1,936 matches
-
resimțit de către paranoic ca o atitudine ostilă a lumii Îndreptată Împotriva sa. Paranoicul se create o persoană importantă, dar neînțeleasă, persecutată de o lume pe care o consideră inferioară și ostilă lui. Melancolia este a treia situație posibilă. Dacă În nevroză este afectată funcția heterocentristă a persoanei, În paranoia funcția egocentristă, În cazul melancoliei este afectată, din punct de vedere moral și sufletesc, capacitatea de a se proiecta dincolo de sine sau funcția transcendentă a persoanei. Aceasta se află Într-o poziție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi modificată. Ea Îi asigură echilibrul interior, stabilitatea, starea de normalitate psihică și morală. Orice schimbare aduce după sine importante modificări care alterează Eul psihic și moral și pe care le numim crize sufletești, din punct de vedere moral, sau nevroze, din punct de vedere psihopatologic. Prima reacție este refuzul schimbării. A doua este inadaptarea la schimbare. A treia este prăbușirea sau epuizarea morală și sufletească a persoanei. Pierderea identității unei persoane se produce În următoarele situații: - boală somatică sau psihică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
datorită apariției unei boli psihice la unul dintre aceștia. Izolarea este separare și duce la pierderea și uitarea celui plecat din cuplu. Cel rămas se va simți frustrat. Ulterior, relația se șterge și cuplul sfârșește prin a se dizolva. 3Ă Nevroza de separare Aceasta se datorează, În principal, unor conflicte afective, morale, sociale, de interese Între partenerii cuplului. În aceste situații cu caracter conflictual, partenerii cuplului nu mai pot menține un echilibru firesc În relațiile dintre ei. Sentimentele afective inițiale, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Încărcare nevrotică a acestora. Ulterior, experiența eșecului se va proiecta ori de cîte ori va apărea posibilitatea realizării unui nou cuplu. Persoanele frustrate vor proiecta experiențele psihotraumatizante anterioare asupra eventualilor viitori parteneri. Este o persistență a umbrelor trecutului asupra prezentului. Nevroza de eșec este dată de sentimentul pierderii celuilalt sau al faptului de „a-fi-abandonat”, de a fi respins de către celălalt. Evenimentul va marca Într-o măsură considerabilă persoanele cuplului. Ce devine persoana după despărțire? Ea se va schimba sufletește și moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ce devine persoana după despărțire? Ea se va schimba sufletește și moral, se izolează, devine rece, suspicioasă, refuză alte contacte noi sau nu mai are curajul de a le face, comparându-le cu eșecul anterior. Se poate vorbi despre o nevroză de separare care va genera noi atitudini ale individului față de ceilalți, față de viață, față de prietenie, față de iubire. Imaginea de sine se va schimba. Individul se va considera ca fiind o victimă. El Îi va suspecta pe ceilalți de rele intenții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unor alte persoane cu care vor veni În contact. este un proces dublu: pe de o parte este lichidarea terapeutică a conflictului, iar pe de altă parte, este refacerea stării de echilibru psihomoral a persoanelor traumatizate de acest eșec sau nevroză de separație. În felul acesta, restaurarea va reprezenta revenirea la starea originară de armonie și echilibru. Ea va compensa nostalgia liniștii și a Împlinirii pierdute. Restaurarea este actul de anulare a singurătății și de revenire la condiția sufletească și morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psihologiei Morale. Redăm comparativ mai jos aceste aspecte. Tratat de psihologie morală Psihanaliză Psihologia Morală Complexe Conflicte morale Au origine exterioară. Reprezintă pulsiuni refulate, nesatisfăcute. Sunt contrarii principiului plăcerii Încarcă tensional viața psihică. Încalcă libera circulație a energiei psihice. Generează nevroze. Nevoia de catharsis. Au origine interioară. Reprezintă eșecuri, vinovății. Sunt contrarii responsabilității și datoriei morale. Încarcă conștiința morală. Încalcă normele morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație. Evitarea conflictelor Orice conflict implică o stare de tensiune care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individului este dominată de acțiunea anterioară, care-l proiectează Într-un anumit moment din trecutul său. Uneori, această Închidere poate lua caracterul unei veritabile situații-limită din care individul nu mai poate ieși, sau poate constitui condițiile dezvoltării unor stări nevrotice (nevroză obsesivă, stări ipohondriace, reacții ale personalității etc.Ă. Dar regretul este și o judecată morală a unor acțiuni personale. El reprezintă „cearta” dintre supraeu și Eu. Este o punere față-n față a eului cu actele sale anterioare, totul aflându
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Kübler-Rossă. Oricare ar fi formele de evitare a morții, fizice sau sufletești, medicale sau morale, acestea ascund În interiorul lor, dincolo de practicile utilizate, refuzul morții și frica de moarte. Dar prin aceasta conflictul se adâncește, transformând atitudinea față de moarte Într-o nevroză trăită În raport cu moartea. Și atunci, ne Întrebăm În mod firesc, ce trebuie să facem, și care este soluția: cea medicală, sau cea morală? Pregătirea pentru moarte ține de structura persoanei, dar mai ales de educația morală a acesteia. Dacă ne
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile În Psihologia morală, Eul, moral, valorizarea, afirmarea, frustrarea, natura, virtualitățile, imaginile, vârstele, Existența (vezi; viațaă, definiție, existența ca nevroză, conflictul existenței, temele existenței, Eroismul, Exilul, Forța sufletească, puterea sufletească, Ideile morale, Întâlnirea, Împăcarea, Intimitatea, Judecata de apoi, Libertatea, Modestia, Neliniștea metafizică, Psihologia, generală, morală, Persoana, În Psihologie, În Morală. tipuri de persoană, valoarea, semnificația, tensiuni și neliniști, persoana mea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
într-un somn etern, Tanit - imn cartaginez, la fel ca Pe muntele Sitú, Cântarea lui Walmiki ș.a., sunt câteva izbânzi ale acestui prețuitor al formei frumoase și limpezi (Arta versurilor clare). Amețit de miresme, încercat, ca și D. Anghel, de nevroze, tânjind de „dorul vecinic de mister”, el se supune ritualului poemelor moderniste, dar într-un chip exterior, fără să aibă o înclinație structurală. De altfel, deși discipol al lui Macedonski, va lua în derâdere anumite experimente propovăduite de maestru. Înrâurit
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
memoria sa. Poezia lui S. fructifică atitudini și motive din fondul comun al simbolismului: mirajul „departelui” (cuvânt tematic frecvent utilizat) și al „zărilor albastre”, marea, corăbiile, „insulele stinghere”, ce „zac necunoscute” în Pacific, peisajele exotice, parcul autumnal, ploaia, solitudinea, recluziunea, nevrozele și morbidezza, dar și marele oraș, „Capitala”. Nota specifică e apetența pentru meditația gravă. În lipsa unui fundament cultural solid - cum remarca E. Lovinescu -, ceea ce ar fi putut deveni explicare metafizică a lumii se oprește la stadiul întrebărilor preliminare. Lirica sa
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
un bogat repertoriu de personaje, tehnici și formule literare, S. produce o amplă babilonie narativă, copios ramificată epic, dominată de ideea ciclicității istoriei. În spirit eventual postmodern, prozatorul filtrează documentul brut prin sita alegoriei și instrumentează trecutul ca paravan pentru nevrozele actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
cu ilustrații de Perahim. Are un mare succes și va fi socotit, de aici înainte, capodopera scriitorului. Este urmat în 1956 de povestirea Ferestre întunecate. Călătorește în Vietnam (decembrie 1957) și, în 1959, în Uniunea Sovietică. Se îmbolnăvește grav de nevroză. S-a păstrat un jurnal intim din timpul bolii; este consemnată aici despărțirea de Aurora Cornu care - va mărturisi ea mai târziu - voia să-și regăsească identitatea ca artist și să facă o mare carieră internațională. P., mai realist, primește
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
va mărturisi ea mai târziu - voia să-și regăsească identitatea ca artist și să facă o mare carieră internațională. P., mai realist, primește cu alte motivații (mai intime și, evident, mai profunde) această ruptură care, în mod cert, îl afectează. Nevroza, o „boală albă”, nedefinită, perfidă îl împiedică să scrie. După succesul cu Moromeții încearcă să evadeze din universul țărănesc. Vrea să devină un scriitor profesionist, ca Balzac, un scriitor care poate ataca orice subiect, nu numai ceea ce a trăit nemijlocit
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
nu îl satisface. Romanul apare în 1962 și este primit cu rezerve de critica literară. Autorul revine asupra cărții, o rescrie în mai multe rânduri. Ceva câștigă P. - și literatura română - prin acest roman experimental: prozatorul se vindecă, scriind, de nevroză și impune o nouă viziune asupra relației dintre individ și istorie; scriitorul trebuie să ia apărarea omului, nu a istoriei, care se dovedește a nu fi o zeiță nepătată. S-au păstrat carnetele de atelier și din ele se vede
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
își schimbă partenerii, desfășurarea epică se orientează în direcții neașteptate, problematica este și ea complicată. Nu lipsesc referirile la „obsedantul deceniu”, frecvente în proza românească din anii ’80. Un episod remarcabil se desfășoară într-un sanatoriu de boli psihice - „Munții Nevrozei” -, unde inginerul Moțiu confecționează „pești mecanici”, scopul vizând „devierea unor energii care creează tensiuni”, ceea ce ar reprezenta „salvarea personală” a celor internați la Colțești. Cu Virgil Lepădatu, personajul central, S. împlinește tipologia „intermediarului”, anunțată încă de Mihai Vancu în romanul
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
majoritatea aspectelor legate de sănătatea mintală, factorii de risc și vulnerabilitatea personalității față de bolile psihice, aspectele particulare legate de suicid, conduitele deviante, alcoolism, socio-patologia psihiatrică a grupului familial, epidemiologia bolilor psihice, adaptarea și inadaptarea psihosocială, activitatea intelectuală și surmenajul intelectual, nevrozele și stările reactive, stresul psihic, aspectele morbidității psihice în grupul familial, aspectele medico-legale ale bolilor psihice, psihoprofilaxia și recuperarea bolilor psihice etc. Deosebit de prețioasă a fost colaborarea, în anii de activitate de la Institutul de Neurologie și Psihiatrie din București, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la stagnare și regres. Ambele situații vor influența starea de sănătate mintală. Societățile și culturile „deschise” reprezintă condiția evoluției pozitive a sănătății mintale, pe când societățile și culturile „închise” întrunesc condițiile morbigenetice care vor duce la tulburarea stării de sănătate mintală (nevroze, depresii, suicid, anxietate etc.). Omul este sănătos în măsura în care starea sa se constituie ca normalitate în raport cu fluctuațiile ambientale, el fiind capabil a institui noi modele de comportament, a-și schimba modul de reacție, a-și transforma condițiile de viață și modul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
structura bolii mintale este esențialmente negativă sau regresivă; ea apare ca o ruptură a comunicării și a relațiilor interpersonale necesare înțelegerii, fiind prin aceasta o altă formă de realitate umană, diferită de cea normală; c) teza clinică consideră bolile psihice (nevrozele și psihozele) ca fiind, prin structura și dinamica lor clinică, forme tipice ale unor nivele variate de agenezie sau de disoluție a organizării aparatului psihic; d) teza etiopatogenetică consideră boala mintală ca pornind de la un proces organic; Fenomenele regresive, specifice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-și modifice comportamentul (E. Minkowski, K. Jaspers, K. Schneider). Aceste aspecte sunt esențiale pentru acțiunea de igienă mintală, necesitând cunoașterea exactă a marilor tablouri nosologice. În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale anormale ale personalității (psihopații); nedezvoltări intelectuale, afective, neuro-motorii (oligofrenii); persoane care simulează tulburări psihice pentru obținerea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prea mult, prea repede, prea nou”! În această situație socială, suntem martorii unui dublu declin al grupelor social-umane: a) pe de o parte, „degenerarea prin prosperitate”, datorită supraabundenței evoluției socio-economice; b) pe de altă parte, apariția „bolilor de civilizație”, a nevrozelor, ca o expresie a deteriorării stării de sănătate mintală prin incapacitatea de adaptare la schimbări. În acest al doilea caz, remarcăm faptul că factorii de progres duc la declinul evoluției culturii spiritualo-sufletești a personalității umane, având drept consecință creșterea frecvenței
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală, H. Schulze distinge două etape de evoluție: etapa biopozitivă, în care starea de sănătate mintală este mai puțin afectată, și etapa bionegativă, caracterizată printr-o importantă afectare a stării de sănătate mintală și în primul rând prin apariția nevrozelor, pe care le consideră „boli ale civilizației”. 2. Etapele organizării și dinamicii istorice a sănătății mintale și bolii psihice Din cele prezentate mai sus se poate desprinde faptul că atât starea de sănătate mintală, cât și cea de boală psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și la o evoluție gradată a stării de sănătate mintală, aspect de o maximă importanță pentru studiile de igienă mintală. Fig. Punctul (momentul istoric) de descărcare critică - „criză” Civilizația de consum (confortul) Asigurarea socio-culturală Degenerarea prin prosperitate Bolile de civilizație (nevrozele) Evoluția confortului (cultura materială) Evoluția siguranței (socio-economică) Evoluția culturii spiritualo-sufletești a personalității umane Natura Descărcare Umanizare Cultura 1) Descărcare prin unelte, foc 2) Descărcare prin sedentarism 3) Descărcare prin revoluția industrială 4) Descărcare prin automatizare Sec. XX Etapa biopozitivă Etapa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ea produce o dezorganizare generală a personalității, în ceea ce privește regimul emoțional-afectiv, activitatea, comportamentul, neputând totuși să fie legată de nici un eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai multe tipuri de angoasă: a) angoasa patologică sau nevroza de angoasă este o stare nevrotică la care recunoaștem următoarele: o stare de anxietate cronică, constituțională, specifică personalităților anxioase; crize de angoasă acută, sub formă de episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]