3,942 matches
-
DECLARAȚIE de onorabilitate, obiectivitate și neutralitate Subsemnatul(a) .......................... cu funcția de al operatorului economic ................. declar pe propria răspundere că nu am fost condamnat pentru infracțiuni penale și acționez în mod etic și responsabil în relațiile cu beneficiarii, respectând condiția de neutralitate. Data .............. Semnătura ................ Anexa nr. 18 Nr. intrare ............... Data / / ............... CERERE-TIP DE AGREARE Către, REGISTRUL AUTO ROMÂN R.A. 1. Subsemnatul(a) ......................................... în calitate de ................................ ... 2. pentru operatorul economic: ............................. având nr. de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului .............., codul unic de înregistrare
REGLEMENTĂRI din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291417]
-
cu asigurarea unei protecții maximale ale datelor cu caracter personal; • Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii și al serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar. ... – Aplicarea neutralității sectoriale prin dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale, respectiv: • Crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea și creșterea deductibilității fiscale pentru asigurările complementare de sănătate; • Deschiderea către mai multe tipuri de
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
României funcționează într-un context de provocări majore. Războiul din Ucraina produce de mai mult de doi ani efecte tangibile asupra industriei românești prin creșterea constantă a prețurilor la energie. În același timp, procesul la nivel european de transformare către neutralitatea climatică oferă oportunități pe termen mediu și lung, dar provoacă și costuri mari pentru industrie și angajații săi în timpul tranziției. Efectul conjugat al acestor două procese a condus la apariția sau accelerarea unor procese care vor avea un impact
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
exemplu, obiectivul obligatoriu al Uniunii Europene de reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu 1990*33). *33) REGULAMENTUL (UE) 2021/1119 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 Relocalizarea activităților industriale în statele dezvoltate (Reshoring) Creșterea tensiunilor geopolitice, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, răspândirea pandemiei Covid-19 cu problemele logistice aferente și, în cele din urmă
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
relevante la nivel european și național cu impact asupra politicii industriale. O nouă Strategie industrială pentru Europa - COM(2020) 102 final*35) *35) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=CELEX:52020DC0102 Strategia industrială pentru Europa subliniază faptul că industria trebuie să declanșeze schimbări ca să răspundă nevoii dublei tranziții: neutralitatea climatică și digitalizarea proceselor. Scopul acestei strategii este cel de obținere a unei autonomii industriale a continentului european prin reducerea dependenței de alte state în ce privește: materiale și tehnologii critice, alimente, infrastructură, securitate și alte domenii strategice. Dubla tranziție
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
industriale pentru Europa: ● Piață unică aprofundată și mai digitalizată. Piața unică este factorul determinant al competitivității, facilitează integrarea întreprinderilor de toate dimensiunile în lanțurile valorice europene și globale. ● Menținerea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial. ● Sprijinirea industriei către neutralitatea climatică. Modernizarea și decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie reprezintă o prioritate absolută. Uniunea Europeană are nevoie de procese industriale noi și de tehnologii mai curate care să contribuie la reducerea costurilor și la îmbunătățirea stadiului de pregătire pentru introducere
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Technology Perspectives (2023) - Agenția Internațională a Energiei https://www.iea.org/reports/energy-technology- perspectives-2023 *39) https://dealroom.co/uploaded/2022/04/Dealroom-Talis-Climate-Tech-Europe-2022.pdf Planul industrial al Pactului verde*40) a prezentat un plan cuprinzător pentru sporirea competitivității industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa și pentru sprijinirea tranziției rapide către neutralitatea climatică. Planul se articulează în jurul următorilor patru piloni: (i) un mediu de reglementare previzibil și simplificat; (ii) un acces mai rapid la finanțare; (iii) îmbunătățirea competențelor și (iv) un comerț deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. *40) https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal/green-deal-industrial-plan_en Regulamentul
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 Obiectivul general al fondului este de a contribui la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Fondul social pentru climă va trebui instituit pentru a furniza fonduri statelor
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Gaze cu Efect de Seră - România neutră în 2050 Strategia pe termen lung a româniei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră a fost elaborată în conformitate cu prevederile Anexei IV a Regulamentului (UE) 2018/1999. Pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, obiectivul obligatoriu al Uniunii în materie de climă pentru 2030 este o reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Conform Regulamentului (UE) 2018/1999 fiecare Stat
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și pescuit (PAP) susține investițiile pentru eficiență energetică a IMM din sectorul pescăresc în cadrul proiectelor de modernizare a acestora. Fondul de modernizare*48) are ca obiectiv general să susțină modernizarea și eficientizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice și tranziția spre neutralitate climatică în 10 State Membre UE cu venituri reduse, inclusiv România. Fondul pentru modernizare este implementat prin programe-cheie, relevant pentru Strategia industrială a României este Programul-cheie 7: Eficiență energetică în instalații industriale incluse în EU- ETS - Suport pentru achiziționarea și
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
de finanțare identificate la nivel european Fondul de inovare*49) reprezintă fondul UE pentru politica climatică, cu accent pe energie și industrie. Acesta își propune să aducă pe piață soluții de decarbonizare a industriei europene și să sprijine tranziția acesteia la neutralitatea climatică, încurajând în același timp competitivitatea. Finanțat din veniturile din licitarea cotelor din EU ETS al UE și cu un venit estimat în prezent de aproximativ 38-40 de miliarde EUR până în 2030, Fondul pentru inovare își propune să creeze
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
pe lângă furnizarea de materiale, energie, alimente, medicamente, un mediu propice pentru dezvoltarea patrimoniului cultural, tradiției, inovării SA Pădurile reprezintă principalul aliat natural în adaptarea comunităților umane la schimbările climatice și combaterea lor, fiind esențiale în atingerea obiectivului european de neutralitate climatică până în 2050. ... ... 3.2. Cadrul de politici și strategii la nivel național România a adoptat, în perioada recentă, o serie de strategii și planuri naționale integrate care fundamentează cadrul strategic privind dezvoltarea durabilă și managementul hazardurilor și riscurilor (incluzând
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
zonelor vulnerabile la riscuri climatice (inclusiv inundații), precum și managementul integrat al bazinelor hidrografice torențiale. Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2022 (SNCISI), oferă oportunități pentru fundamentarea științifică a acțiunilor necesare atingerii neutralității și rezilienței climatice, aceasta din urmă prin adaptarea la schimbările climatice, în dezvoltarea sistemului de management al riscului asociat inundațiilor, creșterea rezilienței comunitare prin informare, educare și implicare în scopul diminuării pierderilor cauzate de calamități naturale, accidentale și de cele
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
Acesta include o prezentare generală a fondului / organizației finanțatoare, a scopului acestora și a posibilității de a sprijini diferite măsuri de management al riscului la inundații. Viitorul Europei depinde de o planetă sănătoasă. Țările Uniunii Europene sunt hotărâte să atingă neutralitatea climatică până în 2050, îndeplinindu-și angajamentele asumate. Pactul verde european este strategia Uniunii Europene vizând atingerea obiectivului pentru 2050. Pactul verde european este un pachet de inițiative în materie de politici, care urmărește să plaseze Uniunea Europeană pe calea
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
european este strategia Uniunii Europene vizând atingerea obiectivului pentru 2050. Pactul verde european este un pachet de inițiative în materie de politici, care urmărește să plaseze Uniunea Europeană pe calea către o tranziție verde, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Acesta sprijină transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă și competitivă. Pactul evidențiază necesitatea unei abordări holistice și transsectoriale, în care toate domeniile de politică relevante să contribuie la obiectivul
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
obținute din modelul financiar care este dezvoltat ca parte a Studiului de Fezabilitate & Fundamentare. Pentru mai multe îndrumări în legătură cu estimarea și previzionarea costurilor aferente proiectelor de PPP, vă rugăm să consultați Ghidul Național privind Evaluarea suportabilității PPP-urilor. Neutralitate Concurențială Neutralitatea concurențială se referă la ajustări pentru a se asigura că CSP este comparabil cu proiectul de referință din sectorul privat, prin eliminarea oricăror avantaje de care beneficiază guvernul în comparație cu sectorul privat. Aceste avantaje constau, printre altele
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294936]
-
ar putea fi scutită, cum ar fi impozitul pe proprietate, taxa de timbru (la achiziționarea de terenuri), impozitele municipale și impozitele pe profit. În mod similar, orice dezavantaje suportate de autoritatea contractantă în comparație cu sectorul privat trebuie eliminate pentru neutralitatea concurențială. Riscuri păstrate și transferate Conceptul de PPP se bazează pe transferul riscurilor de la sectorul public către sectorul privat. De fapt, conceptul de Eficiență Economică măsoară valoarea care este generată din transferul riscurilor de la sectorul public către sectorul
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294936]
-
de PPP propus, autoritatea contractantă alocă riscuri specifice partenerului privat și păstrează riscurile rămase. Riscurile reținute și riscurile transferate sunt evaluate folosind abordarea descrisă mai sus. ... Dezvoltarea completă a CSP CSP complet este suma următoarelor componente ● CSP Brut ● Ajustările pentru neutralitatea concurențială ● Riscurile păstrate ● Riscurile transferate Fluxurile de numerar așteptate ale guvernului care decurg din suma acestor componente sunt apoi actualizate pentru a calcula valoarea actuală a CSP. Rata de actualizare care trebuie utilizată pentru evaluarea cantitativă a Eficienței Economice ar
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294936]
-
în Ghidul Național privind Eficiența economică a proiectelor de PPP și ar trebui să conțină următoarele elemente: a. Dezvoltarea unui model de bază (CSP de bază) în conformitate cu cerințele de rezultat ale proiectului; ... b. Identificarea și evaluarea factorilor de neutralitate concurențială și adăugarea la CSP-ul de bază; ... c. Dezvoltarea unui CSP de ajustare în raport cu riscurile prin identificarea, evaluarea și alocarea tuturor riscurilor semnificative legate de proiect; ... d. Dezvoltarea Modelului PPP de Referință (ajustat în raport cu riscurile
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294936]
-
resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în anul 2050, având în vedere că Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1.999 („Legea europeană a climei“) stabilește un obiectiv de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55% până în anul 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, Directiva 2003/87/CE a
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 9 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295223]
-
și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni împotriva riscurilor de mediu și a impactului asociat acestora. În anul 2018, Comisia Europeană a prezentat o viziune privind modalitățile de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, care ar fi necesar să constituie baza strategiei Uniunii Europene pe termen lung. În scopul determinării clare a condițiilor de care depinde asigurarea unei tranziții eficiente și echitabile, care să ofere investitorilor predictibilitate și asigurarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
investitorilor predictibilitate și asigurarea ireversibilității procesului de tranziție, Comisia a propus în martie 2020 primul "act juridic European privind clima" / "european legal act regarding climate". Legislația privitoare la climă va garanta faptul că, toate politicile Uniunii Europene contribuie la obiectivul neutralității climatice, precum și faptul că, toate sectoarele de interes joacă un rol important în această privință. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
ca scop finanțarea dezvoltării microîntreprinderilor prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în zonele vizate de PTJ (județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș), în vederea atenuării impactului socio- economic al tranziției la neutralitatea climatică. Capitolul III Termeni și definiții Articolul 3 În sensul prezentei măsuri, următorii termeni se definesc astfel: 1. "activitate economică" - reprezintă orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii și/sau lucrări pe o piață; ... 2. "ajutor de minimis" - înseamnă
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
Prezenta schemă de ajutor de minimis se aplică proiectelor realizate în județele identificate în cadrul Programului Tranziție Justă 2021-2027: Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș. (2) Pentru finanțarea acordată în cadrul Priorității 2 - Atenuarea impactului socio-economic al tranziției la neutralitatea climatică în județul Hunedoara a PTJ 2021-2027, dedicată ITI Valea Jiului, zona vizată include doar teritoriul aferent unităților administrativ teritoriale ce fac parte din ITI Valea Jiului, respectiv Orașul Uricani, Municipiul Lupeni, Municipiul Vulcan, Orașul Aninoasa, Municipiul Petroșani, Orașul Petrila
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
ce fac parte din ITI Valea Jiului, respectiv Orașul Uricani, Municipiul Lupeni, Municipiul Vulcan, Orașul Aninoasa, Municipiul Petroșani, Orașul Petrila, inclusiv satele aparținătoare de acestea. (3) Pentru finanțarea acordată în cadrul Priorității 2 - Atenuarea impactului socio - economic al tranziției la neutralitatea climatică în județul Hunedoara, zona geografică vizată exclude teritoriul aferent unităților administrativ - teritoriale ce fac parte din ITI Valea Jiului, menționate la alin. (2) . Articolul 5 (1) Schema de ajutor de minimis se adresează microîntreprinderilor care solicită finanțare pentru proiecte
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]