitativă, intensională, ca obiect narativ în moduri plurale și indefinite, ca obiect care prezintă și unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Lucrarea consideră că acest fel de a înțelege efectul de narativitate poate fi un demers important în analiza picturii pentru că oferă perspective asupra relației dintre pictură și stările, transformările, actorii, circumstanțele, evenimentele sau așteptările care au informat
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus, naratologia încearcă să descrie narațiunile în narrativeness-ul sau în narativitatea lor calitativă, intensională, ca obiecte calificabile drept narative în moduri plurale și indefinite, care prezintă sau dacă prezintă unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Acest mod de a înțelege efectul de narativitate asociat narațiunii s-ar putea dovedi important și în analiza picturii narative. O privire grăbită asupra definiției lui Prince ar putea decide că prezența sau absența evenimentelor, numărul lor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ilustrată și de îmbunătățirea unor indici fiziologici ai analizatorilor. Crește acuitatea vizuală și acustică, sensibilitatea electrică a ochiului, scade pragul de fosfenă de la 2-5,3 la 0,6-1,2 V, coordonarea și funcția de echilibru sunt ameliorate. Pe parcursul unui antrenament nespecific efectuat fără minge, precum și către sfârșitul celor 90 minute de joc, explorarea fină a sistemului nervos pune în evidență apariția oboselii în stadiul ei precoce, atunci când, încă nici sportivul nici antrenorul nu sesizează apariția lor. La jucătorii mai puțin pregătiți
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
joc, adică de corelarea și influențarea lor reciprocă. O metodă aplicată în vederea dezvoltării unei calități motrice, acționează indirect și asupra celorlalte. Această acțiune poate fi pozitivă, negativă sau neutră. În antrenamentele de fotbal se utilizează atât metode de dezvoltare generală nespecifică ale calităților motrice generale și specifice care au loc în prezența nenumăratelor variabile ale pregătirii, dintre care esențiale sunt perioada și etapa de antrenament, obiectivele speciale și nivelul valoric al jocurilor. Mulți specialiști (teoreticieni, metodiști, fiziologi, practicieni, etc.) sau ocupat
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
după activarea celulei. Din această categorie fac parte histamina, serotonină și enzimele lizozomale. Histamina se găsește în citoplasma unor celule (mastocite, leucocitele polinucleare bazofile și plachete) în stare inactiva sub formă de histidina. După activarea celulei, sub acțiunea unei enzime nespecifice (Laminoaciddecarboxilaza) histidina se transformă în histamina. Creștera permeabilității capilare este efectul cel mai important al histaminei. Aceasta se realizează prin vasodilatația arteriolară asociată cu vasoconstricția venulelor ceea ce duce la creșterea presiunii în capilare și staza. La acestea se adaugă efectul
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
adaugă 1 ml soluție de acid tricloracetic. Apare o colorație roșie care virează încet în albastru deschis. XI.1.3. Identificarea vitaminelore D Ca și pentru provitaminele D se cunosc numeroase reacții chimice precum recunoașterea vitaminelor D. Toate reacțiile sunt nespecifice fiind bazate pe reacții de culoare și nu dau indicații asupra activității biologice a produselor vitaminice. Principiul metodei Vitaminele D, în prezența anilinei și acidului clorhidric, dau o culoare roșie. Reactivi soluție uleioasă de vitamina D farmaceutică (600000 U.I.
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]