582 matches
-
Cu tristețile și frumusețile ei Trecând prin această lume și ajungând în fața lui Dumnezeu Am făcut un lucru pe care l-am simțit Ca recunoștință față de minunile Sfintei Parascheva întâmplate cu mine și dacă cumva am greșit din neștiință, din nevoință sau din întâmplare Sau daca am adus atingere unei persoane din lumea aceasta Cer iertare și-l rog pe Dumnezeu să explice cât de mare este darul recunoștinței și să mi-l explice și mie mărginitului Pentru că această lucrare o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu smerenie și nu le aruncăm la gunoi prin bărbierit, respectiv dezbrăcarea fustei/îmbrăcarea hainelor bărbătești - pantaloni”. Invitația se încheia cu un mic ghid de comportament destinat pelerinilor-model așteptați să răspundă acestei chemări : „Pentru cele circa 15 ore consecutive de nevoință nocturnă, în picioare, cântat în surdină și/sau tăcerea Rugăciunii, vă așteptăm pocăiți, odihniți, îmbrăcați și hrăniți plus cu ceva provizii pentru veselirea și întărirea trupului de la așezarea la rând și până pe la miezul nopții, după care urmează fireasca înfrânare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cei smeriți nu trebuie să aibă pretenția să fie instruiți de mari personalități, dar se pare că nu este chiar așa. Este mult mai ușor să găsești îngăduință la cei culți decât la cei ignoranți, care par să-și potrivească nevoințele după de limitele lor. O greșeală de vorbire poate să fie înțeleasă de o personalitate, dar nu și de cel simplu care o va lua aproape mereu în râs. Apostolii nu puteau să se laude că ar fi frecventat școli
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
imediat și bem o cană de lapte cald. Nimic nu-i mai bun decât laptele cald când ești nedormit decât, poate, o cană de vin rece. — Taci, blestematule, numai la lăcomia pântecelui Îți stă gândul, În loc să-ți ostenești trupul cu nevoințe ascetice și să te Îngrijești de mântuirea sufletului. În loc să te rogi umilit și În tăcere, răcnești cât te ține gura și poftești desfătări care te vor duce cu siguranță În iad. Cei doi călugări se Îndepărtară ciondănindu-se, iar ucigașii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu destinație de mănăstire de a face danii ctitoriei lor. Așa a făcut și Miron Barnovschi voievod la 9 dec. 1627 (7136): „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...am binevoit domniia mea...cu binecuvântarea celor patru ierarhi ai Moldovei...și cu nevoința întregului Sfat al domniei mele...am zidit ruga și biserica din târgul Iași...și am dat și am miluit această sfântă rugă a noastră...cu un sat anume Toporăuți, care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Nicolae Costin spune că „Într acestaș an (1583 n.n.) dacă s-au așezat Pătru Vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidise întâi, mănăstirea Galata din Vale și apoi se risipise, ce cu toată nevoința au silit și cu toată osârdia au zidit Galata din Deal care trăiește și până astăzi”. Biserica a fost sfințită în anul 1584, dar nu știu cum se face de nu s-a păstrat pisania. Nici de această dată domnul nu s-
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
susținute prin har; ea se Împlinește exclusiv prin energia dumnezeiască; Îndumnezeirea omului presupune așadar „moartea mistică a puterilor sale naturale”; simbolic, sufletul intră În „Duminica” vieții, care vine după „Sabbat-ul” odihnei În contemplația naturală și după cele „șase zile” de nevoință ascetică. Grigore Palamas sau geniul ortodoxiei Teologul care l-a marcat cel mai mult pe Stăniloae rămâne, fără Îndoială, Grigore Palamas (secolul al XIV-lea) - și aceasta din mai multe motive. În primul rând, Palamas i-a oferit o explicație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
ediția a doua), p. 39. Prima ediție a acestei cărți datează din 1938). Acest titlu i-a fost atribuit de Bielawski, În Turcescu, op. cit., p. 52. „Dumitru Stăniloae and his Philokalia”, În Tradition and modernity, op. cit., pp. 25-53. Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 1, Sibiu, 1946, pp. VIII-IX. Ibid. Această „democratizare” se observă deja În Pelerinul rus, unde personajul principal, simplu țăran știutor de carte, pătrunde aproape de unul singur În Sfânta Sfintelor Filocaliei. Posibilitatea de a practica rugăciunea inimii fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
el însuși nu un autodidact, ci un teodidact, considerând că lipsa bucuriei de a sluji ca ucenic, i-a fost compensată de harul interpretării corecte a textelor patristice cu ajutorul lui Dumnezeu. În chilia Kyparis, petrece ani de sărăcie lucie și nevoințe inimaginabile, în care o haină, o pereche de încălțări sau o pâine sunt necontenit o problemă. Reperul său zilnic de forță și voință îl reprezintă continua citire a Psaltirei, a Sfintelor Scripturi și a cărților împrumutate de la mănăstirea sârbească Hilandar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ani de la moartea Starețului Paisie”, an XL (1964), nr. 11-12, p. 656-660. Schimonahul Mitrofan, ucenic de limbă slavă al starețului, scrie o biografie în limba slavonă sub formă de Sinaxar, intitulată: „În ziua a cincisprezecea a lunii noiembrie: Viața și nevoințele fericitului părinte, Starețul Paisie, fuga sa din lume, peregrinările sale, adunarea fraților în jurul lui și viața sa împreună cu ei”. Textul se păstrează în mai multe copii - manuscrise și a fost tradus în românește de diacon Ioan I. Ică jr. și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
umblat. Rezultatul este însă de multe ori fascinant. Un roman captivant, pe care îl citim cu sufletul la gură și care ne apropie ușor și pentru totdeauna de un Sfânt al lui Dumnezeu, întipărindu-ne în minte povestea vieții și nevoințelor sale. Două astfel de exemple ar fi romanul biografic SFÂNTUL NECTARIE, SFÂNTUL SECOLULUI NOSTRU, de Sotos Hondropoulos și romanul istoric BISERICA ALBĂ de Ion Druță. Primul dintre ele, „ Sfântul Nectarie. Sfântul secolului nostru.”, apărut la editura Bunavestire, Bacău, 2001, în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și află și să înțeleg, iară pentru îngustarea limbii rumânești nu pot veni la tălmăcit. Iară eu am iscodit și în tot chipul m-am nevoit a nu lăsa nici un cuvânt ca să nu dea întru înțelegerea limbii noastre cei rumânești.” „Nevoința” pusă de acest scriitor de bună ținută s-a materializat în texte fluente. Viețile și istoriile tuturor sfinților traduse, cum spune el însuși, de G., reprezintă secvența cea mai consistentă a colecției (în românește mai sunt transpuse doar indicațiile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
timp înainte: "Diavolul merge înaintea pașilor lui Dumnezeu" (Avacum, 3, 5). Rostul acestor încercări uneori transpare în decursul vieții, ca în cazul lui Iov, alteori rămâne ascuns pentru a fi descoperit la sfârșitul vremurilor. Oricare ar fi sensul ascuns al nevoințelor noastre, suntem datori "să acționăm în istorie după limita puterilor noastre; iar primul servit să fie mereu Dumnezeu"28. I-a reproșat de atâtea ori unui Dumnezeu absent, după unii "mort", că însuși marșul victorios al răului în istorie îi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
plugul cel de fier tăié grozavnicele brazde-n Ulro, sub Beula, unde cei morți Noapte și Zi se tînguiesc. Luváh fu aruncat într-ale chinului Cuptoare și pecetluit, Iar Vala-n crudă desfătare hrăni cuptoarele cu foc. Severul Urizen privi, de nevoință-mpins să țină 75 Nefasta zi departe, de n-ar putea din întîmplare cu o putere oțelita Să iși alunge disperarea; îndurerat și-nfricoșat, pe Vala O văzu încolăcindu-se în jurul naltelor cuptoare unde era închis Luváh. Cu bucurie auzi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
domnitorului, spre bună orânduire a trebuințelor țării și un sfetnic de taină, un priceput și bun iconom, potrivit Evangheliei: vistiernicul Ianache, vrednica sa rudenie, care i-a fost de mare ajutor În drumeția pământească până În sfârșit, Împreună purcezând ei prin nevoința mucenicească și În călătoria spre cer, În patria cea cerească. Nicolae Iorga evocă spiritul academic al domnitorului, care s-a remarcat ca un mare om de cultură, prin Înființarea Academiei Domnești de la Sfântul Sava, În 1694, cu predare În limba
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
o simțea apropiată și inevitabilă („[...] de mi s-ar pribegi pe aicea și o moarte, să se știe pe ce tocmeală a rămas casa noastră...”; „De mi s-ar pribegi moarte aiccea la mâna acestor păgâni, să pue acești boeri nevoință, se nu-mi zacă oasele în păgânătate ce să le aducă în țară să le îngroape la sf. mănăstire Dragomirna”) și care s-a petrecut sub ochiul spectatorului care o pporuncise: „Și așea, într-o dzi l-au luatŭ de la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și alte ce va trebui la acea biserică să aibă a face. [...] Besérica de la Toporăuți, unde zac oasele părintelui meu, Dumnezeu să-l pomenească, să aibă a o găti de ispravă.[...] Pentru sfintele biserici care sânt făcute de noi, cu nevoința noastră, să vă fie aminte și pre urmă dumilorvoastre și urmașilor voștri”. Toate dispozițiile testamentare sunt întărite printr-un blestem, încheiere obișnuită în astfel de acte (vezi Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului, Iași, Editura Polirom, 2001): „Iar cine
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dor; dragoste; drăguț; după; ea; emoție; este; eu; excepție; ezita; ezitare; fundă; generozitate; gratis; iepuraș; important; inimă; încă; încă o șansă; încîntat; însușire; nu s-a întîmplat; întotdeauna; întrebare; lucruri; 8 martie; mașină; măr; medalion; mîncare; moștenire; nesigur; nesiguranță; nevoie; nevoință; niciodată; nou; de nuntă; obligație; obstacol; oferă; ofrandă; omenie; opoziție; pachet; par; păi; părinții; plăcut; pomană; premiu; prețios; prețui; prietenie; probabil; probabilitate; rămîne; regrete; rochie; rugă; sărut; scump; scuză; scuze; sfînt; speranță; suferință; din suflet; nu știu; tata; tărie; trist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a putea (3); răbdare (3); reușită (3); scop (3); străduință (3); țel (3); voie (3); dăruire (2); dor (2); dorește (2); efort (2); eu (2); încăpățînare (2); îndeplinire (2); a învăța (2); învățat (2); lene (2); lipsă (2); motivare (2); nevoință (2); optimist (2); plăcere (2); putință (2); rea (2); slabă (2); sport (2); tare (2); viață (2); vrut (2); -; abnegație; accelerare; de acord; a acționa; adevărată; admirație; alegere; ananas; aport; apreciat; ardoare; ascensiune; ascultă; atenție; atitudine; atlet; atribut comparativ; avere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Această trăire a doctrinei creștine poartă numele de filosofie pentru că împlinirea poruncilor are mereu un caracter irepetabil, deși comun în spirit. Este de ajuns să se menționeze cazul stâlpnicilor. Mai erau desemnate sub numele de filosofie anumite forme particulare de nevoință spirituală, în special liniștea interioară și nevoința interioară. Acest înțeles devine tot mai important începând cu secolul al XIII-lea, atunci când hesychasmul devine o temă spirituală și culturală majoră. Filosofie mai însemna pur și simplu iubirea de Dumnezeu. Dar un
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de filosofie pentru că împlinirea poruncilor are mereu un caracter irepetabil, deși comun în spirit. Este de ajuns să se menționeze cazul stâlpnicilor. Mai erau desemnate sub numele de filosofie anumite forme particulare de nevoință spirituală, în special liniștea interioară și nevoința interioară. Acest înțeles devine tot mai important începând cu secolul al XIII-lea, atunci când hesychasmul devine o temă spirituală și culturală majoră. Filosofie mai însemna pur și simplu iubirea de Dumnezeu. Dar un alt sens al folosirii termenului era și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
se întrupeze, lepădându-se de nemurire și slavă. O lecție utilă ne poate oferi, cred, și metoda psihanalitică: poftele făpturilor se cer subminate în vreme ce ispitele încercate de intelect și duh își află adevărata săvârșire în principiul de jertfă pentru neputințele, nevoințele și orbecăirile ființelor deopotrivă (nu însă în doze egale) alcătuite din întuneric și lumină. În cele din urmă căci Hyperion e un astru Luceafărul se dovedește a fi un poem al restaurării prințului, geniului în lumina originară. (Pe când poftita făptură
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
noi așa: Iisuse, lumina care izgonești întunericul, miluieste-ne; Iisuse, nădejdea celor dezamăgiți, miluieste-ne; Iisuse, bucuria veșnică a celor ce Te caută, miluieste-ne; Iisuse, pastorule al turmei Tale cuvântătoare, miluieste-ne; Iisuse, Mire al sufletelor care ai iubit nevoința, miluieste-ne; Iisuse, Răsăritule al Răsăriturilor, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctor al sufletelor și al trupurilor noastre, miliueste-ne! Condacul al 13-lea Doamne Iisuse Hristoase, Cel Ce ai fost, esti și vei rămâne același Samaritean milostiv Care îngrijești nu numai
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul Înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-a iubit așa de mult ca ea. Ea a fost pentru toți sfinții model de sfințenie, râvnă, nevoință și liniștire. Ea este și cea mai mare și mai Înțeleaptă făptură care s-a nevoit, prima și cea mai mare isihastă, pentru că „deși L-a născut (pe Hristos) și trupește, dar L-a avut Întreg În sine totdeauna și
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
cu adevărat: „În ultimele timpuri, cei care vor lucra cu adevărat lui Dumnezeu se vor ascunde cu înțelepciune de oameni și nu vor face printre ei semne și minuni ca în vremea de față. Și vor păși pe calea unei nevoințe topite în smerenie și, în Împărăția Cerurilor, se vor dovedi mai mari decît Părinții care s-au proslăvit prin semne.” 7 Între ultimele scrieri semnate de autor se numără un poem trimis spre publicare revistei pariziene Limite, intitulat Equestră: „Statuie
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]