6,223 matches
-
ceea ce duce la existența/persistența senzațiilor dureroase, în absența unui stimul nociv. Caractere comparative ale durerilor somatice și neuropatice Durerea neuropatică, teren de studiu al neurologiei, este polimorfă atât ca etiologie cât și ca aspect. Forme clinice ale durerii neuropatice: - Neurologia (nevralgia) provocată de trauma/iritarea unui nerv periferic, tradusă prin dureri în teritoriul unui singur nerv ± tulburări de motilitate ale mușchilor inervați de acesta; - Distezia - se manifestă ca o senzație spontană de arsura/durere într-o anumită regiune; -Hiperalgezia - se
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pacientul sunt de natură fizică, biologică, medicală, socială, culturală. Din punct de vedere medical, prin informațiile non-verbale pe care le culege, medicul adună date semiologice esențiale pentru demersul său diagnostic, date cu valoare aproape absolută în specialități ca dermatologia sau neurologia. Faciesul, aspectul pielii, atitudinile, mișcările, mersul, scrisul, pot da informații valoroase în multe afecțiuni. Acest autor atrage atenția asupra comunicării non-verbale care interesează în egală măsură celălalt element al binomului medic-pacient. Pacientul la rândul său examinează și urmărește medicul în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
conceptului de inteligență și înlocuirea lui cu o noțiune mai descriptivă. Feldman (1982) propune ca definiție a conceptului de dotare „capacitatea de a aduce o contribuție semnificativă în orice domeniu valorizat social”. În acest sens, sprijinindu-se pe genetică și neurologie, Howard Gardner (1982) oferă elementele unei soluții și propune o teorie privind existența a șapte sfere distincte ale competenței, dezvoltate după legi și traiectorii proprii. Acestea vizează domeniile lingvistic, muzical, logico-matematic, spațio-vizual, kinestezic, social și intrapersonal. În mod surprinzător, noțiunea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
domeniile menționate, succesul l-au prefigurat anii de implicare profundă în activitate și sprijinul ferm al mai multor persoane, incluzând rudele și instructorii. În plus, cu toate că în unele dintre domeniile cercetate nevoia de creativitate este mai evidentă (de exemplu, sculptură, neurologie și matematică față de tenis, înot și cântatul la pian), tiparul anilor de pregătire s-a regăsit în toate. Problema creativității S-ar putea aduce obiecția că cercetarea pe tema exersării deliberate nu este relevantă pentru studiul creativității, deoarece unele domenii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sunt interpretarea muzicală sau sportul, implică un nivel minim de creativitate. Totuși, așa cum am arătat puțin mai sus, mai multe dintre domeniile cercetate de Bloom și colaboratorii lui (Bloom, 1985), implică, fără îndoială, creativitatea, deși numai la nivel calitativ (sculptura, neurologia, matematica). În plus, se poate aduce argumentul că interpretarea muzicală și sportul pot implica creativitate. Instrumentiștii de cel mai înalt nivel, cei care au ajuns soliști de renume, se pare că se disting pe baza interpretării personale a lucrărilor muzicale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în timp cu acțiunea unui stimul aplicat. Potențialele evocate somestezice (PEȘ) reprezintă răspunsul bioelectric generat de stimularea unui nerv periferic: nervul median, nervul tibial, fiind astfel, o metodă de investigație electrofiziologică a sistemului nervos, cu aplicabilitate în fiziologia efortului fizic, neurologie. Testarea paraclinica prin potențiale evocate și-a câștigat un binemeritat loc în patologia umană, atât prin participarea la stabilirea diagnosticului, cât și în urmărirea obiectivă a evoluției bolii și eficienței terapiei în afecțiuni neurologice, oftalmologice, endocrinologice, din sfera medicinei interne
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
rezultatele să devină evidente. Chiar dacă sînteți sceptică, formați-vă propriile opinii pe baza rezultatelor obținute. Bătaia Meridianului Energetic (2 minute) Lovirea ușoară a unor seturi de puncte de acupunctură În timp ce vă gîndiți la o anumită problemă pare să schimbe rapid neurologia care menține această problemă 11. Prin folosirea aceleași abordări au fost raportate Îmbunătățiri ale condiției fizice. Deși psihologia energetică poate fi ușor Învățată 12 și cartea noastră care dezbate acest subiect se adresează tuturor, nu acesta este scopul primordial. Voi
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
al relației de rudenie. Dicționarele cuprind destule atestări ale sensului figurat pentru soră: "ceea ce are afinități, trăsături comune, ceea ce se aseamănă, se înrudește cu altceva" (DLR); acest uz poate fi ilustrat de citatul "psihologia se înrudește cu psihiatria, soră cu neurologia, verișoară cu neurochirurgia" (arhiva Internet a "României literare", 1996). În stilul colocvial al presei contemporane, jocul preferat constă în a apropia elemente distanțate, în a provoca asociații imprevizibile: "trăiesc într-o bulibășeală temporală soră cu luna cadourilor" (EZ 2306, 2000
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
imaginea plină de eleganță și energie a studentei, care trăiește evenimentele cu dăruirea și lipsa de inhibiții a unui animal tânăr - și schemele raționale abstracte, simbolizate de desenele celulelor nervoase, cu prelungirile lor arborescente, în care doctorul Ilea, profesor de neurologie, a încercat să-și închidă curgerea propriei existențe. Natură analitică, pasionat de logică și înlănțuiri cauzale, I. sare cu febrilitate de la un eveniment la altul, de la o epocă la alta (chiar și scrisorile personajului său au o cronologie aleatorie), urmărind
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
social pentru toți membrii comunității umane. Ea are caracterul unei acțiuni permanente, absolut indispensabilă oricărei societăți civilizate și normale. *** Această lucrare de igienă mintală reprezintă rezultatul cercetărilor științifice desfășurate de noi pe parcursul a peste 20 de ani, în cadrul Institutului de Neurologie și Psihiatrie al Academiei de Științe Medicale din România. În această perioadă am abordat majoritatea aspectelor legate de sănătatea mintală, factorii de risc și vulnerabilitatea personalității față de bolile psihice, aspectele particulare legate de suicid, conduitele deviante, alcoolism, socio-patologia psihiatrică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
activitatea intelectuală și surmenajul intelectual, nevrozele și stările reactive, stresul psihic, aspectele morbidității psihice în grupul familial, aspectele medico-legale ale bolilor psihice, psihoprofilaxia și recuperarea bolilor psihice etc. Deosebit de prețioasă a fost colaborarea, în anii de activitate de la Institutul de Neurologie și Psihiatrie din București, a d-nei dr. Alexandra Retezeanu, distins cercetător psihiatru, om de o aleasă noblețe și de mare sensibilitate sufletească, atât de necesare activității psihiatrice. O rog să primească și pe această cale expresia sentimentelor mele de mulțumire
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
recuperarea bolnavilor psihic este semnată de C. Enăchescu (Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihic, 1979). Inițierea cercetărilor privind instituirea măsurilor de protecție medico-socială a stării de sănătate mintală încep în România după anul 1973 și se desfășoară în cadrul Institutului de Neurologie și Psihiatrie al Academiei de Științe Medicale din București. Între 1975 și 1995 sunt elaborate studii și cercetări științifice privind problemele de igienă mintală de un colectiv de specialiști condus de dr. C. Enăchescu și dr. A. Retezeanu. Sunt abordate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ativita artistica nel trattamento e riabilitazione psicosociale dei malati di mente”, în Ruv. Psicol. Soc., 36, 2-3, 1969. Enăchescu, C., Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihici, Editura Medicală, București, 1979. Enăchescu, C.; Marinescu, D., „Relația incidenței conduitei suicidare - bioritm”, în Neurologia, 3, 1985. Enăchescu, C., Psihosexologie, ediția a II-a, Editura Universal Dalsi, București, 2000. Enăchescu, C.; Retezeanu, A., „Particularități psihobiografice la bolnavii psihici cu tentative de suicid”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C.; Retezeanu, A., „Psychopathologic characteristics
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Retezeanu, A., „Particularități psihobiografice la bolnavii psihici cu tentative de suicid”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C.; Retezeanu, A., „Psychopathologic characteristics of the presuicidal syndrome”, în Rêv. Roum. Neurol., 30, 2, 1992. Enăchescu, C., „Sindromul presuicidar”, în Neurologia, 1-2, 1991. Enăchescu, C., „Struttura ed esistenza nella psicologia normale e patologica (Saggio nella questione ontologica nella patologia mentale)”, în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Suicidul și balanța pulsiunilor”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca mirodenie. Astăzi tabagismul este obiectul unei științe exacte care pune În evidență efectele fumului asupre organismului și consecințele consumului de tabac asupra epidemiologiei bolilor. Efectele exacte ale nicotinei au fost cunoscute de civilizațiile amerindiene. Studiile recente din domeniul psihiatriei, neurologiei, neurofarmacologiei, neurobiologiei, au adus noi clarificări asupra proprietăților psihoactive ale acestui alcaloid. Lipsa de curiozitate la nicotină și slaba putere de consolidare a acestei molecule la animal, contrastează cu marea putere adictivă la om. Explicația acestei diferențe ar putea fi
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
ocupa de o persoană cu deficiențe, ar însemna că aproximativ 25% din populația globului ar fi implicată. Analiza diferitelor tipuri de dizabilități (mentale, fizice, senzoriale, de limbaj sau asociate) presupune o abordare interdisciplinară, utilizând concepte din domeniul medicinii generale, psihiatriei, neurologiei, psihologiei, pedagogiei, geneticii, sociologiei etc. (Cozma, Gherguț, 2000). Literatura de specialitate utilizează o serie de termeni sinonimi pentru a desemna dizabilitatea mentală, dintre care cei mai frecvenți sunt: deficiență mentală, disabilitate mentală, întârziere mentală, înapoiere mentală, oligofrenie, arierare mentală, retard
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Analyse psychopathologique des rêves et des états oniro-hallucinatoires dans la peinture des malades mentaux” în Ann. Méd. Psychol., 1, 2, 1970. Enăchescu, C., „Considerații asupra aspectelor „psihoestetice” ale artei psihopatologice” în Neurologia, 18, 4, 1973. Enăchescu, C., „Le roman schizophènique” în Ann. Méd.-Psychol., 1, 2, 1968. Enăchescu, C., „Les complexes idéo-affectifs et leurs représentations dans les dessins des malades mentaux” în Encephale, 3, 1968. Enăchescu, C., „Les troubles du schèma corporel
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Les troubles du schèma corporel et leurs representations dans le dessin” în Encephale, 3, 1971. Enăchescu, C., „Nevrose et art psychopathologique” în Ann. Méd.-Psychol., 2, 5, 1970. Enăchescu, C., „Unele aspecte psihopatologice în literatură și în arta plastică” în Neurologia, 17, 2, 1972. Enăchescu, C., Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine. De la Socrate la Freud, Ed. Fast Print, București, 1997. Enăchescu, C., Expresia plastică a personalității. Ed. Științifică, București, 1975 Enăchescu, C., Fenomenologie nebuniei, Paideia, București, 2003. Enăchescu, C.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de psihopatologia copilului, E.F.G., București, 2003. Marie, A., Traité international de psychologie pathologique, Vol. I-III, Alcan, Paris, 1911. Marnani, G., „Iatrogénitalité” în Evol.Psychiat., 54, 1989. Masserman, J., Principes de psychiatrie dynamique, PUF, Paris, 1956. Mayer, H., Compendium der Neurologie und Psychiatrie für Studium und Praxis, Speyer un Kaerner, Freiburg in Baden, 1934. Mayer-Gross, W., ș.a., Clinical psychiatry, J.B. Baillière, Tindal et Cassell, London, 1970. Menninger, K., Man against himself, Harcourt, Bruce and World Inc., New York, 1938. Menninger, K., The
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1875-1940) Austria Malariaterapie(1917) A. Adler (18701937) Austria Psihanaliza C.G. Jung (1875-1961) Elveția Psihanaliza. Psihologia abisală H. Rorschach (1884-1922) Elveția Psihodiagnosticul E. Kretschmer (1888-1964) Germania Constituția și caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow (1853-1930) Elveția Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.U.A Psihologia comportamentului (Behaviorismul) H. Wallon (1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
speciale și a disciplinelor ei conexe, cum ar fi psihopedagogia medicală, psihopedagogia medico‑socială sau psihologia copilului cu cerințe speciale, se subliniază ideea că psihopedagogia specială este o știință de sinteză care utilizează informații furnizate de medicină (pediatrie, neuropsihiatrie, neuropatologie, neurologie infantilă, oftalmologie, otorinolaringologie, ortopedie, audiologie, igienă etc.), psihologie, pedagogie, sociologie, asistență socială, științe juridice, în studiul personalității persoanelor cu diferite tipuri de deficiență (mintală, auditivă, vizuală, somatică, de conduită, de limbaj etc.) sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un președinte, medic specialist în expertiza capacității de muncă; - doi membri, medici de specialitate, în funcție de afecțiunea care determină starea de handicap, desemnați de direcțiile de sănătate publică județene și ale municipiului București; specialitățile strict necesare funcționării comisiei sunt: medicină internă, neurologie, psihiatrie, oftalmologie, chirurgie‑ortopedie; - un psiholog; - un membru desemnat de organizațiile neguvernamentale autorizate potrivit legii, care desfășoară activități de protecție specială a persoanelor cu handicap; - lucrările de secretariat sunt asigurate de un secretar desemnat de consiliile județene, respectiv de consiliile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
rinită vasomotorie non-alergică, polipoză nazală, Pneumologie: astm bronșic, BPOC Gastro-enterologie: boala Crohn, colită ulceroasă, hepatită autoimună, Nefrologie: glomerulonefrite, nefrite interstițiale alergice, nefropatia lupică, vasculitele renale, Hematologie/oncologie: anemii hemolitice autoimune, purpura trombocitopenică idiopatică, leucemii, limfoame, Endocrinologie: boala Basedow, boala Addison, Neurologie: distrofie musculară, scleroză multiplă, Boli autoimune sistemice: colagenoze, vasculite Reacții alergice medicamentoase și post-transfuzionale, Transplante de organe (prevenirea rejetului), Altele: edem cerebral, meningită, șoc septic, traumatisme vertebrale etc. 3. Posologie Glucocorticoizii pot fi administrați local (unguente, instilații oculare, inhalații nazale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
GSFS, nefropatia membranoasă, nefropatia cu IgA; Dermatologie: psoriazis sever, dermatită atopică, lichen plan, pemfigus, pyoderma gangrenosum, eritem multiform recurent, urticarie refractară; Boli autoimune sistemice: LES, sclerodermie, vasculite asociate cu ANCA, boala Behçet, arterita Takayasu, dermatomiozită, polimiozită, sarcoidoză; Gastro-enterologie: boala Crohn; Neurologie: miastenia gravis, scleroză multiplă. 4. Posologie: Prezentare: cps 250 mg, cp 500 mg, sol. buvabilă 200 mg/ml, fiole 500 mg. Dozele: în transplantul renal, 1 g × 2/zi; în transplantul cardiac, 1,5 g × 2/zi; în transplantul hepatic
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
1977. Practică medicina generală la Scânteia, județul Iași, până în 1982, când devine medic neurolog la un spital din Iași. În 1991 obține titlul de doctor în științe medicale. Un an mai târziu ocupă funcția de medic-șef la Clinica de Neurologie a Spitalului „Sfânta Treime”din Iași. Încă din studenție publică versuri, proză, eseuri și reportaje în „Cronica”, „Ateneu”, „Vatra”, „Steaua”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Semnează și cu pseudonimele Petre Șiță, Octavian Laurențiu și Dan Bogdan Anghel. Prima carte, Sideralia, îi
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]