166,901 matches
-
lunii mai,dar câțiva turiști temerari își împărțeau deja bucuria de a înota cu peștii mici ,strălucitori. Făcuse duș la cele amplasate pe plajă, totul era gratuit,inclusiv toaletele,nu ca în România ,unde ți se iau bani ,pentru orice nevoie, fie ea oricât de mică.Iar turiștii străini nu fac din nou greșeala să ne mai viziteze. Nu mică îi fusese mirarea, când constatase că toate autovehiculele circulau pe partea stângă,dar și-a amintit că Cipru fusese colonie britanică
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
prea multe variante. Una ar fi să-mi lustruiești pantofii ! Orice zâmbet de bunăvoință i-a dispărut, iar Mihai își dă seama că s-a înșelat amarnic. Nu era deloc un om atât de bun. Îi dăduse mâncare ,fiindcă avea nevoie de forța lui fizică, un om nemâncat nu poate nici măcar să lustruiască un pantof. Iar firma de afară, „ Zorba the greek” era cu siguranță, numai pentru atragerea turiștilor străini. - Nu pot să fac asta ! Am demnitatea mea ! Dă-mi te
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
și o să plec ! - Banii ?! Care bani ?? Scrie undeva că-ți datorez ceva ? Băiete ,porția de halloumi costă zece euro ! Tu ai muncit doar patru ore, așa că mi-ești dator . Lustruiește -mi pantofii sau te dau pe mâna poliției ! Nu avea nevoie de complicații , înțelegea că este un fugar, ajuns acum o slugă . Se simțea murdar până în măduva oaselor ,la fel ca și cârpa pe care hidosul bătrân cu strungăreața neagră, i-o întindea acum în față. Se apleacă,scuipă cu scârbă
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Idu, redevenit Diplomatul pentru camarazi, se trezi din propria-i reverie tocmai când Americanul anunța că urmau să apară niște fructe, să le mai dea puteri pentru noaptea abia începută. -Fructe, ce bine! Simțeam nevoia! se entuziasmă Flower-Power. -Sper că sunt din cele adevărate, nu ne mai faci vreo farsă! țipă Papa. -Fiți fără grijă! îi asigură atenționatul. Și, într-adevăr, apărură trei tipsii din alamă. Pe una tronau fructe neaoșe, de sezon - căpșune, cireșe
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
folos mi-au fost compunerile pe care le primeam la școală ca temă pentru acasă. Îndrumările doamnei profesoare au fost de mare preț. Am avut și la gazeta de perete a școlii, în clasa a patra, o povestioară. Eram mândru, nevoie mare și mă ambiționam și mai mult când îmi povestea tata că fratele lui cel mai mare (Grigore Malciu), decedat în lagărul „Peninsula” - „una dintre perlele ghirlandei de lagăre de exterminare prin muncă și înfometare de la Canal” - (Ion Lazu, „Memorialul
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
și-și plănuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea obiceiul să stea acasă să citească și era bun povestitor, tovărășii îl puneau să le istorisească ce citise sau basme, ceea ce el făcea mai de voie bună, măi de nevoie, căci în caz de opunere era bătut cu pernele. Peste noapte se strecurau în grădina și furau mere din pom sau, prinși de Tirtec, îl chemau urlând peste noapte că din pivniță, ca să se răzbune: "pani Tirtec, pani Tirtec!", pana
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
am întrebat, firesc, cu ce se ocupă toată ziua și ce profesie are: „Sunt constructor de case din lemn. Cum să mă plictisesc, dacă ziua are numai 24 de ore și eu fac o casă, fără ajutor, că n-am nevoie, în câteva zile?! Apoi mi-am împrejmuit ferma cu gard înalt de 2 m si cu adâncime de ½ m, ca să nu intre ursul, lupul sau vulpea, cum „vizitează” celelalte gospodării, făcând pagube. Așa că, nu am de ce să nu fiu fericit
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
necurate și dacă vrem să ne rugăm, nu există "nu pot". Oamenii îl caută pe Dumnezeu numai la necaz, greutăți și suferințe. Dumnezeu ne-a spus: "Nu vă puneți nădejdea în oameni" și noi ne aducem aminte de aceasta la nevoie. Îi sfătuiesc pe toți creștinii să nu uite de rugăciune nici când le stă bine. Și să nu pună pe alții să se roage pentru ei. Să se roage pentru ei înșiși. Cel mai greu vot este de îndeplinit ascultarea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
urmăm pilda Maicii Domnului, care a spus: "Fie mie după cuvântul tău!"Dumnezeu îți dă mai mult decât meriți ca să te întoarcă apoi către El. Dumnezeu are două brațe, iubirea și mila, și cu amândouă ne poate salva. Întâi avem nevoie de milă, căci noi, păcătoșii, nu putem pretinde iubire." Prin urmare, cuvintele noastre sunt puține și neputincoase pentru a putea spune cât bine a făcut Preacuviosul nostru Părinte Adrian Făgețeanu, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
praf inclusiv libertatea-mi de-a ratăci în pustiu, asta contează mai puțin, e pe gratis, un fel de-a tatona spațiul în care atîtea lucruri au rămas neîntîmplate precum mîinile mele încă tînjesc, să atingă fericirea. Pînă la urmă nevoia de mituri e și aceasta o nostalgie, purificată de aceeași flacară care se ridică pentru a spune mereu melancolic că, Timpul fără Dragoste, e gol. Referință Bibliografică: Așa de frig și de liniște / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AŞA DE FRIG ŞI DE LINIŞTE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Asa_de_frig_si_de_liniste.html [Corola-blog/BlogPost/354312_a_355641]
-
Din care rezultă faptul că, da, în democratție s-ar putea să conducă toți cetățenii dar, în ori ce caz, unii conduc mai mult decât alții. Forma reprezentativității nu e perfectă, criteriul statistic nu este deosebit de elocvent, nimeni altcineva decât nevoia de a se lua o decizie electorală, nu ne spune cu ce este mai reprezentativ cel cu 51% din voturi față de cel cu 49%, ci doar cu cât. Și, atunci, adevărul este că unii sunt mai lângă putere decât alții
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
de putere și, din acest motiv, nu cred că putem vorbi la noi despre un stat de drept bine conturat. Dacă suntem sinceri dorindu-l, nu putem omite aria teritorială a reprezentării și elementele prin care evaluăm sau cunatificăm față de nevoile ei eficacitatea reprezentării. Așa că, după ce vom avea o lege privind traseismul partinic, va trebui să avem și una privind traseismul electoral care să prevadă și modalitățile aprecierii specializării teritoriale a candidaturilor, cu conotații de orice natură, de la cele demografice la
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
de ani a răcnit zi și noapte. Dar n-au abandonat-o. Dorica „se duce la cumnata”...pentru că are casa lângă cimitir. Pot zice că n-au abandonat-o nici acum. “Nelu rămâne acasă. E jos, la boxă, dacă ai nevoie de ceva.” Nelu e soțul ei. De când îl știu “face ordine în boxă“. Adevărul e că dacă ți se strică ceva ... broasca de la ușă, ți se arde un bec, se defectează mașina de spălat ... etc., Nelu are orice piesă și
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
și părea. Mă uitam în direcția lui, dar jur că nu-l vedeam...mă uitam “prin el”. Mă gândeam la problemele mele...de viață, financiare, de relaționare...într-un amalgam de ițe greu încâlcite... Și de-atunci, tot vorbim...la nevoie sau așa, de plăcerea conversației. Am închis calculatorul și-am pregătit rapid masa...pentru două persoane: farfurii de felul II, de aperitiv, tacâmuri...câte două furculițe și câte două cuțite, pentru fiecare...pahar de țuică și de vin...șervețele (mereu
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
această stare îi dădea o nebănuită frenezie și apărea pripeala”. Exasperarea lumii antrenează durere și poate de aceea această stare este atribuită personajului simbol al umanității banale: „Esop era în fiecare din ei. Sufletul lor scotea la iveală, ori de câte ori era nevoie, înțelepciunea ascunsă, pilde hazoase izbucneau invadând agorele plebee, bucurând sufletul celor mulți și înspăimântați. Dar hazul lor înăbușea spaima”. Autorul ne situează într-o lume lingvistic arhaică cu agore, plebei, bazilei, buleuți, arhonți. Distanțarea transformă textul într-o fabulă cu
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
a simți, de a prețui, de a trăi viața ca dar veșnic: „Eroarea fundamentală a omului contemporan este credința lui că, datorită tehnologiei, poate economisi timp, când, de fapt, este imposibil. Omul devine sclavul muncii lui tot mai intense. Este nevoie de ritm, de detașare, de încetineală. De ce nu rețin studenții tot ce li se predă? Deoarece nu au timp să devină conștienți, să revină la ceea ce au auzit, să le pătrundă cu adevărat în minte. Un student al zilelor noastre
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
elev într-o clasă la care predam marțea și sâmbăta în școala noastră din Paris. A fost înzestrat și sclipitor și un liturgist remarcabil, dar aș zice că adevăratul lui geniu stătea în abilitatea de a vedea și recunoaște noi nevoi, noi situații și să reacționeze față de ele într-un mod cu adevărat profetic. A fost un campion al cauzelor noi, dar nici o cauză nu era mai importantă pentru el decât cea a persoanei umane implicate individual. Grija pastorală pentru persoana
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
sănătatea lucrătorilor, completată cuHotărârea de Guvern 1169 din 25 noiembrie 2011, reiese că profesorii trebuie să treacă anual printr-un examen de medicina muncii, iar medicul îl poate trimite pe un profesor la un control psihiatric, dacă crede că este nevoie. Multe dintre școlile din România au însă contracte cu cabinete psihologice, iar profesorii dau, în fiecare an, testul psihologic. Majoritatea lor covârșitoare îl trece fără probleme. Când un profesor pică testul psihologic, face ședințe de consiliere. Apoi îl ia. În
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
în care se află un cadru didactic care este în burnout afectează calitatea predării, calitatea procesului de învățare, prezența lui în mediul real este foarte redusă. În relația cu copiii în loc să se apropie se îndepărtează, nu poate fi atent la nevoile copiilor și asta este crucial, pentru că la școală, dincolo de cunoștințe, copiii învață să fie oameni, tot felul de abilități sociale, emoționale”, spune Sorina Petrică. Sunt foarte multe situații în care copiii trebuie să învețe să facă față unui conflict, unei
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
disconfort sau eșecului. Sunt foarte mulți copii care plâng pentru că au luat o notă mică. Un om aflat într-o stare de epuizare psihică și emoțională nu are resurse și atunci nu le poate oferi copiilor lucrurile de care au nevoie. Neputința unui profesor se traduce într-o calitate slabă a predării. Într-o calitate slabă a relației pe care o stabilește cu elevii săi. Într-o calitate slabă a susținerii pe care o acordă celor mici. FOTOGRAFII REALIZATE DE DRAGOȘ
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
din Ravena, vicleanul, m-a-nșelat: Cerut-am vin cu apă, și mi-a dat vin curat!”, zice Marțial. Iată, așa se întâmplă azi, când teatrul și filmul e înădușit de teatrul și filmul cu prefixul „ne”, iar publicul rărit și cu nevoie de rechemare cere o pală de aer, pe când actrița Tora Vasilescu se dăruie toată! În urma și înaintea ei se întinde o undă de frumusețe, iar frumusețea este hrana iubirii. Toate aparițiile sale de ieri și de azi sunt numai flori
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
ori nu-l avem, indiferent de câtă psihologie sau religie ne-am însuși. Tocmai de aceea tinerii trebuie să se consulte cu părinții și să asculte de sfaturile lor, căci doar ei pot avea plusul de experiență de care avem nevoie la acea vârstă, când... cam tot ce zboară, credem noi că se și mănâncă. Dacă ne corectează uneori, cu glas blând sau aspru, ei nu vor decât să ne îndrume pe calea binelui, după care toți tinerii tânjesc instinctual, dar
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
nu pentru voi. Pe voi v-au dresat să fiți sclavi și să păreți fericiți de condiția voastră. Așa ca între bărbați, nici tu și nici ea nu aveți vreun sentiment. Totul se reduce la o simplă satisfacere a unor nevoi fiziologice cu mai nimic deosebite de cele pe care le rezolvăm dimineața în baie. Iar faptul că o mai scoți la un restaurant ca să te vadă lumea cu ce piesă umbli, sau îi mai faci din când în când câte
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1429286836.html [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
cu ochii, pe zi ce trecea. Nu avea cine să mulgă surplusul de lapte de la Fetița, așa că a rugat pe vecina Lenuța să o ajute și împărțeau laptele. Și așa nu avea ce face cu el. Era prea mult pentru nevoile personale. De grija lui Ghiță a scăpat, făcându-l cadou singurei sale rude rămase în localitate. Era și el om în vîrstă și poate îi era de folosință. I l-a dat cu cotigă cu tot. Acum parcă era mai
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
nr. 926 din 14 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Timpurile-n care presiunea-i maximă Afla-va cutezarea în 'nălțimea proxima, Căci țara era între tunete și fulgere Între temeri și supunere erau numai urlete. Apărut în timpul când țara în nevoi, Iar nici un domnitor nu era destoi, Ba chiar supuneau la dese umilinti, De atâtea dârî toți erau de mult uimiți... E omul ce stiia că pamantu-i sfânt, Că e din urmașii celor din mormânt, Cuteza în a avea crezul cel
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_viteazul_valerian_mihoc_1373795339.html [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]