794 matches
-
ceilalți trăncăneau cu o anume veselie cam mitocănească. Am simțit totdeauna repulsie față de obrajii aceia lucioși și hainele de cioclu indecent prin care oamenii de felul lor înțeleg să se remarce. Dar, desigur, eram în primul rând contrariat de schimbarea nesperată în bine a situației materiale a amicului meu. Am mers până la masa lor și i-am întins mâna. Nu știu dacă s-a bucurat să mă vadă, era impenetrabil, dar ne-a invitat să ne alăturăm lor și, pe măsură ce seara
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ci doar un anumit număr de bancnote, care depindea de cererea de pe piață. Un ruletist căruia nu era nevoie să-i demonstrezi că este de fapt un nimeni, pe care nu trebuia să-l ameninți cu poliția, era un noroc nesperat, mai ales când primea fără discuție prima sumă, propusă cu jumătate de gură și cu priviri oblice de patron. Despre cele dintâi rulete la care a participat amicul meu n-am putut afla mare lucru. Prima și a doua oară
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în așa hal? I se lipeau, pur și simplu, de glezne, îi scoase și, doar în chiloți, se așeză pe un scaun în fața oglinzii de la toaletă. Zâmbi, căci știa în amănunt ce conțineau sertarele toaletei și știa că avusese norocul nesperat ca el să aibă o soră. Deschise primul sertar și în cameră se răspândi un miros de pudre și alifii. Scoase deocamdată trusa chinezească de farduri care cuprindea, în cutia plată, sub un strat de burete, acum mânji cu albăstrui
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pachet întreg și altul pe jumătate pe un raft din șifonier, în spatele unui rând de cămăși împăturite); făcu două cocoloașe cât merele și le vîrî la piept. Cum decolteul rochiei avea bentița de sus foarte întinsă pe piele, totul ieși nesperat de bine. Tot sânt bune la ceva și filmele vulgare cu travestiuri, își zise râzând. Gagica din oglindă avea acum niște țîțici micuțe și delicate, de mai mare dragul. Se așeză pe pat și vru să plângă, dar nu îndrăzni
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
timp nu mai pot primejdui înălțimea misticului. Spiritul acestuia nu mai înfruntă chemările și limitata ofertă a banalului social deoarece privirea sa caută și pătrunde dincolo de zadarnica lor insistență, dincolo de voluptatea peste care acum el trece cu forța unei plutiri nesperată în fazele anterioare din evoluția spre transcendent, pe treptele unde lupta cu seducția lumii profane era copleșitoare. Și ce caută dincolo de chipul mundaneității rătăcite în desișul succesiunii temporale sufletul înalt al misticului ce se apleacă peste imanent? Dragostea și dispoziția
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
el că trage dintr-un copac În oameni. M-a luat un acces de curaj, e aproape prînzul și nu prea se Întîmplă nimic În Caracal, toată lumea e În fața televizorului, orașul Își trăiește Ajunul Crăciunului, Într-o stare de euforie nesperată. Prin fața spitalului trece o stradă, poate fi numită, cu un pic de bunăvoință, bulevard. SÎnt momente În care e pustiu și momente În care trec oameni care se manifestă euforic. Toți trăiesc cu intensitate momentul și cînd ne văd fețele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
apropiate acestora, după cum au apreciat la poliție mai mulți martori de bine. Ei bine, frecvența tot mai mare a acestor crize îl făcură pe individul amic indezirabil, de unde și intervenția benevolă a unui medic psihiatru al cărui tratament avu un nesperat succes. Din acel moment fostul instigator deveni un adevărat filosof, o eminență galben-cenușie a blocului, neexistând localtar care să nu fi apelat la sfaturile, opiniile și sugestiile acestui fenomen-man. Din acea zi, pe la ușa sa începu un superb pelerinaj de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
fitoterapeutic și european despre care s-a scris mult, enorm de mult, începând cu academicieni și terminând cu vecina de la trei care, cumpărând o pungă cu acest minunat produs câmpenesc, a descoperit între altele și o bancnotă de zece dolari. Nesperatul noroc a condus-o direct la spital, mașina salvării fiind urmată îndeaproape și triumfal de cele două camioane cu pungi de urzici, conform cererii medicului de gardă care rugase familia să-i prezinte motivul nenorocirii. Ocupat până peste cap cu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cuviința și înțelepciunea lui, informându-ne că bunicul după tată fusese oier “venit de la Săliștea Sibiului și stabilit mai întâi la Buzău”. Voiculescu “avea o sfătoșenie de țăran”... Traducerea imaginară a sonetelor lui Shakespeare a suit literatura română la altitudini nesperate, stârnind interes cultural și dincolo de țară. Și-n romanul Zahei orbul, enigmaticul este observabil, ca și “taina laboratorului său poetic...”. Un adânc de taină e și cel al combustiei intime a poetului ca și “nemărginitul și complexul său, descifrabil doar
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
prânz) am fost atent la cifrele ce se comunicau privind situarea celor doi candidați. Diferențele mari - voit afișate se tot diminuau, dar vine momentul fatal... când dl. Geoană jubilează și se bucură, exact „ca un copil care primește un dar nesperat de mare”, sare, în sus, țopăie în văzul lumii strigând repetat - am învins, am câștigat - se bucură copilărește, fără a încerca o minimă reprimare a puternicelor emoții ce-l stăpâneau. Și aici, diplomatul experimentat n-a dat dovadă că e
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
car de ani. Sper să te provoc și eu pentru prima dată așa cum în mod repetat m-ai provocat de atâtea ori și n-a fost rău nici pentru una din părți. Vin sfintele sărbători creștinești tradiționale, cu o iarnă nesperat de capricioasă și bogată în „troiene”, astfel că ceea ce s-a semănat să rodească îmbelșugat sub plapuma proteguitoare. Mulți ani cu bine, sănătate, spor în toate, mai ales în domeniul muncii creatoare pe care o desfășori cu pasiunea ziaristului ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
evoc și aici acest episod fiindcă, altădată, l-am supraestimat, cred. Mi-a plăcut să spun că am ieșit "contra cost" din copilărie, că am cedat unui mic demon mercantil care m-a îmboldit să nu pierd ocazia unui câștig nesperat, mai ales că "prețul acceptării" urma să intre imediat în buzunarul meu conform asigurărilor tatei. Și am exagerat. Fără îndoială, gardul pe care am stat cocoțat în capătul grădinii a fost o bornă între două drumuri. Unul e cel pe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și dacă or să se gîndească la căsătorie, asta o să-i dea o idee despre rezisteanța ei domestică. A întîrziat o oră și cinci minute și nu s-a putut abține să n-o privească înverșunat, căci apariția ei aproape nesperată îi dădea aerul unei surprize splendide. îi spuse că lucrase mult noaptea și maică-sa crezuse de cuviință să n-o trezească, iar ceasul nu sunase. Chelnerița care-i servi în restaurantul în care intrară era June Haig. — A trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și nu ne strică să recunoaștem că unor tipi deștepți ca noi nu trebuie să le fie rușine de străbunii noștri. în egală măsură, această lume mic-burgheză de vînători și meșteri țărani mă plictisește. Da, mă plictisește. Tînjesc după exuberanța nesperată a Ziguratelor, a Zimbabwenilor, a Marilor Ziduri și Catedralelor. Ce lipsește din acest parc natural preistoric în care homo sapiens a trăit atît de mult fără prea multe roade? Lipsește surplusul - acel surplus de hrană, timp și energie, acel surplus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar rămâneau camuflate în cercurile preaînstăriților din moschei. La Kabul, proxeneții de „distracție fragedă“ formau o industrie în înflorire. Nu se chema că ești păcătos dacă închiriai un băiat și muzică. Pentru dans, proprietarul nu primea cine știe ce, dar se îmbogățea nesperat din dezmățul de după, mai ales când petrecerea dura multe zile. Un bacha ascultător folosea zece ani, uneori și mai mult, dacă îl luau chiar de țânc. Nu era nimic împotriva Shariei: lăsați liberi la majorat, când, prin lege, deveneau pederaști
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
lui se blocase și a fost singura dată când s-a obosit să trimită un mesaj pentru taică-său: „Trebuie să găsim altă cale. Contul meu a fost înghețat, nu mai pot primi banii tăi prin bancă“. Omar se mâhni nesperat pentru felul tăios și obrăznicit al cuvintelor. Drept cine îl lua fiul lui? Vreme de două-trei luni, din pâlnia abundenței nu mai curse nimic pentru Caryan. Omar, care își plătea fuga și depărtarea, nu găsea nicio rezolvare. Artimon, care se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Șerbănică a fost un calvar. Gîndește-te doar la temperamentul ei! Era cea mai veselă fată din câte ai cunoscut vreodată, de-a dreptul încîntătoare. Din păcate, Periețenii scăpătaseră și au fost fericiți când Șerbănică i-a cerut mâna. Un mariaj nesperat. Iar acum... Florence își închipuie că domnul Ionescu e bărbatul pe care și l-a dorit toată viața, și-i pare rău că l-a întîlnit prea târziu. Știi cum sânt fetele! Se îndrăgostesc pe la 14-15 ani de câte o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
INDIVIDUALE CARE-I TREBUIAU. ȘAPTESPREZECE DIN ELE SE COLORARĂ ÎN VERDE INTENS. CELELALTE TREI SE LUMINARĂ ÎN ROȘU, CEEA CE ÎNSEMNA CĂ CEI TREI OAMENI DE LA CAPĂTUL CELĂLALT NU SE AFLĂ ÎN BIROURILE LOR. ORICUM ȘAPTESPREZECE DIN DOUĂZECI ERA UN NUMĂR NESPERAT DE MARE. HEDROCK ÎȘI ÎNDREPTĂ SPINAREA DUPĂ ACEASTĂ MUNCĂ DE SELECȚIE ȘI-ȘI ÎNTOARSE FAȚA CĂTRE TELEECRAN CÎND ACESTA ÎNCEPU SĂ STRĂLUCEASCĂ. \ UITAȚI-VĂ BINE LA MINE, SPUSE EL. PROBABIL CĂ ASTĂZI MĂ VEȚI VEDEA. FĂCU O PAUZĂ, CÎNTĂRINDU-ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
guzganii. Prin unele poduri se auzea din nou zdrăngăneala lor, uitată de luni întregi. Rieux aștepta publicarea statisticilor generale care avea loc la începutul fiecărei săptămâni. Ele relevau un recul al molimei. V Cu toate că această bruscă repliere a bolii era nesperată, concetățenii noștri nu s-au grăbit să se bucure. Lunile care abia trecuseră, deși sporiseră dorința lor de eliberare, îi învățaseră să fie prudenți și îi obișnuiseră să conteze din ce în ce mai puțin pe un sfârșit apropiat al epidemiei. Totuși, acest fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
speranța că voi reuși și de astă dată să mă apropii de inima și sufletul posibililor mei cititori. În viața mea, ca om aflat sub cârma vremii, s-au produs câteva minuni care în final m-au adus până la această nesperată vârstă. Prima minune a fost aceea că MAMA, adevărata mea ocrotitoare, mi-a dăruit pentru a doua oară viață, pentru că de mic am avut serioase probleme de sănătate și ea a tremurat pentru firavul meu început de viață într-o
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
oamenilor. O altă mare minune a fost aceea că, prins în vălmășagul vremurilor de război, cu toată vrăjmășia unor oameni răuvoitori, am fost ocrotit tot timpul și salvat chiar din focul luptei alegându-mă chiar cu brațul stâng zdrobit, revenind nesperat la profesia de educator. După război, alte noi minuni m-au salvat de nu am ajuns în vreo pușcărie comunistă ori să dispar fără urmă ca neagreat de regimul totalitar. Cineva, acolo Sus, a vegheat asupra mea protejându-mă și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
război, alte noi minuni m-au salvat de nu am ajuns în vreo pușcărie comunistă ori să dispar fără urmă ca neagreat de regimul totalitar. Cineva, acolo Sus, a vegheat asupra mea protejându-mă și aducându-mă până la frumoasa și nesperata vârstă pe care o am. Și de data aceasta, spre a alunga unele gânduri negative, inerente unui om condamnat la singurătate, încerc să-mi încarc inima, mintea și sufletul cu preocupări ce cresc calitatea vieții unui om. Având preocupări serioase
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
drum ce-i aștepta. „Erau ucigașii părinților, ai surorilor lui. Erau ucigașii neamului nostru.” Autoarea face aici un reușit tablou colectiv asupra acestor ostași ca și când iar plasa sub lentila unui microscop. Fiecare se comporta în felul lui la acest ospăț nesperat care le-a dat tărie să meargă mai departe... Un ofițer, mai marele lor a căutat să mulțumească în numele comesenilor și a rămas încântat când tatăl autoarei a vorbit în limba germană ceea ce l-a făcut să creadă că cel
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dezmintă realitatea, fără a aduce probe. În viața mea de om supus valurilor și vremurilor prin care am trecut s-au întâmplat câteva minuni! Nu! Nu glumesc! S-au petrecut adevărate minuni care m-au adus până la această frumoasă și nesperată vârstă. 1) Prima mare minune a fost aceea că, sfânta mea ocrotitoare MAMA mi-a dat pentru a doua oară viață, fiindcă de foarte mic am avut serioase probleme de sănătate și ea a tremurat pentru firava mea viață, s-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
simt revigorat fizic și moral sufletește, cu speranța că încă voi mai fi îngăduit să mă bucur de frumusețile lumii acesteia. Mulțumesc tuturor celor care m-au însoțit în această zi aniversară, mulțumesc Creatorului că mi-a dăruit o longevitate nesperată și reafirm încă o dată că viața, „Dar Divin”, merită a fi trăită frumos, cinstit și demn. În ziua următoare reiau programul meu obișnuit, ordonat, de muncă și de odihnă, bucurândumă de mult soare și lumină în casă, în curte și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]